Menu
Categories
CISC: Cine coordoneaza sectorul constructii?
04/05/2009 Calitate / Certificare
Share

Am profitat de campania electorala pentru alegerile parlamentare de anul trecut pentru a lansa un apel partidelor politice si unor ziare centrale prin care atrageam atentia asupra necesitatii prezervarii fondului construit existent ca principala si cea mai de seama bogatie a cetatenilor acestei tari.

Dupa castigarea alegerilor de catre cele doua mari partide PD-L si PSD-PC si formarea noului guvern, m-am adresat din nou presedintelui tarii dl. Traian Basescu, primului ministru dl. Emil Boc, presedintelui Senatului dl. Mircea Geoana, pre­se­dintelui Camerei Deputatilor d-na Roberta Anastase, ministrului Dezvoltarii Regionale si Locuintei dl. Vasile Blaga, secretarului de stat dl. Razvan Murgeanu, ca si senatorilor si de­putatilor de profesie ingineri constructori nou alesi in Parlament, carora le-am propus:

1. Înlocuirea legii nr.10/1995 „privind calitatea in constructii“ cu o alta lege „privind activitatile din constructii“, mai bine adaptata realita­tilor actuale;

2. Legalizarea si oficializarea ocupatiei „monitorizarea comportarii in situ a constructiilor“ prin inscrierea acesteia in CAEN si in nomenclatorul ocupatiilor din Romania;

3. Descentralizarea controlului public de stat in constructii, prin trecerea principalelor atributii ale Inspectoratului de Stat in Constructii la autoritatile administrative locale, direct interesate si responsabile in fata comunitatilor lor, sub aspectul comportarii constructiilor existente din punct de vedere al securitatii si calitatii vietii;

4. Recunoasterea unor drepturi legitime ale profesiei de constructor si ale asociatiilor profesionale ale inginerilor constructori, precum participarea la elaborarea reglementarilor si atestarea competentei profesionale.

La primul demers nu a reactionat nici unul dintre partidele mari antamate si nici ziarele nu au considerat necesara adoptarea vreunei atitudini.

La al doilea au raspuns pana in prezent presedintele Senatului dl. Mircea Geoana, presedintele Comisiei Administratia Publica, Organizarea Teritoriului si Protectia Mediu­lui dl. senator Petru Filip si responsabilul cu relatiile publice din secretariatul Guvernului. În rest, mai asteptam.

A existat odata un „Minister al Constructiilor“, conectat cand cu economia forestiera, cand cu constructiile industriale, cand cu transporturile si turismul, dar care, prin denumire macar, scotea in evidenta preocuparea guvernului pentru sectorul constructiilor.

Ori, constructiile alcatuiesc infrastructura tuturor activitatilor umane, oricat de spirituale si eterice ar parea acestea. Constructiile ofera adapost si suport, dar, În acelasi timp, exprima creativitatea unui popor, materializarea aspiratiilor sale spre frumos, spre trainic, spre maret, dar, mai ales, spre util. Utilitatea constructiilor reprezinta principala lor calitate, ce se manifesta in cursul exploatarii lor si care consta in satisfacerea cerintelor beneficia­rilor de siguranta, confort si economie.

În felul acesta, aptitudinea pentru exploatare a constructiilor constituie calitatea globala a acestora, realizarea si mentinerea ei fiind scopul principal al tuturor activitatilor din domeniu: cercetare, proiectare, executie, invatamant, asistenta, consultanta, reglementare, control s.a.

Constructiile sunt peste tot si se prezinta sub o diversitate de forme la fel de mare precum sunt preocuparile si aspiratiile umane. Si, cu toate acestea, toate constructiile, fie ele civile, industriale, agro­tehnice, hidrotehnice, energetice, miniere, cai de comunicatii si transport, edilitare, militare, subterane si supraterane etc. au in comun cateva trasaturi si anume: materialitatea, alcatuirea constructiva, destinatia functionala, echiparea si locatia.

Aceste caracteristici comune le leaga si, in acelasi timp, le diferentiaza, permitand diversificarea lor. Cunoasterea si intelegerea acestor trasaturi caracteristice ne permit sa concepem si sa realizam constructii de toate felurile, care, prin performantele lor de comportament, sa fie apte pentru exploatare daca acestea satisfac conditiile de utilitate legate de destinatia lor functionala.

Normala s-ar parea a fi situatia in care progresul si dezvoltarea in domeniul constructiilor, cel putin al principiilor de proiectare si executie comune tuturor, sa fie coordonate de o organizatie distincta, puternic sustinuta de guvernul numit de alesii poporului.

Ori, in organizarea actualului Minister al Dezvoltarii Regionale si Locuintei exista vreo 30 de directii, dintre care doar trei se ocupa de „constructii“, respectiv „Directia Generala Constructii Locuinte si Reabilitare Termica“ si „Directia Gene­rala Tehnica de Constructii“ cu o „Directie de Reglementari in Constructii“. Credeti ca este de ajuns pentru a stabili politicile statului pentru imensa diversitate de constructii existente si care se reali­zeaza continuu?

Guvernul si-a propus si, pe drept cuvant, sa investeasca masiv in infrastructura tarii. Corect! Dar cu fondul construit existent mostenit si cu cel pe cale de creare, cum ramane? Cine si, mai ales, cum sa pastreze aceasta avere uriasa a poporului nostru?

Constructiile, ca tot ce este pamantean, se nasc, cresc, imbatranesc si mor. Dar durata lor de existenta si, mai ales, de exploatare utila este legata de modul cum stim noi sa le concepem, sa le proiectam, sa le executam si sa le utilizam, dar si sa le intretinem, sa le reparam, sa le renovam si sa le restructuram la nevoie.

Ca sa asiguram mentenanta si reabilitarea constructiilor de orice fel, trebuie sa le urmarim comportarea in situ, sa le evaluam starea tehnica si functionala in mod corect si responsabil. Aceasta monitorizare a comportarii in situ a constructiilor nu este insa o operatie simpla, la indemana oricui. În functie de complexitatea structurala a constructiei, de conditiile de amplasament, de destinatia func­tionala se cere si o graduare a calificarii si a competentei celor implicati in aceasta activitate. Una este sa monitorizezi o cladire si alta este sa monitorizezi un baraj hidrotehnic, un tunel, un pod, o sosea etc.

În prezent, activitatea de urma­rire a comportarii in situ a constru­c­­tiilor si de interventii asupra acestora, de altfel stipulata de actuala lege nr.10/1995 privind calitatea in constructii drept o componenta a sistemului calitatii in constructii, este practicata in unele sectoare precum barajele hidrotehnice, centrale termo si nuclearo-electrice, drumuri, poduri, cai ferate, fara insa ca aceste ocupatii sa fie reglementate oficial, legal.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei si-a propus sa se ocupe de cladirile de locuit si de reabi­litarea lor termica; foarte bine, de locuinte au nevoie toti oamenii din tara noastra. Dar de celelalte categorii de constructii cine se ocupa? Zilnic se prezinta in mass- media stiri despre cladiri de scoli, spitale, cinematografe, teatre, muzee si altele aflate in stare grava de degradare, la care cad acope­risuri, tavane, aticuri, copertine omorand oameni. Zilnic apar in mass-media stiri privind drumuri si sosele desfundate, pline de gropi si alte deteriorari, privind poduri si podete luate de ape, privind diguri erodate si sparte etc. etc.

Cutremurul din 1977 a daramat multe constructii degradate anterior din cauza conditiilor vitrege de exploatare, dar si a neglijentei si nepasarii in monitorizarea comportarii.

Reabilitarea termica este bene­fica sub aspectul efectelor sale privind confortul termic si economia de energie, dar nici reabilitarea structurala a constructiilor degradate sau avariate nu ar trebui neglijata, deoarece ea recreeaza siguranta in ceea ce priveste viata, sanatatea si integritatea corporala a ocupantilor. Si parca acestea sunt mai importante pentru oameni decat confortul termic.

Asa ca, ar trebui ca autoritatea care coordoneaza progresul si dezvoltarea in sectorul constructii sa se gandeasca la toate aceste aspecte si sa actioneze in consecinta.

Dar, cine coordoneaza sectorul constructii?

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 48 – mai 2009

 

Autor:
dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN, Presedintele Comisiei Nationale „Comportarea in situ a constructiilor“



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share
Lasă un răspuns
**** *