«

»

Impactul realizarii constructiilor in excavatii adanci asupra cladirilor din vecinatate (I)

Share

In zona orasului Bucuresti, sunt tot mai dese situatiile concrete in care noile constructii amplasate in vecinatatea celor existente le afecteaza acestora structura, mai ales din cauza excavatiilor adanci. In acest sens, s-au facut propuneri pentru reglementarea obligatiilor ce revin proprietarilor pentru asigurarea unui nivel minim de rezistenta si stabilitate a constructiilor existente si a limitelor acceptabile in interiorul carora trebuie sa se incadreze influenta realizarii noii structuri.

 

Recentul „Normativ privind cerin­tele de proiectare si executie a excavatiilor in zone urbane“, indicativ NP 120-06, aduce multe clarificari in abordarea problematicii excava­tiilor adanci, definind, printre altele, notiuni ca: surse de risc asociate excavatiilor adanci, zona de influenta a excavatiei etc.

Se atribuie proiectantului responsabilitatea stabilirii zonei de influenta: „Proiectantul excavatiei adanci va stabili zona de influenta a excavatiei,…. si va preciza masurile care trebuie luate pentru siguranta constructiilor aflate in zona de influenta, a caror stabilitate si deformatii nu trebuie sa fie afectata“.

Totusi, in cadrul acestui normativ apar si unele formulari discutabile, dintre care una produce multa confuzie si conduce la situatii practice fara iesire:

„In conditiile in care limita zonei de influenta se extinde dincolo de limita de proprietate, ca urmare a solutiei propuse, este obligatorie obtinerea acordului in forma notariala si liber consimtit, dat de catre proprietarul fondului construit cu care se invecineaza constructia.“

Dincolo de aspectul neobisnuit care include o prevedere cu caracter juridic intr-o reglementare tehnica, prevederea este cel putin periculoasa, chiar grava, in conditiile in care cvasitotalitatea excavatiilor in zone urbane dens construite depa­seste ca influenta limita de proprietate.

Or, aproape intotdeauna, acest acord notarial este imposibil de obtinut, mai ales atunci cand exista mai multe constructii invecinate, sau alaturi se gasesc blocuri de apartamente, cu o multitudine de proprietari. Refuzul de a acorda notarial permi­siunea de a construi are multe cauze: necunoastere, teama, dar si rea vointa sau, mai grav, chiar incercari de extorcare.

Prin urmare, in aceste conditii, construirea va fi aproape imposibila, cu consecinte greu de imaginat pentru viitorul investitiilor imobiliare in orase, deci cu grave atingeri economice.

Oare ce e de facut in momentul in care se va dori inceperea investitiei ce priveste construirea liniei de metrou in Drumul Taberei, de exemplu?

Va fi cerut acordul de la toti locatarii din blocurile riverane? Greu de crezut.

Chiar daca in mod particular, reprezentantii autoritatilor sesizeaza ca prevederea este exagerata, oficial acestia refuza acordarea autorizatiei de construire pentru ca legea trebuie respectata.

De curand insa, am avut surpriza ca unii beneficiari sa refuze achitarea contravalorii serviciilor de proiectare pentru ca noi in proiect am afirmat (in acord cu prevederile NP-120) ca exista constructii vecine in zona de influenta a constructiei proiectate.

Dar surpriza este si mai mare, pentru ca, renuntand la serviciile noastre, investitorii au mers la alti proiectanti care au afirmat ca nu exista zona de influenta in afara limi­telor aceleiasi constructii.

Sau, s-a afirmat ca, daca se recurge la piloti secanti in locul peretilor mulati, de exemplu, atunci aceasta nu se extinde in afara constructiei?

Este fals, chiar daca prima solutie este preferabila celei de a doua in cazul in care in imediata vecinatate se afla constructii existente, pentru ca, pe timpul forarii sau excavarii (dar numai pe aceasta perioada), prima solutie este mai sigura intrucat dimensiunea elementului forat este mai mica si beneficiaza si de efectul de bolta.

Daca proiectantul declara ca nu exista zona de influenta ori pentru ca nu intelege fenomenul, ori pentru ca trebuie sa se supuna autoritatilor care impun enunturi de genul „nu va afecta in niciun mod…“, atunci si beneficiarul este multumit si autori­zatia este eliberata.

Dar atentie (!), responsabilitatea proiectantului este uriasa; in cazul aparitiei celei mai mici tasari la constructiile vecine, singurul raspunzator devenind proiectantul.

Iar aici se naste intrebarea: daca prin proiectare se prevede un perete ingropat din piloti sau pereti mulati, care sa sustina excavatia, mai exista zona de influenta in exteriorul incintei?

Punctul nostru de vedere tehnic este ca exista zona de influenta in afara incintei, pentru ca acest perete, chiar foarte rigid, nu poate impiedica total transmiterea deformatiilor si a tensiunilor in masivul de pamant adiacent si toate masuratorile de teren efectuate pe lucrari executate au confirmat acest lucru.

Poate, numai din punct de vedere
juridic, limita de proprietate este o zona „infinit rigida“.

In opinia noastra, zona de influenta se extinde in afara oricarei constructii, iar ea trebuie declarata si asumata. Responsabilitatea noastra ca ingineri este de a stabili daca influenta construirii unui nou edificiu va afecta rezistenta si stabilitatea constructiilor invecinate si nicidecum sa ne ocupam de acorduri notariale.

Consideram ca deja avem experienta evaluarii acestei influente prin calcul.

In capitolele urmatoare se prezinta unele aspecte teoretice si comparatii cu masuratorile efectuate pe teren. Stim sa formulam problema, sa estimam prin calcul cat va tasa terenul adiacent si sa stabilim daca aceste deformatii si tensiuni induse vor afecta sau nu constructia invecinata, sau, mai bine zis, vor spori nivelul de avariere in care aceasta se gaseste, eventual.

Daca da, atunci va trebui ca inaintea construirii noului imobil, sa se recurga la masuri de consolidare a constructiilor ce pot fi afectate.

Daca nu, atunci se poate construi si numai o monitorizare completa a evolutiei constructiilor invecinate poate constitui singurul criteriu obiectiv in caz de conflict.

Poate ca, prin proiect, ar trebui sa se prevada masuri de interventie rapida in cazul in care realitatea contra­zice dezvoltarile teoretice si calculul.

In fond, exista inca multe semne de intrebare, multe criterii subiective si empirice.

De aceea, solicitam comunitatii inginerilor proiectanti de structuri sa organizeze dezbateri profesionale, care sa clarifice aceste lucruri.

Iar pe viitor, pozitia sa fie unitara si asociatiile profesionale sa se implice in sustinerea acestui punct de vedere si impreuna cu autorita­tile si cu juristii sa caute rezol­varea acestei probleme spinoase.

Sigur ca formularea problemei poate fi facuta si altfel: in conditiile in care in vecinatate exista o constructie subreda, la limita de stabilitate si rezistenta, „intretinuta“ in aceasta stare fie din neputinta, fie din indiferenta locatarilor acesteia, poate fi impiedicat un investitor sa construiasca pe terenul lui pentru ca nu trebuie sa afecteze vecinatatea?

E adevarat ca legea ii obliga pe cei cu constructii nesigure sa procedeze la consolidarea lor.

Dar tot legea stabileste urgenta de interventie, care poate fi 2-3 ani sau mai multi.

Pana se efectueaza expertiza, proiectul de consolidare si apoi consolidarea propriu-zisa a constructiei din vecinatate s-ar putea ca noua investitie sa nu mai fie rentabila.

Credem ca nu lipsit de interes ar fi ca viitorul normativ de evaluare si consolidare sa defineasca ce anume trebuie sa contina asa-numita expertiza tehnica de calcan sau studiul de impact.

 

Evaluarea influentei reciproce a fundatiilor conform normelor romaneSti

Influenta reciproca a unor constructii apropiate, exercitata prin intermediul terenului de fundare, este un element de care trebuie sa se tina seama in evaluarea comportarii structurilor respective.

Aceasta constatare se reflecta partial si in prevederile normelor romanesti din deceniile precedente.

Astfel, in standardul referitor la calculul terenului in cazul fundarii directe (STAS 3300/2-85), se recomanda metode de calcul al deplasarilor verticale (tasarilor) terenului situat in afara unei fundatii de suprafata, in urma incarcarii acesteia.

Nu se precizeaza distantele pana la care trebuie avute in vedere aceste tasari, dar se indica adan­cimea zonei active – Z0 in care se manifesta fenomenele de deformare sub fundatia considerata (fig. 1).

Grupul de standarde referitoare la proiectarea fundatiilor pe piloti (STAS 2561/3,4-90) nu trateaza in niciun fel problema influentei unor asemenea fundatii de adancime in afara amprizei acestora.

Se remarca faptul ca, din cauza lipsei unei experiente, coroborate cu masuratori in situ la lucrari continand excavatii adanci realizate in apro­pierea unor structurii existente (mai ales constructii civile), reglementarile tehnice din perioada amintita nu cuprind exigente si nici metode pentru evaluarea efectului produs de executia si incarcarile transmise de noile constructii asupra cladirilor invecinate.

Numai normativul NP 074-2002 privind principiile, exigentele si metodele investigatiei geotehnice a terenului de fundare introduce notiunea de zona de influenta a constructiei, care cuprinde intregul volum din teren „…in care se resimte influenta constructiei respective sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze acea constructie“.

Aceasta definitie este preluata si in recentul normativ NP 120-06 care trateaza „cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane“ (dar, in cuprinsul textului, domeniul de valabilitate se extinde si asupra excavatiilor mai adanci de 3 m, realizate in zone construite in afara localitatilor urbane).

Definirea existentei unei zone de influenta a oricarei constructii in terenul de fundare, in corelare si cu prevederile normei europene de proiectare geotehnica Eurocod 7– Partea 1, recent adoptata ca standard roman [1], atrage atentia asupra necesitatii luarii in considerare a tuturor fenomenelor care pot aparea in terenul de fundare si a influentei asupra constructiilor invecinate care se gasesc in aceasta zona.

In cazul excavatiilor adanci pentru constructii, factorii care pot influenta semnificativ cladirile existente in vecinatate sunt legati atat de executie (excavare, lucrari de sprijinire, epuismente etc.), cat si de incarcarea terenului transmisa de noua structura.

In cele ce urmeaza se prezinta unele posibilitati de tratare a acestei probleme complexe, bazate pe metodele mecanicii pamanturilor si pe recomandari continute in reglementari tehnice si in lucrari de refe­rinta din tara si din strainatate, precum si pe experienta acumulata de autori in proiectarea si in urmarirea executiei si a comportarii in timp a unor constructii situate in zona orasului Bucuresti.

 

Bibliografie

[1] SR EN 1977-1 (mai 2006), Eurocod 7, Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale.

(continuare in numarul viitor)

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 33 – decembrie 2007

 

Autori:
prof. dr. ing. Anatolie MARCU,
conf. dr. ing. Horatiu POPA – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
ing. Dragos MARCU,

ing. Madalin COMAN,
ing. Andrei VASILESCU,
ing. Daniela MANOLE – SC Popp & Asociatii SRL Bucuresti

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2007/12/09/impactul-realizarii-constructiilor-in-excavatii-adanci-asupra-cladirilor-din-vecinatate-i/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.