«

»

Consideratii privind problematica fondului construit existent

Share

În Romania, starea tehnica a constructiilor este departe de a fi controlata, in situatia unui deficit de specialisti antrenati in domeniu, a unor resurse financiare limitate precum si a unui cadru legal incomplet.

 

În cazul constructiilor vechi, cali­tatii indoielnice a materialelor de constructie folosite (caramida si mortar cu rezistente mecanice reduse) i se alatura: alcatuirea constructiva neconforma normelor actuale de protectie antiseismica, schimbarea de destinatie sau de functionalitate fara a folosi proiecte de specialitate. Dupa 1989, s-au facut chiar modificari structurale fara proiecte de specialitate, modificari a caror influenta asupra comportarii cladirii nu este cunoscuta, constructiile devenind vulnerabile in cazul unui seism.

Conform unui studiu realizat de Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite, pana in anul 2020, doar 1,5 din cele 8 mili­oane de case si apartamente din Romania vor mai putea fi locuibile, restul ajungand la sfarsitul ciclului lor de viata. În viziunea specialistilor ONU, un numar semnificativ de blocuri sufera de probleme structurale majore, marea majoritate parand sa fie necorespunzator izolate, provocand un disconfort major si punand in pericol sanatatea si chiar viata locatarilor.

Într-un alt studiu realizat de ABMEE Brasov, fondul de locuinte existent in Romania, conform recensamantului populatiei si locuin­telor din 18 martie 2002, este de 4.846.572 cladiri (8.110.407 locuinte), din care in mediul urban 23,5% din cladiri (52,5% din locuinte). O locu­inta medie (fictiva) are o suprafata locuibila de 37,5 m2 si este ocupata de 2,6 persoane. Fata de anul 1992, numarul cladirilor a crescut consi­derabil pe total tara, trei sferturi din aceasta crestere regasindu-se in mediul rural.

Ca forma de proprietate, ponderea locuintelor proprietate privata din totalul fondului de locuinte repre­zinta 97%. Cresterea se datoreaza in primul rand vanzarii locuintelor din fondul locativ de stat, retrocedarii proprietatilor, precum si construirii de noi locuinte. Majoritatea locu­intelor sunt situate in cladiri cu vechi­mea cuprinsa intre 15 si 55 ani, caracterizate prin uzura avansata si printr-un grad redus de izolare termica.

În ceea ce priveste constructiile noi, datele oficiale oferite de Institutul National de Statistica arata ca in 2005 au fost finalizate 1.163 de locuinte, 80% dintre acestea au parter si unul sau doua etaje.

În anul 2008 valorile s-au dublat datorita investitiilor cu capital strain in zona constructiilor de locuinte.

În proiectarea, executia si intre­tinerea constructiilor, principala sursa de hazard natural o reprezinta seismul. Cutremurele de pamant se asociaza adesea cu alunecari de teren amplificate de natura slaba a terenului de fundare. În aceste conditii, expertii tehnici nu trebuie sa se limiteze doar la evaluarea gra­dului de asigurare al structurii, ci vor efectua analize riguroase ale caracteristicilor reale ale materialelor din elementele structurale si ale tere­nului de fundare avand in vedere influ­enta factorilor din mediul ambiant asupra loessurilor.

Desi varietatea materialelor utilizate la realizarea structurilor la noi nu este foarte mare, se impun metode diferentiate de analiza structurala, metode care sa urmareasca indeplinirea unor scopuri aparent divergente si anume siguranta, functionalitatea, asigurarea cerin­telor utilizatorului pe de o parte, costul initial pentru realizarea constructiei si cheltuielile de intretinere pe de alta parte.

Municipiul Iasi este situat in partea de Nord-Est a Romaniei, in Podisul Moldovei, la o distanta de cca 200 km de principalul focar al seismelor majore, situat in Vrancea.

Constructiile de locuit sunt ampla­sate in proportie de peste 60% pe versanti si de 100% in terenuri slabe de fundare (argila contractila sau teren macroporos din categoria loessurilor). Amplasamentele pe lunca Bahluiului sau chiar pe fosta albie, pe teren de fundare argila contractila sau pe versanti, pe loess sensibil la umezire, asociate cu fenomene de alunecari de teren sau de umezire a zonei de fundare urmare a intretinerii precare a instalatiilor de apa si canalizare, sau a defectuoasei sistematizari din jurul constructiilor, constituie surse majore de risc privind stabilitatea generala a constructiilor. Se mai pot adauga factori mai putin studiati: modificarea nivelului panzei freatice, influenta panzei de apa freatica asupra fundatiilor, amplasamentul constructiilor in zona drenurilor dezafectate sau neintretinute, efectul vibratiilor gene­rate de traficul intens de pe strazile orasului.

În ultimele doua secole, constructiile orasului au fost afectate de numeroase seisme (1802, 1838, 1908, 1940, 1977, 1986, 1990) care le-au slabit rezistenta si stabilitatea. Lipsa sau calitatea precara a lucrarilor de intretinere si reparatii curente ale fondului construit existent (remediere sau inlocuire la timp a lucrarilor/instalatiilor defecte: alimentare cu apa, canalizare, incalzire, jgheaburi si burlane lipsa sau defecte, repararea trotuarelor) determina o crestere a vulnerabilitatii structurilor, indiferent de vechime, in cazul unui eventual seism important.

Din constatarile facute de Inspectoratul in Constructii Iasi relativ la desfasurarea activitatilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor a rezultat necesitatea rezolvarii unor probleme majore la nivel urban pentru diminuarea efec­telor ce se pot produce in cazul unui cutremur de pamant prin avarierea unor constructii vulnerabile, cu grad redus de siguranta. La nivelul anului 2000 in municipiul Iasi erau expertizate doar 258 de blocuri cu regim de inaltime P+4E, construite in peri­oada 1960 – 1977, situate in carti­erele Cantemir, Soseaua Nationala, Tatarasi, 24% dintre acestea fiind incadrate de experti in urgenta U1.

S-a recomandat expertizarea si a inceput sau continua, dupa caz, consolidarea unor constructii monument istoric reprezentative pentru oras, cladiri spitalicesti de importanta vitala care trebuie sa ramana in functiune si post seism, spatii de inva­tamant, constructii de patrimoniu. Se acorda, totusi, foarte putina importanta stabilirii starii tehnice reale a fondului construit existent. Pentru mentinerea unor conditii acceptabile de trai si a unei identitati pe termen lung a orasului, este necesara formularea de politici urbane bazate pe intretinerea constructiilor prin consti­entizarea proprietarilor asupra respon­sa­bilitatilor pe care le au referitor la intretinerea imobilelor.

O dezvoltare urbana responsa­bila este rezultatul combinatiei dintre conservarea, renovarea/reabilitarea si managementul activitatilor urbane.

Se considera necesara accep­tarea realitatii si anume ca exista riscul avarierii constructiilor la un eventual seism si ca, la nivelul cunostintelor actuale, este imposibila eliminarea acestui risc.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 48 – mai 2009

 

Autori:
drd. ing. Daniela CRACIUNESCU – I.S.C. Iasi
conf. univ. dr. ing. Gabriela PROCA – Universitatea Tehnica Iasi



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2009/05/04/consideratii-privind-problematica-fondului-construit-existent/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.