«

»

ARACO: Acord Social Sectorial pentru Constructii 2007 – 2009. Integrarea europeana a constructorilor romani

Share

In perioada actuala, Romania se afla intr-un proces accelerat de integrare in Uniunea Europeana, proces ce se desfasoara in multiple planuri si domenii, dar al carui numitor comun il reprezinta armonizarea reglementarilor romanesti cu acquis-ul comunitar.

Plecand de la aceste considerente, ARACO sustine necesitatea modificarii si/sau completarii pachetului legislativ care reglementeaza activitatea in domeniul industriei constructiilor, inclusiv a modificarii Legii nr.215/1997 a Casei Sociale.

In acest sens, Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii – ARACO,  Federatia Generala a Sindicatelor FAMILIA si Federatia Nationala a Sindicatelor din Constructii-Montaj – ANGHEL SALIGNY, ca parteneri sociali, sprijina constituirea unei Federatii Europene in deplinul sens al cuvantului. Astfel, semnatarii Acordului Social inteleg sa-si conjuge eforturile in cadrul Federatiei Europene a Sindicatelor din Constructii si Lemn, respectiv al Federatiei Industriei Europene a Constructiilor.

 

Pentru promovarea proiectelor parteneriatului social din constructii si, in special, al constructiei si consolidarii SASEC, partile convin constituirea in regim de urgenta a unui Birou pentru Absorbtia Fondurilor Structurale Europene in cadrul Casei Sociale a Constructorilor, finantat de aceasta.

Se are in vedere o concertare a actiunilor partene­rilor sociali in sensul imbunatatirii si mentinerii stabilitatii legis­latiei in constructii, plecand de la faptul ca nu exista la aceasta data un „SISTEM INTEGRAT” din punct de vedere legislativ care sa protejeze firmele de constructii in fata abuzurilor de tot felul.

Lipsa unui sistem legislativ integrat si coerent face posibila punerea in dificultate a firmelor de constructii, inclusiv de catre organismele de control care, de multe ori, interpreteaza diferit aceleasi norme.

Legislatia privind achizitiile publice de lucrari creeaza cele mai multe probleme in randul partenerilor sociali, desi la prima vedere pare o problema tehnica (accesul la lucrari), ea are importante repercusiuni in plan social (societati care, din diferite considerente, nu mai ajung la contractarea de lucrari sau realizeaza contractarea acestora in conditii inrobitoare).

Partenerii sociali propun la acest capitol adoptarea unor norme unitare care si-au dovedit consistenta in tarile Uniunii Europene cu o economie de piata functio­nala, coroborat cu infiintarea unor instante (in care partenerii sociali sa fie inclusi) apte sa-si exercite atributiile in regim de urgenta in conditiile in care au fost sesizate cu privire la acuratetea unor licitatii.

Totodata, se impune trecerea la un sistem punitiv comparabil cu cele mai severe din tarile Uniunii Europene, aplicat celor care vor fi gasiti in culpa.

Partenerii sociali convin sa actioneze impreuna pe urmatoarele directii, pentru promovarea unor solutii utilizate pe piata europeana:

• Modelul de contract de antrepriza prevazut in norme – elaborator si metodolog MTCT(MLPTL) – se constituie intr-o suma de drepturi pentru autoritatea contractanta si o suma de obligatii pentru antreprenor.

Exemple:

1) Antreprenorul trebuie sa prezinte la contract un grafic de esalonare a executiei lucrarilor pentru neres­pectarea caruia se prevad sanctiuni, penalizari etc., in dreptul antreprenorului. Consideram ca se impune, macar pentru reciprocitatea obligatiilor, ca beneficiarului sa i se solicite la semnarea contractului un grafic privind esalonarea resurselor financiare pentru executia lucrarilor.

2) In conditiile in care se intrerupe o lucrare, deoarece beneficiarul este insolvabil, logic ar fi ca nu societatea de constructii sa cheltuiasca pentru conservarea lucrarii, ci beneficiarul ar trebui sa conserve obiectivul, sa plateasca lucrarile executate pana la acel stadiu si sa solicite reluarea lucrarilor in momentul in care dispune de finantarea necesara.

• Promovarea unei legi noi privind achizitiile publice in Romania, in conformitate cu prevederile europene.

• Societatile platesc TVA la valoarea totala a productiei facturate, deci implicit si aferent valorii garantiilor de buna executie, pe care le va incasa peste intervale de timp, de regula la 1–2 ani, ceea ce contribuie tot la decapitalizarea firmei.

• Legat de garantiile de participare in licitatii, cu privire la cuantumul si durata lor de valabilitate, este de dorit crearea unei scari ierarhice de valori si importanta a lucrarilor, deoarece pentru toate tipurile de lucrari se soli­cita garantii de minimum 60 de zile calendaristice, ajungandu-se pana la semnarea contractelor, ca aceste sume de bani sa fie blocate cate 90 de zile calendaristice.

• Stabilirea unui tarif orar minim obligat la intocmirea ofertei, al carui nivel sa fie prevazut in caietul de sarcini, verificat la avizarea acestuia. Nerespectarea tarifului mentionat de catre ofertant sa conduca la excluderea acestuia din licitatie.

• Precizari mai clare si mai ferme cu privire la subcontractarea lucrarilor avand in vedere ca cele mai multe ilegalitati inregistrate sunt in legatura cu activitatea de subcontractare;

• Emiterea unor certificari de capabilitate pentru societatile de constructii de catre entitatea patronala reprezentativa la nivelul ramurii de constructii;

• Armonizarea prevederilor legislative incidente la nivelul ramurii de constructii intr-un Cod al Constructiilor, cu concursul autoritatilor competente;

• Verificarea „calitatii de antreprenor“ a executantului in raport cu cea a ofertantului castigator, la receptia de la terminarea lucrarilor prevazuta de Legea nr. 10 a calitatii constructiilor. Aplicarea de masuri punitive in caz de neconcordanta.

• Infiintarea unui cazier al societatilor in care sa se regaseasca toti competitorii care incalca prevederile legii in procesul de licitatie.

• Concertarea actiunilor partenerilor sociali privind corectiile la legislatia privind incadrarea in conditii speciale. Negocieri cu Ministerul Muncii. Negocierea propunerilor de modificare a Codului muncii face obiectul anexei la prezenta.

• Armonizarea prevederilor legislative cu privire la C.S.C, Autorizatie de constructie, Structura deviz general lucrari (face obiectul anexei la prezenta).

• Negocieri cu Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Industriilor, alte ministere in care constructorii isi regasesc interesele.

 

Principiile relative la dezvoltarea durabila

Partenerii sociali se angajeaza sa sustina si sa respecte promovarea principiilor dezvoltarii durabile in sectorul de constructii, dupa cum urmeaza:

1. Promovarea unor relatii imbunatatite cu constituentii organizationali prin aderarea la principiile etice ale respectului reciproc, onestitatii, integritatii si transparentei in relatiile de afaceri, urmarind in acelasi timp dezvoltarea si mentinerea unor practici de afaceri sanatoase din punct de vedere economic si prospere;

2. Promovarea unui management al calitatii produ­selor si serviciilor de nivel superior, conform standardelor europene;

3. Promovarea unei baze economice solide in scopul cresterii productivitatii si imbunatatirii performantelor economice, sociale si de mediu, utilizand tehnici imbunatatite de management si luand in considerare, ori de cate ori este posibil, costurile totale ale ciclului de viata al proiectelor de constructii – inclusiv ale intretinerii si functionarii lor;

4. Promovarea investitiilor in cercetare-dezvoltare si in diseminarea inovatiei;

5. Promovarea libertatii de asociere, a dreptului la negociere colectiva si a egalitatii de tratament si de sansa a persoanelor, indiferent de sex, nationalitate, religie sau apartenenta etnica;

6. Promovarea si imbunatatirea continua a procedurilor privind sanatatea si securitatea in munca, urmarind in acelasi timp rata «0» a accidentelor si redu­cerea la maximum a efectelor acestora, in cazul incidentei lor;

7. Promovarea formarii profesionale si a dezvoltarii profesionale continue a salariatilor din constructii.

8. Promovarea de relatii responsabile la nivel de comunitate oriunde se desfasoara activitatile de constructii;

9. Promovarea de noi strategii de management al mediului, cu deosebire prin eco-design si reducerea impactului asupra mediului al activitatilor de constructii; in acelasi timp, promovarea de tehnici inovative de mediu si de consum eficient al energiei, reducerea consumului de apa si energie, asigurandu-se de cate ori este cazul ca materialele folosite provin din surse durabile, refolosind si recicland surplusul de material sau materialele reziduale, eliminand progresiv substantele cu grad de risc ridicat si conservand, deopotriva, biodiversitatea si patrimoniul cultural european;

10. Promovarea progresiva, ori de cate ori e posibil, a mecanismelor de raportare, in vederea masurarii si a comunicarii performantelor care conduc la durabilitate in raport cu repere stabilite de benchmarketing si cu noi obiective-tinta si elaborarea politicilor de imbunatatire continua;

11. Asumarea si diseminarea conceptului de Responsabilitate Sociala Corporativa pentru piata constructiilor din Romania;

12. Partenerii sociali decid sa acorde o atentie deosebita cresterii accelerate a salariilor (min./max.), conditiilor de munca si viata, sigurantei in mediul de munca, combaterii muncii neinregistrate prin contract/ conventie, precum si migratiei si imigratiei in Romania.

In ceea ce priveste impactul integrarii europene din 2007 asupra sectorului de constructii din Romania, partenerii sociali, semnatari ai prezentului Acord Social, decid sa contribuie la realizarea unui studiu facut de o firma specializata sau de un consortiu de firme  care sa releve impactul asupra firmelor de constructii si a mainii de lucru din acest sector dupa aderarea la Uniunea Europeana. Cofinantarea acestui studiu urmeaza sa fie facuta de catre partenerii sociali semnatari, CSC si fonduri specifice ale Uniunii.

Contractul colectiv de munca din Romania (CCMR) este obligatoriu in intreaga ramura, indiferent daca un angajator sau un angajat este sau nu membru al unei federatii sau confederatii organizate de partenerii sociali, semnatari ai prezentului Acord Social. Acest principiu va fi clar si intotdeauna definit in preambulul CCMR-urilor viitoare.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 25 – aprilie 2007

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/04/22/araco-acord-social-sectorial-pentru-constructii-2007-2009-integrarea-europeana-a-constructorilor-romani/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.