«

»

Alandala!

Nici ca se putea un titlu mai potrivit pentru ultimul editorial din 2007, de seama ce treburile s-au desfasurat cam in spiritul lui: lipsa de orizonturi macroeconomice clar definite, lucrari executate dupa inspiratia investitorului, licitatii masluite si sustinute interpartinic si juridic, moralitate indoielnica, afaceristi dubiosi abonati de facto la executarea unor lucrari patronate de reprezentanti ai gospodaririi fondurilor bugetare, blocaj financiar-bancar generator al falimentarii unor societati, lucrari executate de mantuiala, care se repeta anual sau bianual, marea afacere bucuresteana a imbordurarii continue a Capitalei cu tendinte de raspandire si in alte judete si cate si mai cate.
A fost poate cea mai tulbure, controversata si dezgustatoare perioada de dupa 1990.
Si asta in ciuda faptului ca lozinca portocalie „o sa traiti mai bine“ mai dainuie pe buzele unor asa-zisi democrati in ale managementului treburilor tarii.
Cata ipocrizie poate incapea sub basca unor asa-zisi politicieni care umbla de ani de zile cu… cioara vopsita, incercand la nesfarsit rabdarea unor oameni din ce in ce mai necajiti.
Acestia o tin intruna ca niste mori stricate cu… „capra din curtea vecinului“, crezand infantil ca mai pot adormi copiii cu povestile lor patriotarde, seci de continut si puerile.
Sigur ca lor le este usor sa emane tot felul de gogorite, ca lor nu li se potrivesc spusele napoleoniene potrivit carora… drumul spre inima soldatului trece prin stomac. Politicieni sau parlamentari, ca sa nu mai spunem de mai marii tarii, rotofei si bine imbracati (unii dintre ei), abuzeaza de toleranta poporului, inghesuindu-se sa apara in paginile presei scrise sau in audiovizual, pentru a da spectacole de prost gust cu tot felul de interpretari, explicatii si vesnice minciuni.
Se stie, desigur, ca politica este preponderent marsava nu numai in expunere, dar mai ales in consecventa realizarii cat de cat a promisiunilor vanturate cu orice prilej electoral sau in afara lui.
In cazul nostru, toti cei care se bat cu pumnul in piept ca nu au alt tel decat prosperitatea tarii si a cetatenilor nu fac decat sa intareasca dovada deja existenta ca toti sunt o apa si-un pamant propovaduind la nesfarsit… fata morgana. Fata morgana pentru cei multi, caci pentru ei, nababii acestor vremuri, realitatile in care se desfata miros de la distanta a sfidare si opulenta. Este poate si motivul pentru care orice interventie a lor a devenit nula si suparatoare, indepartand cetateanul roman de la perceptia mesajelor si, mai alarmant, de la participarea la unele acte decizionale privind tara si viitorul ei. Circul nesfarsit intre centrele de conducere ale tarii, disputele sterile intre doua tabere (ca partide nu le mai poti zice) membre ale unei coalitii dubioase, incropita pe vreme rece in livada de citrice, sunt cauzele care au dus la stagnarea si regresul vietii economico-sociale in ultimii 3 ani de guvernare. Cel de-al patrulea, 2008, si speram ultimul, va fi poate unul si mai confuz si cu efecte mai neplacute decat cele inregistrate pana acum, pentru ca el va fi, prin excelenta, un an al unor dispute acerbe pentru accederea la putere – sursa sigura de „papare“ in folos propriu a promiselor fonduri europene. Exemplele unor inavutiti peste noapte ne scutesc de orice justificare a celor mentionate mai inainte. Sfidarea si opulenta sunt cartile de vizita ale unor asa-zisi oameni de afaceri care ascund in spatele lor mitocania, incultura si dispretul fata de cei pe spatele carora si-au cladit imperii financiare.
Credeti oare ca, cel putin din curiozitate, justitia si-a „bagat“ nasul in a elucida cum au ajuns unii dintre ei ca, de la nimicul cu care am pornit toti in 1990, sa fie astazi belferii societatii romanesti?
Nu, pentru ca totul, ca si la peste, de la cap emana noxe.
Dar, pentru ca justitia ii lasa in pace, o facem si noi acum la final de an, cu speranta ca, si pe strada celor multi, va rasari soarele dreptatii economice si sociale, macar proportional cu munca depusa din care se infrupta din belsug „performantii“ nostri.
Indreptarea situatiei prezente ar putea fi posibila si realizabila in masura in care „oferta“ celor interesati de putere va fi cat de cat palpabila pentru cei ce vor zice da sau nu la alegeri, referendumuri si alte gaselnite politicianiste. Daca in 2008 se va produce ceva in bine va fi, poate, in sfarsit, si semnalul ca omul cat traieste invata si din greseli. Oricum, speranta pusa in anul 2008 este ultimul fir de pai daca nu vrem sa ne inecam in baltoaca in care alesii nostri au facut pana acum „pluta pe spate“.
Iata de ce, pentru 2008, toata lumea isi pune mari si justificate sperante de mai bine, structural si individual, care sa ne scuteasca de existenta si functionarea expresiei „Alandala“ de pana acum.
Colectivul redactional al Revistei Constructiilor va ureaza din toata inima: Sarbatori fericite si un An Nou cu sanatate si prosperitate!
La Multi Ani!



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/12/03/alandala/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.