«

»

NAUE: Geocompozitele bentonitice intretesute – o alternativa reala la barierele din argila compactata

Share

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a devenit din ce in ce mai evident ca, in multe domenii strict legate de protectia mediului sau complementare acesteia, trebuie facute progrese importante intr-un timp foarte scurt, pe de-o parte datorita cerintelor exprese ale UE si, pe de alta parte, datorita constientizarii acestei problematici complexe de catre factorii responsabili.

Este cazul reabilitarii ecologice a terenurilor afectate de poluare, al constructiei sau reabilitarii statiilor de epurare, retelelor de apa si canalizare si, mai ales, a depozitelor de deseuri menajere, industriale si periculoase. Capitolul depozite de deseuri este prioritar, intrucat reprezinta unul dintre domeniile care au inregistrat un progres foarte lent in Romania, in contrast cu dezvoltarea economica accelerata care a condus la amplificarea problematicii deseurilor prin diversificarea acestora si prin marirea semnificativa a cantitatilor generate pe cap de locuitor.

 

Depozitele ecologice de deseuri sunt locatiile care ar trebui sa gazduiasca reziduurile ultime, respectiv acea parte a deseurilor care nu mai poate fi reciclata si care nu mai pre­zinta nicio valoare din punct de vedere economic. Depozitele ecologice de deseuri trebuie sa fie sigure din punctul de vedere al protectiei factorilor de mediu si sa functioneze ca sisteme cu intrari – deseuri – si iesiri – levigat si gaze – strict controlabile.

Izolarea depozitului de deseuri ca sistem se face:

• in faza de constructie si exploatare prin impermeabilizarea bazei si constructia sistemului de drenaj al levigatului;

• in faza de inchidere prin construirea sistemului de acoperire – o combinatie de elemente impermeabile combinate cu drenuri pentru gaze si ape pluviale.

Sistemele de impermeabilizare a bazei depozitelor de deseuri repre­zinta barierele care previn ex-filtrarea levigatului format in masa de deseuri altfel decat controlat, prin sistemul de drenaj si, data fiind importanta lor, sunt subiectul unor reglementari specifice la nivel european si national.

Uniunea Europeana a prevazut, prin Directiva 1999/31/EC, transpusa in Romania prin Hotararea nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deseurilor, un sistem minim obligatoriu pentru sistemele de impermeabilizare a bazei depozitelor de deseuri menajere, compus dintr-o bariera geologica naturala de 1 m, cu un coeficient de permeabilitate de 10-9 m/s, combinata cu o impermeabilizare artificiala „… care indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in timp, corespunzatoare conditiilor de etansare cerute…“, respectiv cu o geomembrana din polietilena de inalta densitate – HDPE, lasand la discretia tarilor membre rafinarea acestei solutii minime.

Specialistii UE au intuit ca pot exista probleme cu privire la disponibilitatea amplasamentelor in care sa se regaseasca in mod natural bariera geologica de  1 m grosime, care sa aiba si coeficientul de permeabilitate corespunzator, si au prevazut ca alternativa o bariera construita, „…Acolo unde bariera geologica nu satisface in mod natural conditiile mentionate anterior, ea poate fi completata in mod artificial si intarita prin mijloace care sa realizeze o protectie echivalenta. O bariera geolo­gica construita nu trebuie sa fie mai subtire de 0,5 m…”

Dat fiind faptul ca amplasamentele posibile pentru depozitele de deseuri sunt limitate de conside­rente administrative (planurile de urbanism general si zonal), geografice (distante minime fata de anumite repere, de exemplu arii protejate, zone de protectie a surselor de apa potabila etc.), tehnice (conditii geologice, hidrogeologice, pedologice si geotehnice) si de dezvoltare durabila (dezvoltarea unui depozit pe o perioada de minimum 20 de ani) specificate in Anexa 2 a Hot. 349 din 21 aprilie 2005: „Cerinte generale pentru toate clasele de depozite de deseuri“, devine evident faptul ca un amplasament pentru un depozit de deseuri care sa indepli­neasca conditiile de mai sus si sa aiba bariera geologica naturala de 1 m grosime este dificil sau impro­babil de gasit.

Situatia este si mai interesanta in cazul amplasamentelor depozitelor pentru deseuri periculoase, in cazul carora grosimea stratului mineral (a barierei de argila) trebuie sa fie de minimum 5 m!

Concluzia fireasca este ca, in cele mai multe cazuri, va fi nevoie sa se ia in considerare bariera geolo­gica construita, pentru care am identificat mai sus o conditie de permeabilitate (k ú 10-9 m/s) si una de grosime (grosimea nu trebuie sa fie mai mica de 50 cm).

Una dintre alternativele aflate la indemana de mai bine de 20 de ani, folosita cu succes nu numai pe plan international, dar si in Romania, la depozitele de deseuri menajere de la Arad si Piatra Neamt, este construirea unei bariere artificiale bistratificate, formata dintr-un strat mineral compactat, de 49 cm grosime, plus un geocompozit bentonitic intretesut, de 1 cm grosime. Stratul mineral plus geocompozitul bentonitic indeplinesc atat conditia de grosime (min. 50 cm), cat si pe cea de permeabilitate (geocompozitul cu bentonita are un coeficient de permeabilitate de ordinul a 10-11 m/s).

Geocompozitul cu bentonita intre­te­sut este un material multistra­tificat, format de regula dintr-un geotextil suport, un miez de bentonita si un geotextil de protectie a miezului, intretesute pe toata suprafata si prin toate componentele. Specifica geocompozitelor bentonitice intretesute este rezistenta mare la forfecare interna, datorata catorva milioane de fibre pe mp, provenind din geotextilul superior, ancorate in geotextilul suport in urma procesului de intertesere. Datorita acestei particularitati, geocompozitele bentonitice intretesute pot fi instalate fara probleme pe taluzuri cu pante accentuate. Elementul esential al geocompozitului este miezul, format din bentonita sodica sau calcica cu continut mare de montmorillonit, sub forma de pulbere sau granule. In contact cu lichidele, bentonita se hidrateaza si isi mareste volumul, ceea ce conduce la sca­derea permeabilitatii geocompozitului la valori de ordinul a 10-11 m/s.

(continuare in numarul 29, august – 2007)

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 26 – mai 2007

 

Autor:
Bogdan Tronac – Naue Romania

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/05/07/naue-geocompozitele-bentonitice-intretesute-o-alternativa-reala-la-barierele-din-argila-compactata/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.