«

»

Efectul prafurilor si nisipurilor cuartoase asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale betoanelor

Share

In ideea realizarii unor betoane ecologice de performanta utilizand dozaje reduse de lianti si folosind prafuri si nispuri cuartoase, dar si reziduuri de tipul  cenusilor zburatoare sau al prafului de silice, s-a initiat un program de cercetare ce urmeaza sa stabileasca compozitiile si caracteristicile fizico-mecanice de scurta si lunga durata si de durabilitate ale unor astfel de betoane.

 

Programul experimental

Programul experimental a investigat, intr-o prima etapa, stabilirea a doua compozitii de betoane A3, respectiv A5, pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici: rezistenta la compresiune, rezistenta la intindere (prin despicare) si modulul de elasticitate.

 Compozitiile betoanelor si caracteristicile in stare proaspata sunt redate in tabelul 1.

S-au utilizat agregatele din raul Aghires. Cimentul este de provenienta Holcim. Adaosurile liante folosite pe langa ciment au fost praful de cenusa de la CET Zalau si praful de silice de Tulcea. Superplastifiantul utilizat este de tip Mapei.

Probele de beton au fost pastrate 7 zile in apa, dupa care , pana la 28 zile in conditii constante de temperatura si umiditate (20 0C ± 2 0C si 60 ± 5% umiditate relativa).

In cazul compozitiei A3, pe langa ciment s-a utilizat ca liant si praful de silice si cenusa zburatoare de termocentrala C+ PS + CZ = 408 + 53 + 80 = 541 kg/mc. Ca parte fina de agregat, s-a folosit doar nisipul cuartos de granulatie 0,0 – 1,2 mm.

In cazul compozitiei A5, liantul s-a constituit din ciment si praf de silice C + PS = 320 + 57,6 = 377,6 kg/mc. Partea fina de agregat utilizat a fost nisipul cuartos de granulatie 0,0–1,2 mm si praful de cuart 0,0–0,2 mm. S-a renuntat la nisipul de granulatie 0,0–4,0 mm.

 

Rezultate Si interpretari

Proceduri de testare

Pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice, s-au utilizat cuburi cu latura de 150 mm (rezistentele la compresiune si rezistenta la intindere prin despicare) si prisme de 100 x 100 x 300 mm pentru determinarea modulului de elasticitate.

Pentru fiecare caracteristica si varsta la incercare, s-au efectuat 12 determinari.

Rezistenta la compresiune si cea la intindere prin despicare s-au determinat la 7 si respectiv 28 de zile pentru compozitia A3, respectiv 7, 28 si 56 zile pentru compozitia A5.

Rezistenta la compresiune

si intindere

Tabelul 2 prezinta rezultatele obtinute pentru rezistenta medie la compresiune (fcm) si rezistenta la intindere prin despicare (fct,sp) precum si modulul de elasticitate Ec.

Cresterea rezistentei la compresiune la 28 de zile fata de cea de la 7 zile a fost de cca 9% in cazul compozitiei A3 si de cca 22% in cazul compozitiei A5.

Rezistenta la intindere prin despicare reprezinta cca 9% din rezistenta la compresiune.

Clasa de beton rezultata in cazul compozitiei A3 este C40/50, iar in cazul compozitiei A5 – C45/55.

In cazul compozitiei A5 se poate constata efectul favorabil al prafului de cuart asupra rezistentei betonului.

Modulul de elasticitate

Modulul de elasticitate s-a determinat la presa digitala de tip Advantest, cu viteza de deformare constanta, la varstele de 7 si 28 zile.

Cresterea modulului de elasticitate de la varsta de 7 la 28 de zile este de cca 8% pentru compozitia A3 si de cca 18% pentru compozitia A5.

 

Concluzii

Prezentul studiu reprezinta doar inceputul unui program amplu de cerce­tare vizand betoanele ecologice, respectiv realizarea unor betoane durabile, performante, prin inlocuirea liantului de tip ciment cu substante reziduale sau ecologice de tip prafuri si nisipuri cuartoase, praful de cenusa, praful de silice etc.

Sunt in curs de desfasurare cer­cetari privind efectul timpului asupra caractersticilor fizico-mecanice de durata: contractie, curgere lenta, inghet-dezghet, permeabilitate si aderenta.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 32 – noiembrie 2007

 

Autor:
prof. univ. dr. ing. Cornelia MAGUREANU – Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/11/09/efectul-prafurilor-si-nisipurilor-cuartoase-asupra-caracteristicilor-fizico-mecanice-ale-betoanelor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.