«

»

Auditul energetic al cladirilor

Share

Auditul energetic al cladirilor prezinta un mare interes pentru organele de stat, primarii si persoanele private, certificatul energetic devenind obligatoriu incepand cu anul urmator, in acord cu legislatia din Uniunea Europeana. Din aceasta cauza, auditorii sunt persoane specializate atestate de MTCT pe baza unui examen.

Termenul audit este preluat din limba engleza, dar provine din latinul „auditus“ (auzire) care a trecut in toate limbile europene cu semnificatii apropiate. In limbajul utilizat de economisti inseamna verificarea evidentelor contabile pentru a stabili eficienta unei intreprinderi care se pune in vanzare, care cauta un credit etc. In domeniul constructiilor, auditul energetic are ca scop stabilirea eficientei energetice pe baza de masuratori, calcule si alte investigatii. De aceea, auditorii trebuie sa posede un spectru larg de cunostinte din domeniile alcatuirii cladirilor, higrotermicii sau fizicii constructiilor, sa fie familiarizati cu utilizarea calculatoarelor, sa cunoasca reglementarile tehnice in domeniu, sa se documenteze participand la manifestari tehnico-stiintifice si studiind revistele de specialitate. Auditorul trebuie sa aiba acces in constructie si la documentatia tehnica, dar este obligat sa respecte clauza de confidentialitate. In limba franceza se foloseste si expresia „diagnostique energetique“.

 

De la inceput mentionam legatura intre auditul energetic si cateva notiuni fundamentale precum:

• dezvoltarea durabila (viabila, sustenabila) care este o cerinta actuala generala si inseamna ca activitatile desfasurate in prezent nu trebuie sa fie daunatoare pentru viitor. Astfel, poluarea mediului, seca­tuirea resurselor naturale si altele de acest fel nu pot fi admise. Mai mult, este necesar sa se faca tot ceea ce este posibil pentru a imbunatati cladirile si mediul inconjurator;

• energia primara insemnand energia continuta de un material combustibil sau de orice alta sursa utilizabila;

• energia secundara reprezentand energia (electrica sau termica) livrata de o centrala energetica (CET etc.) sau instalatie care prelucreaza sursa de energie primara;

• energia finala este energia care dupa transport si eventuale transformari este preluata de un beneficiar oarecare si utilizata intr-un imobil.

Raportul intre energia finala si cea primara este o masura a eficientei energetice la scara urbana sau nationala, depinzand de nivelul tehnologic atins, de distanta de transport a energiei secundare cu pierderi pe traseu, transformari si de randamentul utilizarii etc.

Auditul energetic in constructii are trei parti succesive: expertiza termoenergetica, certificatul energetic si auditul propriu-zis care contine si recomandari de imbu­natatire, fiecare parte fiind definita  printr-un normativ tehnic. Se observa ca in toate aceste etape este necesara colaborarea unui inginer constructor si a unuia de instalatii, orice cladire fiind un sistem cu mai multe componente, iar pentru cladiri de mare complexitate ar trebui sa lucreze o echipa complexa de specialisti.

In conditiile actuale, auditul energetic al cladirilor este necesar din numeroase motive:

• cladirile si activitatile gospoda­resti folosesc circa 30% din energia primara consumata in tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare situate in zonele cu clima temperata;

• civilizatia actuala, bazata pe procese industriale, denumita curent civilizatia tehnologica, presupune utilizarea de energie obtinuta in cea mai mare parte prin arderea de combustibili fosili (petrol, gaze, carbuni) care se epuizeaza repede fara a putea fi reconstituiti. In consecinta, pretul lor creste mereu dezechilibrand sistematic bugetul national si pe cel al tuturor familiilor. Foamea de energie este acum calcaiul lui Achile al epocii noastre si sta la baza multor situatii periculoase, toate guvernele, inclusiv cel al Romaniei, fiind preocupate de asigurarea unui grad cat mai ridicat de independenta energetica;

• arderea combustibililor fosili contribuie la poluarea atmosferei terestre cu gaze care produc efectul de sera planetar de o importanta capitala pentru intreaga omenire (astfel ca trebuie sa ne oprim asupra lui) si, in plus, ploi acide si alte efecte daunatoare.

Fenomenul si denumirea lui de efect de sera sunt usor de inteles daca ne referim la constructiile agricole. In interiorul serelor pentru cultivarea legumelor, temperatura este mai ridicata decat la exterior.

Acest lucru se datoreste faptului ca radiatia solara luminoasa, avand lungimi de unda mici, trece usor prin sticla transparenta obisnuita, incalzind tot ceea ce se afla in interior pana la circa 20–40 0C.

Corpurile din interior emit la randul lor radiatii infrarosii, dar cu lungimi mari de unda, invizibile, pentru care sticla este putin permeabila. Daca sera ar avea oglinzi pe pardoseala, atunci incalzirea nu ar mai avea loc (fig. 1).

Exista inca multe aplicatii tehnice ale fenomenului, denumit in engleza greenhouse effect, in special pentru utilizarea radiatiei solare ca sursa curata de energie.

Planeta noastra este invelita de atmosfera pe aproximativ 1.000 km inaltime, aerul fiind un amestec de gaze, in principal azot si oxigen, care permit trecerea luminii solare. Alte gaze, existente in cantitati mici, sunt si ele permeabile pentru lumina dar mult mai putin pentru infrarosii. Astfel, pamantul receptioneaza energia solara luminoasa si retine o mare parte din ea datorita gazelor cu efect de sera (GES sau in engleza GHGs). Daca fenomenul de sera planetar nu ar exista, Terra ar avea o temperatura medie anuala de circa –18 0C. Lipsa acestor gaze face ca pe planeta Marte temperatura medie anuala sa fie de –50 0C, iar concentratia mare a acestora si apropierea de soare explica de ce pe Venus atinge 420 0C. Se intelege ca mentinerea unui climat favorabil pe pamant depinde de un echilibru delicat, realizat in decursul a milioane de ani. Figura 2 ilustreaza aceasta situatie.

Gazele cu efect de sera sunt prezentate in tabelul 1, impreuna cu puterea relativa de reflexie a radia­tiilor infrarosii (considerata 1 pentru bioxidul de carbon) si cu durata medie de persistenta in atmosfera.

Temperatura medie la suprafata pamantului sufera periodic schimbari. Totusi ea nu s-a schimbat foarte mult in decursul a 2000 de ani, pana la mijlocul secolului XIX, cand au inceput a fi efectuate observatii cu termometre (fig. 3). Dupa 1860, adica de la inceputul civilizatiei tehnologice industriale, temperatura a inceput sa evolueze mai rapid (fig. 4). In decursul a 150 ani ea a crescut cu circa 0,8 0C, adica tot atat cat in ultimele doua milenii.

Incercand sa explice aceste constatari, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca exista doua categorii de cauze distincte:

• fenomene naturale care nu pot fi influentate de oameni, precum activitatea solara, orbita terestra, pulberi spatiale, vulcani, umiditatea atmosferei etc;

• fenomene care depind de activitatile oamenilor adica emisiile de GES la producerea energiei pe baza de combustibili fosili, pentru utilizare in industrie, cladiri, transporturi si agricultura, ca si despaduririle, zootehnia, incendiile etc. Acestea se manifesta acum si cu toate ca nu sunt singurele aflate la baza incalzirii globale, totusi numai pe ele le putem influenta.

In anul 1992, la Rio de Janiero, a avut loc o consfatuire internatio­nala la care a participat si Romania. Atunci 179 tari au decis sa inventarieze emisiile de GES de pe teritoriile lor si sa le faca cunoscute.

In anul 1997, la Kyoto, a fost redactat un protocol care poarta numele acestui oras prin care se preconiza ca emisiile de GES sa fie reduse cu 5% fata de nivelul existent in 1990. O alta masura a fost sa se constituie limite de emisie atribuite marilor unitati si cote transferabile cu drepturi de emisie pe care cei ce nu ating limitele permise sa le poata vinde liber altora. Romania a putut ratifica acest protocol fara mari pro­bleme, deoarece activitatea industriilor energofage a scazut simtitor. In 2001, SUA s-au retras si inca nu au ratificat acest act. Canada si Japonia l-au ratificat in 2002, iar Rusia in 2005. Uniunea Europeana se afla in fruntea celor care se straduiesc sa aplice Protocolul Kyoto.

Diversi oameni de stiinta, specialisti in fizica atmosferei si meteorologi, dar si oameni politici au inceput sa sustina actiunile prevazute in Protocolul Kyoto si sa propuna depasirea lor. Astfel, cu prilejul intalnirii G-8 de la Gleaneagles (Scotia), 11 Academii de Stiinte din aceste tari, impreuna cu cele din China, India si Brazilia, au adresat un apel public pentru luarea de masuri urgente vizand reducerea emisiilor de GES. Nu s-a adoptat nicio hotarare, premierul britanic, Tony Blair, aratand ca niciun guvern nu poate intreprinde masuri care sa conduca la scaderi ale nivelului de trai. Ulterior insa, a insarcinat o comisie guvernamentala care sa studieze conse­cin­tele economice ale incalzirii globale in deceniile urmatoare si cele ale cheltuielilor care ar fi necesare pentru a diminua emisiile de GES. Concluziile au fost prezentate la inceputul acestui an sub forma unui raport de 500 pagini si pot fi gasite pe Internet sub denumirea Stern Review. Raportul se pronunta categoric pentru masuri radicale, urgente, deoarece costul lor este mult mai mic decat cel al modificarilor climatice care vor urma.

Tot in acest an, au avut loc prezentari ale unor institutii coordonate de ONU, IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Changes) sau GIEC (Groupe Intergouvernamental sur l’Evolution du Climat si OMM (Organisation Météorologique Mondiale) care, toate, constata accelerarea cresterii temperaturii medii mondiale. Europa de Vest a suferit intre timp pagube de milioane de euro cauzate de un uragan neobisnuit, Kirill, iar in SUA zapezi excesive si tornade au afectat grav statele de pe coasta de nord-est, Alabama si Georgia producand distrugeri si victime omenesti.

Pe acest fond, ministrii mediului din UE au adoptat o hotarare privind reducerea cu 20% a emisiilor de GES, pana in anul 2020, iar ultima intalnire a conducatorilor statelor UE, din luna martie a.c., a aprobat aceasta decizie. Au ramas totusi in discutie caile prin care se vor atinge aceste diminuari pana in anul 2020. Franta are in vedere mai ales dezvoltarea centralelor nucleare, iar Germania isi concentreaza atentia catre sursele curate de energie solara si eoliana.

Recent, filmul An Inconvenient Truth, prezentat in mii de localitati de fostul viceprese­dinte american, Al Gore, a primit Premiul I Oscar pentru filme documentare, iar in SUA, la Seminarul International 2010 imperative.org, intitulat „The 2010 Imperative: Global Emergency“ au facut expuneri: un specialist al NASA, un membru al Academiei de Stiinte din SUA si un arhitect reprezentant al ARUP. Ei au propus ca SUA sa ia masuri pentru redu­cerea cu 50 % a emisiilor de GES. De curand, cercetatori din SUA au stabilit ca, in anul 2006, tempe­ratura medie anuala a fost cu 1,5 0C peste media din secolul XX.

Chiar daca SUA nu au ratificat Protocolul Kyoto, totusi iau multe masuri in aceeasi directie. Astfel se construiesc noi centrale nucleare bazate pe fisiune, se studiaza reti­nerea in apa a bioxidului de carbon emis la marile centrale energetice, se inmultesc instalatiile eoliene si se colaboreaza cu alte tari pentru construirea primei centrale nucleare bazate pe fuziune (denumita ITER) din sudul Frantei. Aceasta urmeaza sa intre in functiune in anul 2020 si abia atunci se va putea aprecia rezultatul. Atat in SUA, cat si in restul lumii se trece rapid la utilizarea benzinei si motorinei combinate cu etanol obtinut din plante cultivate in acest scop (rapita, porumb etc.).

Concomitent in toata lumea si in California, se adopta reglementari care obliga la eficientizarea energe­tica a cladirilor, mijloacelor de transport, a tuturor utilajelor si a echipa­mentelor casnice (corpuri de iluminat, receptoare radio si TV, masini de gatit) etc. Auditul energetic si, in mod special, certificatele energetice sunt elemente importante in acest scop. Pentru a convinge proprietarii de imobile, unele primarii din Germania recurg la fotografii in infrarosu care evidentiaza lipsa unor izolatii termice la suprafata exterioara a anvelopei cladirilor.

Islanda este in fruntea tarilor care utilizeaza energia geotermica si trec la folosirea hidrogenului drept combustibil pentru vehicule terestre si vapoare.

Lista poate continua. Important este ca, in toate tarile, se depun eforturi ample pentru diminuarea cresterii concentratiei de GES in atmosfera. Dar fara participarea foarte activa a SUA, Chinei, Indiei si Australiei care produc mai mult de 75% din emisiile mondiale de GES, efectele vor ramane sub nivelul necesar. Oricum, data fiind persistenta tuturor gazelor implicate, trebuie sa ne pregatim pentru un secol nefericit din acest punct de vedere.

Este regretabil ca nu se prezinta clar intregii populatii gravitatea situatiei. Intrucat GES persista multa vreme in atmosfera (tabelul 1), chiar daca scopurile preconizate acum vor fi atinse si daca emisiile s-ar reduce la fel in toata lumea, totusi in acest secol temperatura medie anuala va creste cu cca 2 0C. Aceasta ar impune de pe acum masuri de adaptare la schimbarile climatice din fiecare zona a pla­netei (fig. 5).

Pe parcurs, apar si puncte de vedere diferite. Astfel, sub titlul „The Great Warming Swindle“ se argumenteaza ca incalzirea globala ar fi generata de diverse cauze naturale si nu de emisiile antropice de GES, iar adevaratul motiv al campaniei impotriva incalzirii globale este teama de epuizarea resurselor de combustibili fosili. Aceasta argumentare corespunde interesului companiilor care nu vor sa cheltuiasca pentru retinerea gazelor cu efect de sera, dar indiferent care ar fi motivatia, nimeni nu contesta existenta unui proces accelerat de incalzire globala si nici faptul ca diminuarea emisiilor de GES, coro­borata cu masuri de absorbtie a acestora (impaduriri etc.), reprezinta singura parghie asupra careia se poate actiona.

Romania a fost al doilea mare producator de petrol si de gaz metan din Europa. Acum rezervele sale sunt in scadere si exista litigii cu Ucraina asupra exploatarii resur­selor din Marea Neagra. Astfel, independenta energetica a tarii pe baza de combustibili fosili nu este asigurata si, in mod firesc, se dezvolta constructia unitatilor nucleare de la Cernavoda. Dupa ultimul razboi, protectia termica a cladirilor nu a fost imbunatatita, nici chiar dupa socul petrolului din anii ’70, care a alarmat guvernele occidentale. Utilizarea materialelor eficiente (polistiren expandat si vata minerala) a fost drastic limitata. Astfel, fondul construit existent necesita cantitati aproape duble de energie pe metru patrat de suprafata utila fata de cele din UE, desi reglementarile tehnice au fost modificate acum in concordanta cu cele din apus.

Auditul energetic trebuie sa contribuie la schimbarea acestei situatii, mai ales ca populatia si chiar arhitectii si inginerii nu au insusit deplin spiritul si cunostintele necesare pentru eficientizarea energetica. Aici se poate exprima dezideratul ca, pentru atingerea scopurilor urmarite, esentialul consta mai putin in precizia calculelor, si mult mai mult in indicarea unor solutii foarte eficiente si in convingerea beneficiarilor ca sa le aplice. In Germania, care este o tara impregnata de spirit practic, incepe a fi utilizat sistemul prin internet. Firma de auditare are un site cu un chestionar pe care proprietarul trebuie sa il completeze pe proprie raspundere cu date geome­trice, anul constructiei etc. Firma respectiva dispune de un program de calcul care genereaza imediat certificatul energetic. Din mai multe motive, aceasta solutie nu se poate aplica intocmai si la noi.

Sursele regenerabile, exceptand cele hidraulice, sunt prea putin cunoscute si exploatate. Persista inca efectul psihologic negativ al colectoarelor solare montate pe acoperisuri si ramase nefolosite. Este nevoie de fonduri, multa putere de convingere, de stimulente economice si de pregatirea a numeroase cadre calificate.

Energia secundara (electricitate si caldura) este produsa in buna parte de CET-uri destul de vechi, iar caldura este transmisa prin retele urbane in care au loc pierderi importante. Pe ansamblu, randamentul utilizarii energiei primare pentru incalzirea cladirilor este de aproximativ 50%. O serie de contradictii intre proprietarii de apartamente ori de spatii comerciale dintr-un condominium limiteaza lucrarile de reabilitare, desi statul si primariile suporta acum o mare parte din cheltuielile necesare pentru locuinte. Cartile tehnice nu prea exista, iar expertiza tehnica privind rezistenta si stabilitatea, respectiv pro­iectul de consolidare, de asemenea. Or, realizarea unei protectii termice presupune existenta acestor documentatii de baza. Sunt dificultati care trebuie invinse si aceasta cere timp.

Romania trebuie sa fie solidara cu restul tarilor membre ale UE la eforturile pentru diminuarea emisiilor de GES. Dar contributia sa la scara mondiala este, evident, mica. Clima va evolua decisiv in functie de ce vor putea face marile puteri si grupuri de state industrializate, precum si de eventuale solutii noi pe care le-ar putea descoperi cercetarea stiintifica mobilizata in aceasta directie. Oricum ne asteapta decenii de schimbari dramatice ale climei. O serie de prognoze care se refera si la teritoriul tarii noastre pot fi gasite pe internet la adresele Climate changes, Changements Climatiques, Ademe si Wikipedia – J. M. Jancovici (L’avenir climatique). Foarte importante pentru noi sunt masurile de reducere a consumurilor de energie si de utilizare a resurselor regenerabile existente pe plan local, la care auditorii atestati vor putea contribui cel mai mult. In acest fel se va putea reduce dependenta de importuri si se va imbunatati situatia bugetelor familiare.

Concomitent, sunt necesare si masuri de
adaptare a structurilor constructive si de rezistenta existente. Pe langa probabilitatea foarte mare a unui seism major, dupa 30 de ani de la ultimul, se adauga inundatiile si furtunile. Problemele de confort termic pe timp de vara se vor accentua si trebuie gasite solutii, fara a se recurge la consumuri mari de energie electrica preluata din reteaua publica. Adaptarea este necesara si in toate celelalte domenii ale activitatilor umane, deoarece sunt corelate cu eficientizarea energetica.

Este o uriasa problema de care ar trebui sa fie constienta intreaga populatie, fara exceptie, deoarece de ea depinde totul.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 30 – septembrie 2007

 

Autor:
prof. dr. ing. Adrian Radu – Catedra de Constructii civile si industriale, Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/09/09/auditul-energetic-al-cladirilor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.