«

»

Programarea lucrarilor topografice ingineresti la executia constructiilor civile cu structura din beton armat

Share

La executia constructiilor civile desfasurarea lucrarilor topografice se adapteaza specificului acestora. Se constata alternanta activitatilor desfasurate de geodez si constructor cu existenta unor conditionari impuse tehnologic de procesul de productie in constructii. Daca la lucrarile tipice de topografie si geodezie factorul timp nu se regaseste decat in durata lucrarilor, la lucrarile topografice ingineresti acesta se regaseste in conditionarile tehnologice.

Lucrarea de fata arata conditionarile legate de factorul timp in cazul executiei lucrarilor topografice ingineresti la o constructie civila cu structura din beton armat precum si metode de programare a executiei proceselor complexe specifice.        

 

Etapele trasarii constructiilor cu structura din beton armat

Trasarea constructiilor se face folosind planurile de amplasament si trasare existente in proiectul de executie in care poate fi mentionata si reteaua geodezica de sprijin ce poate fi una existenta sau o retea geodezica de sprijin, noua, de ordin inferior, prezentand in detaliu fazele trasarii unei constructii cu structura de rezistenta din beton armat.

Trasarea pe teren

Trasarea pe teren cuprinde doua faze si anume fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiec­tate, urmata de trasarea lucrarilor de detaliu ale fiecarei constructii.

Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si se efectueaza pe baza planului de trasare, dupa fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat folosind metode topografice ingineresti.

In cazul constructiilor cu forma regulata in plan, cu trama (l x L) pe cele doua directii mai mare de 6,00 m, in special in cazul constructiilor cu structura din elemente prefabricate, procesul de executie impune trasarea suplimentara a unor axe longitudinale si transversale (axe principale). Trasarea axelor se face in raport cu reperele de trasare a pozitiei de amplasare a construc­tiilor prin metoda coordonatelor rectangulare folosind teodolite pentru trasarea directiilor si ruletele sau panglicile de otel pentru masurarea lungimilor.

Marcarea axelor se face fie prin amplasarea de borne vizibile pe toata durata executiei constructiei, fie prin materializarea de puncte ce apartin axelor pe imprejmuirile proiectate si executate in acest scop.

Imprejmuirea se face paralel cu laturile constructiei, la o distanta suficient de mare pentru a nu se afla in zona lucrarilor de terasamente. Poate fi continua/discontinua, orizontala/in trepte, apoi se marcheaza axele pe imprejmuire (cuie sau crestaturi in jurul carora se deseneaza un cerc cu vopsea si se scrie numarul axei).

 

Trasarea lucrarilor de terasamente

La trasarea perimetrului lucrarilor de suprafata se poate utiliza imprejmuirea anterioara. Daca aceasta nu a fost executata, se realizeaza in mod special o imprejmuire, utili­zandu-se profile de colt amplasate la intersectiile laturilor perimetrului si profile amplasate de-a lungul laturilor intre profilele de colt.

Marcarea pozitiilor reperelor de referinta ale perimetrului real al suprafetei, pe profile, se executa in raport cu bornele de referinta ale bazei constructiei.

Limitele de baza ale perimetrului real al constructiilor, precum si ale colturilor, se executa in raport cu sarmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb.

Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit in raport cu cota de nivel a profilelor (de colt sau auxiliare) cu ajutorul jaloanelor de referinta si a jaloanelor mobile in forma de „T“. Jaloanele de referinta se amplaseaza de-a lungul perimetrului real al suprafetei de excavare, in interiorul acestuia; pe ele se materializeaza o cota de nivel unica. In general, aceasta este cu 1,00 m mai mare decat cota nivelului final de excavare. Cota este numita cota de reperare; transmiterea acesteia de la cota de nivel a pofilelor se executa cu ajutorul furtunului de nivel sau a instrumentelor optice.

 

Trasarea lucrarilor de fundatii

Trasarea pozitiei cofrajelor pentru turnarea fundatiilor continue din beton se realizeaza de-a lungul sarmelor intinse intre reperele materializate in acest scop, pe profilele de colt sau intermediare, care au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi.

Pentru fundatii izolate, trasarea pozitiei cofrajelor se face in raport cu axele trasate pe imprejmuirea din jurul gropii de fundare, de-a lungul unor sarme intinse in cele doua directii, fixate pe imprejmuire. Folosind un sistem de intersectie repetata, se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei. Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectia sarmelor se face cu ajutorul firului cu plumb.

Pentru trasarea nivelului de asezare a stalpilor, in cazul funda­tiilor de tip pahar, se foloseste nivelmentul geometric.

 

Trasarea si pozitionarea elementelor in plan orizontal

Lucrarile au drept scop pozi­tionarea in plan conform proiectului a cofrajelor sau a elementelor prefabricate si comporta urmatoarele etape: trasarea si materializarea pozitiei si pozitionarea elementelor in raport cu reperele materializate.

Trasarea si materializarea pozi­tiei se face in raport cu reperele bazei constructiei si cuprinde trasari si materializari de linii de referinta si intersectii de linii si masuratori in raport cu liniile materializate, folo­sind instrumente optice de precizie (teodolite).

Liniile principale de referinta se raporteaza la reperele bazei constructiei si se materializeaza intr-o prima faza, fie pe soclul cladirii, fie pe planseul de la cota ± 0,00.

Pe fata superioara a fundatiilor se traseaza extremitatile liniilor principale de referinta (se marcheaza cu vopsea pentru a fi mai usor reperate).

La nivelul placii, de la cota ± 0,00 precum si la celelalte niveluri, materializarea liniilor principale se face prin cherneruirea placii metalice inglobate in beton.

Materializarea pozitiei elemen­telor auxiliare necesare executiei (cofraje) sau direct a prefabricatelor se face cu ajutorul liniilor de pozi­tionare ajutatoare, deplasate in paralel fata de liniile principale care reprezinta axele de pozitie ale elementelor respective.

Materializarea axelor de pozi­tionare se face prin marcarea cu creta/vopsea, in cazul elementelor liniare (cofraje de pereti, panouri mari) sau cu ajutorul buloanelor si penelor in cazul pozitionarii stalpilor prefabricati.

 

Trasarea cotelor de nivel si pozitionarea pe verticala a elementelor de constructie

Trasarea cotei de nivel a oricarui component al constructiei se face in raport cu un reper care materia­lizeaza cota ± 0,00 sau o alta cota conventionala. Reperul se executa astfel incat sa reziste pe toata durata de executie. Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se executa cu teodolite si se materializeaza prin insemnare cu vopsea in cateva puncte ale cofrajului. (In dreptul semnelor se scrie si cota nivelului respectiv). In raport cu aceste marcaje se traseaza prin masurare directa si se materializeaza nivelul superior al cofrajului sau nivelul de turnare a betonului.

Transmiterea cotelorpe cofraje la etajele superioare se poate face fie direct, prin masurare cu ajutorul ruletei sau a panglicii de otel, fie indirect, cu ajutorul nivelei si a mirei, prin transmiterea succesiva a cotelor diferitelor niveluri.

Verificarea verticalitatiicofrajelor pentru elementele din beton armat monolit cu inaltime mare se face cu ajutorul teodolitului.

 

Conditionari tehnologice pe faze ale trasarii si verificarii executiei

In tabelul 1 se prezinta o centralizare a conditionarilor pe faze de executie a constructiei in functie de structura acesteia.

Se observa, in paralel cu conditiile tehnice necesare executiei lucrarilor topografice ingineresti, se respecta si conditionarile proceselor tehnolo­gice ale productiei de baza, respectiv, de constructii-montaj.

Alaturi de factorul timp intervin si conditionarea executiei in raport de conditiile meteorologice, si anume temperatura de lucru in mediul ambiant de peste +5 0C la lucrari de betoane la elemente monolite sau prefabricate, precum si factorul viteza vantului (necesara a fi mai mica de 10 m/s), in conditiile lucrului la inaltime, acolo unde se folosesc macarale pentru transportul pe verticala al materialelor sau produselor finite.

 

Programarea activitatilor topografice ingineresti

Particularitatile activitatilor topo­grafice ingineresti efectuate la lucrari de constructii cu structura din beton sunt dupa cum urmeaza:

a) Procesul productiv este mobil, activitatile desfasurandu-se pe teren, programarea executarii lucrarilor va tine cont de conditiile atmosferice si de conditionarile tehnologice impuse de realizarea structurii constructiei.

b) Caracterul de unicat al productiei genereaza probleme specifice care implica analiza fiecarui tip de constructie in functie de tipul de structura si gradul de precizie aferent.

c) Lucrarile topografice ingineresti se desfasoara in aer liber, fapt ce influenteaza programarea desfasu­rarii lucrarilor, durata de executie si pretul lucrarilor.

 

Metode de programare a lucrarilor topografice ingineresti

Principiile de baza pentru programarea si organizarea executiei lucrarilor topografice ingineresti sunt cele general valabile si in cazul executiei constructiilor si anume: continuitate, uniformitate, ritmicitate, sincronizare.

Parametrii utilizati la programa­rea si organizarea proceselor sunt mentionati in cursul de organizarea lucrarilor de cadastru fiind de tipurile: organizatorici cantitativi (volumul de lucrari, volumul de munca, numarul de muncitori), de desfasurare in spatiu (zona de lucru, frontul de lucru, locul de lucru) si de desfa­surare in timp (ritmul de lucru).

Procesul complex caracterizeaza lucrarile de topografie inginereasca fiind alcatuit din doua sau mai multe procese simple legate tehnic si organizatoric (v. 1a-e). La organizarea executiei se au in vedere: numarul de procese, eventual numarul de sectoare, ritmul de executie pe obiect sau sector si, dupa caz, ritmul de executie.

Metodele de programare a executiei lucrarilor utilizate de firmele de constructii sunt planificarea calendaristica (grafice Gantt) si metoda drumului critic – varianta aleasa in functie de criterii diferite (durata, cost). Dintre programele moderne de calcul folosite mentionam Microsoft Project si Primavera.

Indiferent de metoda de programare folosita sunt evidentiate toate tipurile de conditionari, cu intreru­perile tehnologice care se impun.

Activitatile topografice se desfa­soara concomitent cu lucrarile de constructii. Timpul de lucru al formatiei specializate se valorifica in totalitate atunci cand firma are un numar mai mare de lucrari in derulare, in acelasi teritoriu geografic.

 

Bibliografie

[1] Proca, Gabriela Managementul lucrarilor de cadastru, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2006;

[2] Proca, Gabriela Elemente de Constructii pentru cadastru, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2002;

[3] * * * Masuratori terestre – fundamente vol. I – III, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2002.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 42 – octombrie 2008

 

Autori:
conf. dr. ing. Gabriela PROCA
drd. ing. Mihaela PROCA



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2008/10/30/programarea-lucrarilor-topografice-ingineresti-la-executia-constructiilor-civile-cu-structura-din-beton-armat/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.