«

»

Marcaje rutiere ecologice de lunga durata

Share

Infrastructura rutiera nu a fost si nu poate fi niciodata separata de activitatea de constructii pentru ca, in primul rand, ea – infrastructura rutiera – este un act de constructie de care depinde deplasarea mijloacelor de transport cu scopuri de productie, comert si turistice.

Iata de ce, asemenea occidentului, si in tara noastra, infrastructura rutiera trebuie sa fie executata la nivelul exigentelor europene si mondiale, semnele de orientare avand un rol decisiv in asigurarea fluentei si sigurantei circulatiei.

In conditiile cresterii intr-un mod alert a intensitatii traficului rutier si, in special, a vitezelor de depla­sare a autovehiculelor, se impune necesitatea gasirii unor solutii eficiente atat pentru reducerea riscului de accidente, fluidizarea traficului, sporirea confortului utilizatorilor, cat si pentru protejarea mediului inconjurator. Un rol important in acest sens il constituie semnalizarea rutiera.

 

Unele dintre primele incercari de realizare a unor marcaje au fost din categoria celor orizontale si au fost realizate in Michigan, Statele Unite ale Americii, in anul 1911, cand s-au realizat marcaje cu vopsea neagra pe o imbracaminte din beton de ciment.

O problema de actualitate glo­bala o reprezinta siguranta rutiera, aceasta deoarece anual, la nivel mondial se produc accidente cu peste 1 milion de persoane decedate, 20 milioane de raniti, iar pagubele materiale depasesc 500 milioane de euro. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, accidentul rutier este prima cauza de deces a persoanelor din categoria de varsta a persoanelor active.

In Romania, in perioada 1994 – 2006, accidentele rutiere au produs 36.547 de victime, 91.781 de persoane ranite, iar pierderile materiale echivalente, conform estimarilor expertilor Bancii Mondiale, au fost de peste 6 miliarde de euro.

Factorii care influenteaza siguranta rutiera sunt: 1. drumul, 2. vehiculul, 3. factorul uman. Statisticile arata ca 75% dintre accidente se produc ziua si 25% noaptea, dar dintre accidentele soldate cu pierderi de vieti omenesti, mai mult de jumatate fac parte din categoria celor produse pe timp de noapte.

Vizibilitatea are un rol foarte important in siguranta traficului rutier, iar aceasta este influentata de factorul drum, de factorul zi/noapte si de conditiile atmosferice. Condi­tiile pentru o vizibilitate scazuta pot fi: noaptea, ceata, ploaia, seara, contralumina si „poluarea vizuala“.

Prin vedere sunt primite de catre corpul uman 90% din totalul de informatii, insa, pe timp de noapte, sunt primite numai 5% dintre aceste informatii. Factorii implicati in perceptia vizuala a semnalizarii rutiere sunt: luminozitatea minima, contrastul minim, recunoasterea formei, timpul de observare minim si dimensiunea minima.

 

Realizarea marcajelor rutiere orizontale

Marcajele rutiere orizontale asi­gura conditiile desfasurarii in deplina siguranta a circulatiei rutiere in situatiile cele mai grele de trafic, pe timp de ploaie sau in perioadele de ceata, atat ziua, cat si noaptea. Aceste marcaje trebuie sa corespunda conditiilor optice, de supra­fata, de rezistenta, de dare in exploatare, de economicitate si sa nu polueze mediul inconjurator.

Procedeele folosite la realizarea marcajelor rutiere orizontale sunt:

• vopsirea, utilizata numai pentru marcaje temporare, cu o durata de maximum 6 luni, in care se folosesc vopsele in amestec cu solventi volatili sau in solutie apoasa, aplicate la temperatura mediului ambiant sau preincalzite la + 70 0C;

• aplicarea pe suprafata imbra­ca­mintei, prin lipire sau implantare, a unor elemente prefabricate: benzi, elemente punctiforme;

• turnarea, torcretarea sau extru­derea, la cald sau la rece, pe suprafata imbracamintei sau in lacas frezat a unor mixturi colorate.

In momentul de fata, cel mai utilizat procedeu pentru realizarea marcajelor rutiere in Romania este vopsirea.

Asa cum se observa din tabelul 1, costul redus al utilizarii vopselelor face ca procedeul vopsirii sa fie larg folosit, desi prezinta durata cea mai redusa de serviciu, respectiv cost ridicat pe an.

Avantajul principal al mixturilor termoplastice il constituie intervalul redus de timp de la executie si pana la darea in circulatie a marcajului, care este in jur de 1-3 minute, fata de 10-15 minute in cazul realizarii marcajului prin vopsire, ceea ce conduce la o stanjenire redusa a desfasurarii traficului (tabelul 2).

La aceasta se adauga si necesitatea realizarii a doua vopsiri anuale: prima, in lunile aprilie-mai, iar cea de-a doua in lunile septembrie-octombrie, pentru asigurarea unei vizibilitati corespunzatoare a marcajelor rutiere orizontale.

In tara noastra se produc vopsele de marcaj avand ca liant diferiti compusi chimici, iar continutul de solvent organic degajat in aer variaza intre 20 si 65%, la care se adauga 5% diluant pentru spalarea ustensilelor de aplicare a vopselei, ceea ce inseamna o sursa puternica de poluare. Pentru inlaturarea unor cantitati cat mai mari din aceste noxe, s-au realizat vopsele diluabile in apa si vopsele din doi componenti aplicate la rece la care exista sub 3% solventi. La vopselele in solutie apoasa, pentru o umiditate a aerului de peste 60%, timpul de intarire a peliculei de vopsea poate depasi o ora, lucru care stanjeneste puternic desfasurarea circulatiei.

Ca o solutie care sa previna acest inconvenient fara sa polueze mediul inconjurator, se recomanda mixturile termoplastice care au un timp de intarire dupa turnare de circa 3 – 5 minute.

Compozitia unei astfel de mixturi este prezentata in tabelul 3.

Nici componentii si nici mixtura, rece sau incalzita, nu sunt toxice si nu emana noxe.

Conditiile optice cerute marcajelor rutiere se refera la:

• culoare, care trebuie sa fie bine definita, net distincta fata de cea a imbracamintei pe care este realizat marcajul si sa se pastreze neschimbata in timp;

• stralucire, care trebuie sa asi­gure o vizibilitate in timpul zilei;

• conturul marcajului trebuie sa fie bine definit;

• retroreflexia materialului sa permita o buna vizibilitate a marcajului in timpul noptii si pe timp de ploaie, la iluminarea cu farurile autovehiculelor.

Conditiile de suprafata se refera la rugozitatea suprafetei marcajului care trebuie sa fie cel putin egala cu cea a imbracamintei rutiere pe care este aplicat.

Conditiile de rezistenta ale marcajelor rutiere se refera la:

• durabilitate;

• rezistenta la solicitari verticale si tangentiale;

• aderenta sa la imbracamintea rutiera pe care este aplicat;

• stabilitatea fizica si chimica, in timp, la actiunea factorilor atmo­sferici si a fondantilor folositi in timpul iernii la combaterea poleiului.

Conditia de economicitate se refera la costurile materialelor si ale procedeelor de executie si intretinere ale marcajelor, iar conditiile ecologice impun realizarea de marcaje rutiere cu degajari minime de noxe in atmosfera.

Din punctul de vedere al conditiilor optice, de rezistenta, a economicitatii, de dare in exploatare si conditiile ecologice, cel mai avantajos marcaj rutier este cel realizat din mixtura termoplastica aplicata pe suprafata imbracamintei.

La noi in tara, tipurile de marcaje sunt diferentiate dupa clasele de trafic. Astfel, la clasele de trafic T0 – T2 sunt indicate produse destinate marcajelor temporare, iar la clasele de trafic P0…P5 sunt indicate produse destinate marcajelor permanente.

Cu toate aceste recomandari, majoritatea covarsitoare a marcajelor rutiere din orasele Romaniei se realizeaza prin vopsire, desi clasele de trafic in care se incadreaza strazile principale sunt P1 – P3, iar din acest motiv, durata de viata utila a lor nu depaseste 2 – 3 luni.

Pentru a respecta prevederile capitolului 6.2 din SR EN 1824-2001 si anume: ca temperatura suprafetei carosabilului sa fie cuprinsa intre 10 0C si 50 0C, ultima marcare cu vopsea ar putea fi facuta la sfarsitul lunii septembrie. Acest lucru face ca vizibilitatea acestora sa se dimi­nueze puternic, data fiind si actiunea produsa de materialele antiderapante asupra carosabilului neacoperit de zapada, precum si acti­unea fondantilor utilizati la combaterea poleiului. Astfel, in lunile ianuarie, februarie si martie, cu o frecventa mare a zilelor cu ceata si cu durata zilei redusa, aceste marcaje nu mai pot sa asigure o buna ghidare optica a utilizatorilor, crescand astfel posibilitatile de a se produce accidente grave.

Rezulta ca eficacitatea unui marcaj se poate aprecia cel mai bine prin costul unui metru patrat pe zi de viata utila, acesta fiind obtinut prin raportarea costului vopselei si a costului de aplicare la durata vietii utile.

Pentru asigurarea unei mai bune remarcari optice a marcajelor rutiere orizontale, se recurge la utilizarea microbilelor din sticla – material retroreflectorizant.

Microbilele din sticla, cu diametrele cuprinse intre 0,01 si 0,63 mm, prezinta o reflexie caracterizata prin trimiterea razelor reflectate in directii vecine cu cele ale razelor incidente, diferenta dintre aceste directii fiind de 10.

Prezenta unei pelicule de apa pe suprafata marcajului, a carei grosime nu depaseste valoarea rugozitatii (HS) a imbracamintei rutiere, duce la o reducere de 10-40% a puterii sale reflectorizante, iar cand grosimea peliculei de apa depaseste valoarea rugozitatii (HS) imbracamintei rutiere, duce la anularea totala a retroreflexiei marcajului orizontal.

Pentru sporirea retroreflexiei marcajelor orizontale, s-a recurs la diferite solutii tehnice, printre care:

• utilizarea unor ploturi: dispozitive piramidale alcatuite din cauciuc, aluminiu sau mase plastice, prevazute cu elemente retroreflectorizante. Inaltimea lor fata de suprafata imbracamintei variaza intre 10 si 30 mm si se monteaza cu o densitate de 1-3 buc/ml. Dezavantajul acestor ploturi este acela ca pot fi smulse pe timp de iarna de catre utilajele de deszapezire;

• utilizarea unor reflectori speciali de tip „globead“, alcatuiti din lentile de material plastic transparent cu dubla convexitate (latime 4 mm, inaltime 3 mm), montati individual sau de tip „gloguide“, sub forma unor placute de mici dimensiuni (30 x 10 mm sau 90 x 25 mm), cu o interdistanta de montare de 30-60 cm;

• profilarea suprafetei marcajului orizontal prin diferite procedee: incretire, striere, aplicarea de barete transversale, butoni etc. cu o inaltime a profilului de 5-25 mm si cu o interdistanta de montare de 20-60 cm. Pe langa asigurarea unei bune vizi­bilitati, datorita faptului ca aceste proeminente strapung pelicula de apa in timpul ploii, profilarea marcaju­lui permite sesizarea conducatorului auto, prin vibratiile produse asupra parasirii benzilor de circulatie.

Experimentele realizate in diferite tari ca Franta, Germania, Danemarca, Italia au aratat ca cel mai eficace procedeu de ameliorare a vizibilitatii nocturne a marcajelor orizontale il constituie aplicarea reflectorilor de tip „globead” si „gloguide“, dar costul lor ridicat (de circa 20 de ori mai mare decat marcajul) le justifica folosirea doar la drumurile expres si autostrazi. Profilarea suprafetei marcajelor orizontale conduce la o ameliorare importanta a vizibilitatii lor cu o sporire a costului de numai 20%.

Caracteristicile si performantele mixturii termoplastice (alba si galbena) sunt precizate in standardul SR EN 1436-1999.

 

Concluzii

Pentru a asigura o eficacitate cat mai mare a marcajelor rutiere, pro­punem ca traversarile pietonale, inscriptiile si semnele de pe carosabil sa se realizeze cu produse destinate marcajelor permanente (mixturi termoplastice cu microbile din sticla). Pentru o mai buna vizibilitate a marcajelor aplicate pe imbracaminti din beton de ciment se impune utilizarea produselor de culoare galbena care asigura un contrast sporit fata de acest tip de imbracaminte. Atat la imbracamintile bituminoase, cat si la cele din beton de ciment, marcajele longitudinale axiale realizate prin profilare si dublate de butoni reflecto­rizanti asi­gura o eficacitate optica deosebita pe timp de noapte cu ploaie. Pentru o buna distingere a marginilor partii carosabile, in condi­tiile mentionate mai sus, se impune si realizarea marcajelor laterale.

Experienta capatata atat pe plan mondial, cat si in tara noastra, privind marcarea ecologica a drumurilor, recomanda executia marcajelor temporare cu vopsele in solutie apoasa, iar cea a marcajelor de durata cu mixturi termoplastice.

 

Bibliografie

1. Domhan M., Serres A.M.Des marquages visibles de nuit par temps de pluie. Revue Générale des Routes et des Aérodromes, France, nr. 644, 1987.

2. Gugiuman Gh.Marcaje rutiere realizate cu mixtura termoplastica indigena. Volumul „Al X-lea Congres National de Drumuri si Poduri“, Iasi, septembrie 1998, vol. I.

3. Cososchi B.Impactul transporturilor asupra mediului. 1998, Editura „CERMI“, Iasi.

4. *** – 1995, Lines of distinction. World Highways, England, vol. 4.

5. *** – B:S: 3262-1989. Hot-applied thermoplastic road markings materials, England.

6. *** – Reda National Company. Thermoplastic road markings manufactured to BS 3262: 1989 PT1. General description, 1997.

7. SR EN 1436-1999 – Produse pentru marcare rutiera: Performante ale marcajelor rutiere.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 26 – mai 2007

 

Autor:
drd. ing. Stefan BODOGA – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“ Iasi, Facultatea de Constructii si Instalatii

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/05/07/marcaje-rutiere-ecologice-de-lunga-durata/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.