Menu
Categories
Marmura compozita
29/03/2008 * pentru amenajari / finisaje
Share

Inca din antichitate, datorita durabilitatii si proprietatilor sale decorative deosebite, marmura naturala este utilizata ca material in constructii, mai ales pentru finisarea si decorarea constructiilor cladirilor.

In ultimii ani, ca o consecinta a utilizarii pe scara tot mai larga a rasinilor poliesterice nesaturate, s-a dezvoltat o noua tehnologie: aceea de producere a pietrei artificiale de marmura, asa-numita „marmura compozita“. Acest produs este realizat prin combinarea, in proportii stabilite, de rasini poliesterice nesaturate, praf de marmura si alte adaosuri (pigmenti anorganici, paste colorante). Proportia componentelor de baza este de aproximativ 80% rasini poliesterice nesaturate si 20% praf de marmura, celelalte adaosuri fiind prezente in compozitia produsului finit in cantitati foarte mici si avand rol de variatie a gamei coloristice.

 

Cateva dintre argumentele care au stat la baza deciziei de a produce si utiliza si la noi in tara marmura compozita au fost urmatoarele:

• posibilitatea valorificarii deseurilor de marmura naturala care nu se mai puteau utiliza in alt scop, prin macinarea si introducerea lor in procesul tehnologic de fabricatie a acestui nou produs;

• linia tehnologica de producere este relativ simpla, se poate automatiza usor, calitatea produselor obti­nute este ridicata, iar pretul de cost relativ scazut;

• marmura compozita este un produs cu aspect asemanator cu cel al marmurei naturale semislefuite, dar cu o textura mai fina si mai omogena, este mai usor de prelucrat si are o absorbtie scazuta a apei; este rezistenta la acizi, baze, saruri si la variatii UV sau la variatii de temperatura;

• caracteristicile fizico-mecanice ale marmurei compozite si ale marmurei naturale sunt asemanatoare, dar produsul sintetizat artificial poate sa atinga valori imbunatatite in ceea ce priveste elasticitatea, rezistenta la flambare, absorbtia de apa scazuta etc., datorita continutului de rasini poliesterice nesaturate care influenteaza favorabil proprietatile amintite;

• datorita absorbtiei scazute de apa, nu retine petele si se intretine foarte usor;

• pusa in opera, marmura compozita, spre deosebire de cea naturala, este un material mai „cald“ ceea ce determina cresterea gradului de confort.

Exista totusi si unele dezavantaje ale marmurei compozite fata de cea naturala:

• clasa de combustibilitate C1 determinata de continutul de rasini poliesterice nesaturate;

• necesitatea protectiei la depo­zitare, manipulare si transport, mai mare in cazul produsului sintetizat artificial pentru ca prezinta sensibilitate la zgariere cu obiecte ascutite sau dure;

• pusa in opera, marmura compozita se comporta bine, dar, odata luciul pierdut din cauza atacului fizic, greu se mai poate reface aspectul initial deoarece luciul este dat de aplicarea unui strat superficial de lac polimeric si nu prin lustruire ca in cazul pietrei naturale.

In Romania, producerea acestui material s-a dezvoltat importand tehnologia din tari mai dezvoltate in acest domeniu, precum Germania, Austria, Italia sau Spania. Prin metodele tehnologice implementate, se pot produce placi pentru placarea unor suprafete precum: pereti, glafuri, pervazuri, trepte si contratrepte, blaturi pentru bai si bucatarii, chiuvete si alte obiecte decorative. Toate acestea se pot realiza intr-o gama variata de culori si nuante, mate, semilucioase sau lucioase prin procedeul asa-numit „de turnare in matrite deschise“.

Materia prima este cantarita si introdusa in cuva de amestecare unde are loc omogenizarea mecani­zata, timp in care se produc si primele reactii chimice necesare intaririi masei – intre rasina si agregate. Se foloseste termenul de „agregate“ deoarece studiile efectuate au demonstrat ca praful de marmura poate fi inlocuit cu nisip cuartos innobilat sau granit, partial sau total, produsul obtinut pastrandu-si carac­­teristicile de baza, dar evidentiindu-se modificari benefice in ceea ce priveste duritatea Mohs, rezistenta la compresiune, la uzura si la agenti chimici. Utilizarea nisipului cuartos limiteaza insa paleta coloristica, aspect foarte important, datorita rolului decorativ al produsului finit.

Masa de amestec este omogenizata cu intaritorul, in aceasta faza se produce etapa a doua de reactii de intarire. Imediat dupa aceasta omogenizare, amestecul se toarna in matrite unde reactiile de intarire se definitiveaza.

Dupa 24 de ore de la turnarea in matrite, produsele se decofrea­za, se verifica si, daca este necesar, se aplica gelul pentru luciu, prin pulverizare.

Produsele se depoziteaza pentru polimerizarea completa intr-un spatiu adecvat, in conditii de tempe­ratura si umiditate specificate de detinatorul licentei, timp de 7 zile, inainte de livrare.

Pe tot parcursul procesului tehnologic, este necesar ca tempe­ratura mediului ambiant sa fie cuprinsa intre 15 0C si 25 0C.

Dupa incheierea procesului de polimerizare, depozitarea si transportul impun doar cateva conditii, determinate de necesitatea protejarii suprafetei. Astfel, se recomanda acoperirea suprafetei produselor cu o folie de protectie, care sa fie eliminata doar dupa montaj. Depozitarea se face in pozitie orizontala, pe partea inferioara de montaj, care este rugoasa, a produsului, dupa ce inainte a fost verificata zona de depozitare pentru eliminarea eventualelor cuie, pietre sau a altor obiecte dure si ascutite. Placile se ambaleaza in pachete, protejate cu carton si alte materiale de protectie similare. Obiectele cu forme dificil de impachetat se ambaleaza individual, in cutii sau lazi. Transportul se rea­li­zeaza dupa ce au fost luate masurile necesare de protectie si de ancorare a pachetelor.

Producatorii de marmura compozita realizeaza controlul calitatii produselor prin controlul calitatii materiilor prime utilizate, controlul produselor finite si printr-un control extern al productiei, periodic in laboratoare independente conform Legii 10/1995, pentru a dovedi ca produsele asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor romanesti de performanta pentru a putea fi utilizate in tara.

Produsele din marmura compo­zita se utilizeaza la interior sau la exterior, la cladiri de locuinte, admi­nistrative, social-culturale, comerciale, industriale etc., noi sau existente, pentru realizarea pardo­selilor, placarea peretilor, a treptelor/ contratreptelor, glafuri, toate pe suport de beton, precum si ca blaturi si obiecte sanitare. Totusi, trebuie sa se aiba in vedere ca aceste produse sa nu  se utilizeze in contact direct cu alimente sau in zone puternic incalzite, din cauza continutului de rasina, conform indicatiilor din fisa tehnica a acesteia.

Punerea in opera nu impune dificultati deosebite particulare intr-o lucrare de precizie normala si se face in conformitate cu „Instructiunile de punere in opera“ elaborate de producator. Se respecta GT 041-2002 „Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor, cladirilor civile“ in cazul placarilor pentru pereti si, respectiv, prevederile NP 037/0-1998 „Normativ pentru proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile“ in cazul lucrarilor de pardoseli.

Specificatia producatorilor referitoare la punerea in opera a produselor din marmura compozita trebuie sa cuprinda, cel putin:

• identificarea tuturor materiale­lor utilizate;

• modul de pregatire a suprafetei suport;

• tehnologia de punere in opera, succesiunea operatiilor si intervalul minim dintre ele;

• scule si dispozitive necesare pentru realizarea taierii la dimensiunile dorite;

• scule si dispozitive necesare pentru realizarea placarii.

Operatiunile principale de punere in opera in cazul lucrarilor de placare cuprind:

• pregatirea stratului suport;

• aplicarea stratului adeziv (indicat de producatorul sau distribuitorul produsului din marmura compozita);

• montarea placilor si rostuirea lor.

Pe suprafete verticale, placile se vor fixa si cu dispozitive mecanice specifice.

In cazul lucrarilor de pavaje, latimea rosturilor de dilatatie si distanta dintre rosturi, precum si panta suprafetelor pavate sau a pardo­selilor se stabilesc prin proiectul de executie.

Placile, glafurile etc. pot fi taiate cu un disc diamantat si gaurite cu un burghiu obisnuit.

Suprafata rugoasa se pregateste prin stergere de praf, uneori prin umezire, in functie de indicatiile din fisa tehnica de la producator.

Lipirea pe suprafete plane se poate realiza cu adezivul indicat in instructiunile producatorului, care se aplica in strat subtire sau in puncte, acoperitor pe toata suprafata de lipit. Dupa lipire, se bate usor suprafata cu un ciocan de cauciuc sau lemn pentru eliminarea bulelor de aer si se aplica o greutate (cca o ora) pe suprafata, dar nu direct pentru a se evita zgarierea. Prin analogie cu marmura naturala, placile se pot monta cu adezivi folositi pentru piatra naturala si ceramica, dar exista cazuri de recomandare din partea producatorului de folosire a adezi­vilor pe baza de silicon. Pentru placile cu dimensiuni incepand de la 40×40 cm si mai mari, se recomanda utilizarea adezivilor cu priza rapida pe baza de ciment.

Se recomanda sa se evite folo­sirea obiectelor dure si ascutite sau a celor abrazive, pentru ca produc zgarierea suprafetei lucioase.

Din experienta expertizelor in situ, s-a constatat ca o foarte mare importanta, mai ales pentru placile montate la exterior, o are respec­tarea rosturilor de dilatatie corespunzatoare intre placi. Din cauza variatiei dimensionale cu variatia temperaturii, pot aparea fisuri mult mai usor decat in cazul placilor de marmura naturala, iar remedierea nu se poate realiza decat prin inlocuirea placii deteriorate.

Intretinerea lucrarilor realizate cu aceste produse din marmura compozita, fie la exteriorul, fie la interiorul cladirilor, nu necesita tehnici deosebite fata de cele de intretinere ale pietrei naturale. Trebuie avuta in vedere insa folosirea unor solutii de curatare cu caracter neutru si, eventual, ceara pentru pardoseli. In zonele cu trafic intens, se recomanda utilizarea placilor cu adaos de cuart sau granit, deoarece acestea au un grad crescut de rezistenta la uzura.

In urma studiilor efectuate prin incercari in laboratorul INCERC– Sucursala Cluj-Napoca si pe baza documentatiei tehnice aflate la dispozitie, se pot evidentia caracteristici comune ale diferitelor tipuri de marmura compozita, indiferent de producator si reteta acestuia, caracteristici care sustin afirmatiile de pana acum. Astfel s-au comparat 4 tipuri de produse compozite, 3 dintre ele fabricate la noi in tara (Bella, Wallin si Robstone) si unul fabricat in Italia (Lapideo Composito Quarella). Trebuie remarcat faptul ca materialul Robstone este o piatra compozita cu densitate mare, alcatuita din materiale din piatra de naturi si granulatii diferite, liate cu rasina structurala, procesul de compactare fiind realizat cu tehnologia Bretonstone® – in vid prin vibro-compresiune si intarita la presiune si temperaturi ridicate. Acest aspect se va evidentia si in tabelul 1, spre deosebire de celelalte produse luate in studiu care sunt de tip marmura compozita.

In concluzie, marmura compozita pastreaza caracteristicile estetice ale materialului natural care ii sta la baza, iar rasina „sigileaza“ materialul astfel incat intretinerea produsului pus in opera devine mult mai usoara si ii confera o flexiune deosebita, fapt care ii permite utilizarea la dimensiuni mari si grosimi mici. Astfel, acest produs sintetizat artificial este destinat tuturor dome­niilor in care, in mod traditional, se utilizeaza piatra naturala, constituind o alternativa valida care imbina cu usurinta valoarea estetica si utilitatea.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 35 – martie 2008

 

Autor:
Andreea HEGYI – INCERC, Sucursala Cluj-Napoca



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share
Lasă un răspuns
**** *