«

»

Economia de energie la cladiri

Share

In cazul modelelor de tip stationar, se utilizeaza temperatura exterioara „de calcul“ care poate fi o valoare medie iarna, pe o anumita perioada. Aceasta valoare are o frecventa mai rara de aparitie (fig.1).

Temperatura exterioara conventionala de calcul se utilizeaza la conceptia instalatiilor de incalzire, dar si la izolarea termica corespunzatoare a anvelopei, care va influenta climatul interior al cladirilor si, in special, consumul de combustibil pentru incalzire in perioada rece a anului.

In continuare, este prezentata variatia unuia dintre factorii meteorologici principali ce intervin in analiza economiei de energie, si anume, temperatura exterioara medie, dar si cea minima zilnica. Datele ce au stat la baza prelucrarilor statistice au fost furnizate de Statia Meteorologica Vaslui. Datele cuprind o perioada de 10 ani, cu masuratori zilnice, in perioada rece a anului (de la 1 decembrie la 10 martie).

Temperatura medie zilnica (Tmed) s-a determinat prin media valorilor citirilor de la orele 2,00; 8,00; 14,00 si 20,00.

Pentru stabilirea corelatiei intre temperatura medie zilnica, in perioada de iarna si timpul cumulat in zile, din intervalul 1 decembrie – 15 martie, s-au folosit date provenite din 1.070 masuratori (fig. 2).

Punctele reprezentate in fig. 2 sunt media temperaturilor exterioare medii zilnice pe o perioada de 10 ani, care au stat la baza calculelor statistice ce au determinat curba de corelatie intre Tmed si t folosindu-se criteriul celor mai mici patrate.

Curba caracteristica a corelatiei de ordinul doi are ecuatia:

in care:

Tmed – temperatura medie zilnica in perioada rece (0C)

t – timpul cumulat (zile).

Prelucrarea statistica a celor 1.070 de date dintr-o perioada semnificativa de 10 ani, a temperaturii exterioare medii zilnice, a stabilit urmatoarele caracteristici:

• valoarea medie:  –1,17;

• abaterea medie patratica: 2,31;

• coeficientul de corelatie: 0,88.

Analizand aceasta curba de corelatie (fig. 2), se observa ca temperatura medie zilnica in municipiul Vaslui descreste in luna decembrie pana la valoarea de –3 0C, micsorare ce continua pana la mijlocul lui ianuarie atingand valoarea de –4 0C. Tendinta de incalzire corespunde cu inceputul lunii februarie parcurgand de la –2 0C, depasind temperatura de inghet la mijlocul acestei luni, continuand cresterea pana la +2 0C de la mijlocul lunii martie.

Pentru a completa imaginea influentei parametrilor meteorologici exteriori, s-au prelucrat statistic temperaturile negative zilnice la limita inferioara (valoarea aleasa din 24 de masuratori zilnice) in perioada 1 decembrie – 15 martie. Ecartul valorilor variaza de la luna la luna aproximativ in limitele de 4 0C – decembrie 2–3 0C – ianuarie si 2 0C februarie, martie (fig. 3 ).

Reprezentarea din fig. 3 scoate in evidenta curba de corelatie intre valorile temperaturilor exterioare limita minime zilnice (intr-o perioada de 10 ani) si timpul cumulat in perioada rece.

Ecuatia curbei caracteristice a temperaturii exterioare minime zilnice, rezultata prin folosirea criteriului celor mai mici patrate, are expresia:

in care:

Tmin – temperatura minima zilnica in perioada rece (0C)

t – timpul cumulat (zile).

In cazul acestei prelucrari statistice de date a temperaturii exterioare minime zilnice, s-au stabilit caracteristicile:

• valoarea medie: – 4,46;

• abaterea medie patratica: 2,17;

• coeficientul de corelatie: 0,77.

Examinand curba de corelatie a variatiei temperaturii minime zilnice, se observa o descrestere in luna decembrie de la valoarea –3 0C la –6 0C temporizandu-se in luna ianuarie (valorile sunt amplasate in zona temperaturilor +4 0C si –6 0C). Se remarca in continuare o crestere a temperaturii minime zilnice, din municipiul Vaslui, in lunile februarie si prima jumatate a lunii martie, de la –6 0C la –1 0C.

Comparand valorile medii pe o perioada de 10 ani ale temperaturilor exterioare medii si minime din zona studiata cu temperatura exterioara conventionala de calcul, se observa un ecart semnificativ, scos in evidenta in fig. 4.

Prezenta analiza poate servi ca model la reevaluarea temperaturii exterioare conventionale de calcul pe baza prelucrarilor statistice locale si zonale, utilizand date actuale.

Temperatura exterioara conventionala de calcul se poate utiliza si la calculul factorului de corectie a tempe­raturii exterioare din determinarea coeficientului global de izolare termica a cladirilor (G).

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 26 – mai 2007

 

Autori:
prof. univ. dr. ing. Al. Ciornei,
drd. ing. Nicolas Copacinschi – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“ Iasi

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/05/07/economia-de-energie-la-cladiri/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.