«

»

Durabilitatea naturala a lemnului din constructii

Share

În prezent lemnul constituie un material durabil, traditional prin vechimea sa in utilizare, prin rezistenta deosebita a bunurilor create de om pentru uz gospodaresc, in plan economic, social si cultural, o dovada fiind diversitatea produselor din lemn prezente in muzee. Cercetarile actuale au adus in prim plan noi materiale de constructii, bazate pe tehnologii de varf. Putem sa constatam ca lemnul este din nou la moda fie el lemn masiv sau lemn in diverse structuri si combinatii.

Exista cercetari privind nanomateriale si nano­tehnologii pe baza de lemn care scot la iveala produse foarte durabile la o gama variata de factori distructivi, cu durata marita de exploatare si functionalitate sporita. Sunt argumente care justifica efortul cercetarii in domeniul lemnului, al cercetarii interdisciplinare si cunoasterii normelor si legislatiei in toate domeniile de activitate in care el este folosit. Aplicarea unor masuri de protectie si conservare a lemnului in cunostinta de cauza poate avea efecte benefice pentru starea de sanatate a constructiilor, cu consecinte favorabile asupra mediului si padurilor. În aceste conditii este necesar sa se aprofundeze ciclul cunoasterii prin invatare-cercetare-productie-constructii in folosul personal si al societatii, pentru a avea constructii valoroase si durabile.

Publicarea in paginile Revistei Constructiilor a unui serial, sub semnatura dlui ing. Daniel PaScu, privind structurile din lemn folosite la constructiile edilitare cu exemplificari de la SC Pasconmat Construct SRL – Brasov, reprezinta o dovada certa ca lemnul a fost, este si va fi un material de baza in constructii. Produsele realizate la Brasov ca si in alte parti ale tarii sunt un argument de netagaduit de valorificare concreta a rezultatelor cercetarii stiintifice.

 

În cele ce urmeza, iata cateva definitii privind durabilitatea lemnului de care trebuie sa tina seama arhitectii, proiectantii si constructorii proiectelor:

Durabilitatea reprezinta capaci­tatea lemnului de a rezista la distrugeri cauzate de factori fizici, chimici si biologici /A/;

Durabilitatea este insusirea lemnului de a rezista in timp la actiunea de distrugere a diferitilor agenti fizici, chimici si biologici. Durabilitatea lemnului in stare naturala depinde de structura anatomica si de compozitia sa chimica si variaza in functie de conditiile in care este pus /B/;

Durabilitatea naturala a spe­ciilor lemnoase este reflectata de rezistenta speciilor respective la atacul agentilor vegetali si a daunatorilor animali; in cazul lem­nului din constructii – durabilitatea depinde, in primul rand, de rezistenta la atacul ciupercilor si insectelor xilofage si, in al doilea rand, de permeabilitatea la lichide. Rezistenta lemnului la atacul ciupercilor si insectelor xilo­fage depinde, practic, de compozitia chimica a lemnului iar permeabilita­tea de structura lui microscopica /C/;

Durabilitatea este capacitatea lemnului de a-si pastra nealterate proprietatile naturale in timp (Barbu 1983). Ea este caracteristica pentru diferite specii si depinde de compo­zitia chimica, densitatea si particularitatile de structura ale lemnului si, ca un corolar, de accesibilitatea lui, ca sursa trofica pentru diferite vie­tuitoare /D/;

Durabilitatea sau trainicia lemnului reprezinta proprietatea sa de a se opune actiunii distructive a diferitilor agenti, care ii limiteaza adeseori domeniile de utilizare /E/;

Durabilitatea lemnului: ansam­blu de proprietati (chimice, fizice, anatomice etc.) naturale sau conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le poseda lemnul de o anumita specie si care ii permite de a rezista la un atac, de o anumita intensitate, provocat de anumiti agenti biologici /F/;

Durabilitatea naturala: durabilitate a lemnului in conditii specificate, in absenta oricarui tratament de protectie /F/;

Durabilitate naturala: Rezistenta intrinseca a lemnului la atacurile unor organisme distructive /F/.

Durabilitatea lemnului este definita, in mod unitar, ca o caracte­ristica a unei specii lemnoase care depinde de factorii silvo-culturali. Durabilitatea este influentata de exploatarea, ameliorarea si protectia padurilor. Ea se determina si se clasifica standardizat la nivel global si are importanta tehnica la utilizarea lemnului expus in diverse clase de exploatare, daca lemnul poseda nivelul adecvat de durabilitate, datorat unei caracteristici naturale sau conferit printr-un tratament de protectie adecvat.

Va prezint in cele ce urmeaza un ghid de determinare, evaluare si clasificare a durabilitatii. Durabilitatea unei esente de lemn fata de diferite organisme xilofage este eva­luata utilizand metodele din standardele europene SR EN 350-1 si SR EN 350-2 /F/ si este incadrata in clasele de risc definite in SR EN 335-1 si SR EN 335-2 /F/ in functie de nivelul de durabilitate naturala.

Daca durabilitatea naturala nu este suficienta la utilizare, lemnul este supus unor tratamente de protectie conform standardelor europene EN 599-1 si EN 599-2 /F/, iar tratamentele trebuie sa fie declarate printr-o specificatie scrisa, conform EN 351-1 /F/ sau un alt standard rele­vant, recunoscut.

Clasele de durabilitate prezentate in tabelele alaturate se refera la lemnul perfect sanatos. Se recomanda sa se considere duramenul de la toate speciile de lemn ca apar­tinand clasei 5 (fara durabilitate).

clase de durabilitate naturala

Clasele de durabilitate naturala fata de ciupercile xilofage (tabelul 1);

• Clasele de durabilitate naturala fata de coleoptere xilofage (capricornes si vrilletes) (tabelul 2): Pentru atacul gandacilor capricornes exista referinte numai pentru rasinoase;

Clasele de durabilitate naturala fata de termite (tabelul 3): Durabilitatea se refera la rezistenta fata de termite a duramenului din esentele din lemn specificate in SR EN 350-2 /F/, ca durabil (D) sau mediu durabil (M), care poate fi utilizat fara tratament;

Clasele de durabilitate naturala fata de animale marine (tabelul 4);

Clasele de impregnabilitate (tabelul 5);

Durabilitatea si impregnabilitatea speciilor din lemn de rasi­noase (tabelul 6);

Durabilitatea si impregnabilitatea speciilor din lemn de foioase (tabelul 7);

• Clasele de exploatare (risc la apa­ritia agentilor biologici) (tabelul 8);

Clasele de exploatare (de risc biologic) a lemnului pentru constructii (tabelul 9).

Durata de utilizare a lemnului depinde de durabilitatea lui fata de agentii de degradare. Pentru lemnul folosit in constructii exista un consens general privind un nivel minim de durabilitate care, asociat cu alti factori, permite obtinerea unei durate de utilizare acceptabila pentru un element de structura.

Recurgerea la o specie de lemn a carei durabilitate este mai mare decat cea recomandata in SR EN 460 /F/ poate antrena o crestere a duratei de utilizare pentru un nivel stabilit. Pentru elemente structurale, cu durata de utilizare foarte scurta (constructie provizorie) sau pentru acele elemente cu durata de utilizare net mai lunga decat cea normala se pot folosi specii cu durabilitate fie mai mica fie mai mare decat cea indicata in SR EN 460 /F/:

Clasele de durabilitate a lemnului adecvate claselor de risc, la utilizare sunt prezentate in tabelul 10.

Cand atacul ciupercilor se produce pe fetele laterale, se poate estima o prelungire a duratei de utilizare a unui element din lemn pentru structuri, marind grosimea. De exemplu, durata de utilizare a unei piese din lemn cu sectiunea 50 mm x 50 mm, montata pe sol, poate fi de aproximativ doua ori mai mare fata de cea a unei piese cu sectiunea de 25 mm x 50 mm, cu aceeasi durabi­litate. Cu toate acestea in regiuni din centrul si sudul Europei, unde perioadele uscate dureaza un timp indelungat, s-a constatat ca elementele din lemn cu sectiuni mici, in contact cu solul, pot avea o durata de viata mai lunga decat elemente asemanatoare, cu sectiuni mai mari, din cauza capacitatii lor rapide de uscare. Constatarea este valabila, in acelasi context si pentru placile anve­lopei ex­terioare si sindrilei pentru acoperis.

Un atac biologic este, adesea, progresiv si durata de utilizare depinde si de gradul de deteriorare admis inaintea degradarii piesei din lemn.

Alti factori care influenteaza

ale­gerea claselor de durabilitate

Alegerea unei specii de lemn pentru utilizare intr-o clasa de risc va lua in calcul o serie de factori care pot avea influenta asupra nivelului de durabilitate considerat necesar.

Cand diminuarea caracteristicilor mecanice ale unui element din lemn contribuie la compromiterea securitatii si sigurantei in exploatare a constructiei, se poate specifica un alt lemn cu o durabilitate mai mare decat a celui utilizat in mod obisnuit.

Acesta poate fi adecvat in urmatoarele conditii:

• elementele se utilizeaza ca piese portante;

• elementele sunt greu de inlocuit sau de renovat;

• exista necesitatea unei durate prelungite de utilizare;

• pozitia elementului in constructie;

• existenta unui risc local de atac al agentilor biologici specifici zonei (exemplu: sfredelitori marini, termite);

• expunerea severa la factori climatici (de exemplu ploaie puternica).

Riscul de scadere a caracteristicilor mecanice poate fi diminuat printr-o protectie a partilor structurale ale constructiei (acoperirea suprafetelor superioare cu materiale durabile sau prin tratarea lem­nului inainte de a fi pus in opera).

 

Bibliografie

/A/ Vanin, S.I. – Studiul lemnului, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1953, p. 351-359;

/B/ Vintila, E., – Protectia lem­nului, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1959, p. 118; p. 119-128;

/C/ Berinde, Fl., Prevenirea si combaterea ciupercilor care ataca lemnul din constructii, Editura Ceres, Bucuresti, 1986;

/D/ BucSa, L., – Studii si investigatii privind degradarea lemnului de catre agentii biologici, Ctr. 24/200974/2006, cu tema „Protectia lemnului in func­tie de calitatea si domeniile de utilizare cu scopul valorificarii superioare si cresterii competitivitatii produselor din lemn“ Planul Sectorial de Stat, p. 1-2;

/E/ Beldeanu, E., – Produse forestiere, Ed. Universitatii Transilvania Brasov, 2008, p. 232

/F/ STAS 9302/7-88 Protectia lemnului. Terminologie / SR EN 350-1,2:1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de incercare si de clasificare a durabi­litatii naturale a lemnului; Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de impregnabilitate a esentelor de lemn alese dupa importanta lor europeana / SR EN 335-1:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de exploatare. Partea 1: Generalitati; Partea 2: Aplicatie la lemnul masiv / SR EN 599-1:1998 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 1: Specificatii pentru clasele de risc; Partea 2: Clasificare si etichetare / SR EN 351-1:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protectie. Partea 1: Clasificarea pene­trarii si retentiei produselor de protectie / SR EN 460:1998 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea na­turala a lemnului masiv. Ghid de conditii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizari, conform claselor de risc.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 55 – decembrie 2009

 

Autor:
drd. chim. Mariana PRUNA – INL Bucuresti, sef Laborator Protectia Lemnului



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2009/12/08/durabilitatea-naturala-a-lemnului-din-constructii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.