«

»

Solutii constructive pentru structuri de rezistenta. Complexul comercial HORNBACH

Share

Intotdeauna au fost si sunt discutii mari cu privire la solutiile constructive alese pentru realizarea structurii de rezistenta a cladirilor, dar mai ales in ceea ce priveste materialele folosite in acest scop. In practica s-a dovedit ca metalul si betonul pot coexista unul langa altul in situatiile in care timpul de executie este scurt si arhitectura aleasa pentru investitia respectiva impune respectarea stricta a unor cerinte esentiale.

Dupa realizarea lantului de magazine Praktiker, Bricostore, Baumax si Ambient, un nou magazin de bricolaj, HORNBACH, si-a facut aparitia in capitala noastra.

In acest caz beneficiarul lucrarii a solicitat intocmirea unui proiect pentru realizarea unui complex comercial situat in partea sudica a Bucurestiului, in apropierea magazinului Selgros Berceni.

 

In general atunci cand este vorba despre realizarea unei asemenea investitii, o problema constanta  pentru ingineri ramane alegerea materialului din care sa se proiecteze structura unei cladiri. Inainte de 1990, lucrurile erau rezolvate invariabil printr-o singura solutie (beton, beton si iar beton…). Mai tarziu, au avut reusita acele materiale care se puteau procura mai usor si au avut un lobby mai puternic (otel).

De fapt, oricare material solid este apt pentru constructii: pamantul, piatra, ceramica, betonul, otelul, lemnul si sticla. A construi insa nu inseamna doar sa zidesti pereti sau sa reali­zezi acoperisuri, ci si sa creezi o atmosfera interioara adecvata functiunii dorite. In realitate, este greu sa decizi asupra unui material din care sa proiectezi o structura. Pe de o parte, invatamantul superior a separat predarea cunostintelor structurale in functie de materialele utilizate, iar pe de alta parte, rareori gasim in literatura studii comparative privind structuri realizate din diferite materiale.

Invazia complexelor comerciale cu diverse forme si regimuri de inaltime, dar toate cu o perioada foarte scurta de executie, a facut ca proiectantii sa se specializeze pe structuri dintr-un anume material. Din pacate, sunt putini cei care pot proiecta la fel de usor atat din beton armat, cat si din otel. La investitia Hornbach din Bucuresti, tanarul colectiv de la societatea Plan31 Ro Cluj-Napoca, din care fac parte si autorii acestui articol, a incercat sa contrazica aceasta tendinta.

Suprafata construita este de 16.000 m2, proiectul de management si arhitectura apartine societatii V&K din Sfantu Gheorghe, iar proiectul de rezistenta a fost realizat de societatea Plan31 Ro din Cluj-Napoca.

Cladirea are trei corpuri distincte (fig. 1), cu inaltimi si structuri diferite, separate intre ele:

• corpul A – denumit „Drive In“, cu structura metalica;

• corpul B – denumit „Baumarkt“, cu structura prefabricata din elemente de beton armat si precomprimat;

• corpul C – denumit „Gartenmarkt“, cu o structura speciala din metal.

Intre corpul A si B se afla o curte interioara de 5.800 m2.

Structura de rezistenta a corpului A este alcatuita din cadre parter, reali­zate din ferme si stalpi de metal. Trama depozitului este de 16,4 m x 11,45 m, respectiv 19,25 m x 11,45 m (foto 2). Grinzile cu zabrele principale cu talpi paralele sunt asezate pe directia lunga, iar pe directia scurta sunt grinzi frante cu inima plina si tiranti (fig. 2).

Structura de rezistenta a corpului B parter si, pe o zona restransa, a etajului este alcatuita din cadre de beton armat (foto 3):

• fundatii izolate executate monolit;

• stalpi prefabricati;

• grinzi principale cu sectiunea I (h=1,4 m) din beton precomprimat de 18,47 m si 12,22 m;

• grinzi secundare cu sectiune T (h=1,00 m) din beton precomprimat de 18,62 m;

• plansee intermediare din predale precomprimate (h=11 cm) cu nervura la partea superioara, suprabetonare (h=9 cm);

• invelitoare din tabla cutata.

Conditiile de exploatare au impus o trama principala de 18,75 m x 18,75 m si una secundara de 18,75 m x 12,50 m.

Predala precomprimata (fig. 3) cu nervuri la partea superioara de 6,07 m deschidere si 1,2 m latime a fost prima data folosita in Romania. Nervurile permit eliminarea sustine­rilor in timpul suprabetonarii. Aceste elemente se executa pe standuri lungi de 80-90 m, si se debiteaza elemente de lungime dorita prin taiere.

Elementele prefabricate au fost executate de catre ASA Epitoipari KFT din Ungaria.

Principalele probleme pe care a trebuit sa le rezolve conceptia gene­rala a proiectarii au fost generate de situarea constructiei intr-o zona cu seismicitate ridicata. Acestea pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:

• realizarea unei greutati cat mai mici a elementelor acoperisului, in situatia in care deschiderea este egala cu traveea. Pentru a obtine aceasta s-au prevazut grinzi secundare cu o forma cat mai supla, asezate la 6,25 m interax (fig. 4);

• asigurarea unui raspuns seismic controlat, in conditiile in care beneficiarul nu a acceptat nici un rost seismic, pentru suprafata de 118,75 x 75 m, prin prevederea de contravantuiri metalice in planul acoperisului (fig. 5).

In cazul structurilor de beton armat prefabricat, o problema speciala este realizarea nodurilor; s-au utilizat noduri articulate atat la nivelul acoperisului (fig. 6), cat si la nivelul planseului intermediar (fig. 7).

Copertina de la intrarea principala este realizata cu structura metalica. O grinda continua fixata de doi stalpi circulari tip catarg si sustinute de tiranti inclinati (foto 4).

Corpul C de cladire, destinat plantelor si animalelor mici, este o constructie metalica cu o forma deosebita (foto 5).Dimensiunile in plan de 67,2 x 38,4 m sectiunea transversala prezentata in figura 8, se observa ca pe langa o deschidere centrala sunt inca doua deschideri simetrice de 6,3 m si o deschidere de cuplare cu corpul B de 7,7 m.

Atat grinzile transversale cat si cele longitudinale sunt din profile laminate tip IPE. Grinzile transversale sunt frante, iar in deschiderea centrala sunt prinse cu tiranti orizontali.

Acoperisul este de tip sarpanta in patru ape (fig. 9), cu patru stalpi tip catarg, care se ridica deasupra acoperisului din care pornesc tirantii falsi (numai cu scop ornamental). Au rezultat noduri deosebit de complicate (fig. 10).

Inchiderea este din policarbonat transparent si tabla cutata (foto 6).

Pe fatada au fost amplasate elemente ornamentale sub forma de arce cu tiranti scurti de suspensie (fig. 11).

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 37 – mai 2008

 

Autori:
prof. dr. ing. Zoltan KISS,
ing. Karoly BALINT



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2008/05/30/solutii-constructive-pentru-structuri-de-rezistenta-complexul-comercial-hornbach/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.