«

»

Supervizarea (verificarea) proiectelor pentru structurile constructiilor in vederea adoptarii noilor norme

Share

Ordinul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Nr. 620/2005, cu privire la implementarea si utilizarea Eurocodurilor pentru constructii face precizarea ca „finalizarea implementarii Eurocodurilor va fi in anul 2010”.

Obligativitatea utilizarii Eurocodurilor, incepand cu anul 2010, inseamna respectarea prevederilor acestora si in domeniul „verificarii proiectelor”.

Eurocodul S.R. EN 1990/2004, la cap. B4, face precizari cu privire la verificarea proiectelor si cerintele minime recomandate pentru verificarea calculelor, desenelor si specificatiilor.

 

Nivelurile de verificare pot fi alese in functie de:

Clasele de fiabilitate

Prin fiabilitate se intelege aptitudinea unei structuri sau a unui element structural de a indeplini cerintele specificate, incluzand durata de viata pentru care a fost proiectat (securitate, exploatare, durabilitate).

Prin „durabilitate“ se intelege ca structura sa fie astfel proiectata incat deteriorarea pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele sale sub cele intentionate in mediul respectiv, asigurandu-se o mentenanta corespunzatoare.

Prin durata de viata proiectata se intelege perioada estimata pentru care o structura sau o parte a ei pot sa fie utilizate pentru destinatia prevazuta, fara a fi necesare reparatii majore.

Categoriile de durata de viata pentru proiectare sunt prezentate in tabelul 1.

 

Durabilitatea

Structura trebuie proiectata astfel incat deteriorarea pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele sale sub cele intentionate in mediul respectiv, asigurandu-se o mentenanta corespunzatoare.

Pentru a se asigura o structura cu durabilitate adecvata, se iau in consideratie urmatoarele:

• Utilizarea prevazuta sau posibila in viitor a structurii;

• Criteriile de proiectare cerute;

• Conditiile de mediu asteptate;

• Compozitia, caracteristicile si per­formantele materialelor si produselor;

• Caracteristicile solului;

• Alegerea sistemului structural;

• Forma elementelor si alcatuirea structurala;

• Calitatea manoperei si nivelul de control;

• Masuri particulare de protectie;

• Mentenanta prevazuta pe durata de viata proiectata.

 

Verificarea proiectelor avand in vedere categoriile de importanta Si clasele de importanta ale constructiilor

În Legea 10/1995, la cap. 2 „Obli­gatii si raspunderi ale proiectantilor art. 22“ impune:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;

c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea necon­formitatilor si neconcordantelor semnalate;

Prin H.G. nr. 925/1995, se aproba „Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor“.

La cap. 2 se fac precizarile necesare privitoare la „Verificarea tehnica de calitate a proiectelor de catre specialisti verificatori de proiecte atestati“:

Art. 6. – Verificarea tehnica de calitate a proiectelor se face pentru cerintele stabilite prin lege, diferen­tiat in functie de categoria de importanta a constructiei, de catre specialisti verificatori de proiecte atestati potrivit legii.

Proiectantii vor preciza in pro­iectele pe care le elaboreaza cerin­tele pe care acestea trebuie sa le indeplineasca pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii verificatori de proiecte, atestati corespunzator, de la inceputul elaborarii proiectului.

Verificarea la cerinta „Rezistenta si stabilitate“ este obligatorie pentru toate constructiile, cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.

Art. 7. – Sunt supuse verificarii tehnice:

• documentatia tehnica de pro­iec­tare necesara obtinerii autorizatiei de construire;

• documentatiile tehnice si deta­liile de executie sub forma de planse, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea respectarii cerintelor impuse de lege.

Verificarea tehnica se executa si la proiectele intocmite in urma unor rapoarte de expertiza tehnica de cali­tate, dupa insusirea acestora de catre respectivii experti, in vederea confirmarii ca proiectele respecta ansamblul cerintelor stabilite de lege.

Verificarea tehnica a documentatiei necesare obtinerii autorizatiei de construire, in cazul cand nu contine detalii de executie, nu se poate substitui verificarii tehnice a acestora.

Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul, impreuna cu executantul, raspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a intregului proiect si pentru modificarile efectuate fara acceptul verificatorului tehnic, daca prin acestea se afecteaza calitatea constructiei.

Art. 8. – Verificatorul de proiecte atestat va efectua verificari numai pentru cerintele si in specialitatile in care a fost atestat.

Art. 9. – Verificatorul de proiecte atestat are obligatia ca, in cadrul verificarilor pe care le efectueaza, sa urmareasca:

• datele privitoare la conditiile specifice de amplasament si conditiile de exploatare tehnologica;

• modul de respectare a reglementarilor tehnice in vigoare, referitor la cerintele prevazute de lege, in functie de categoria de importanta a constructiei, pe toata durata de viata a constructiilor, inclusiv in faza de post-utilizare.

Art. 10. – În proiectul de arhitectura nu se supun verificarii: conceptia de arhitectura, principiile de compozitie, partiurile, solutiile volumetrice si estetice stabilite de arhitect in acord cu proiectantul structurii de rezistenta.

Art. 11. – Verificatorul de proiecte atestat va semna si va stampila piesele scrise si desenate, numai in conditiile in care documentatia transmisa de investitor este cores­punzatoare din punct de vedere al cerintelor stabilite in lege.

Art. 12. – Verificatorul de proiecte va intocmi si va tine la zi un registru de evidenta a proiectelor verificate.

Art. 13. – Verificatorul tehnic atestat nu poate stampila (verifica) proiectele intocmite de el sau la a caror elaborare a participat.

Art. 14. – Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat si proiectant pot fi rezolvate de catre un expert tehnic de calitate, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele parti, iar raspunderea revine acestuia.

 

Categoriile de importanta a constructiilor

Prin HG. nr. 766/1997, se aproba „Regulamentul privind stabilirea cate­goriei de importanta a constructiilor“ si anume:

Art. 6. – Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:

• constructii de importanta excep­tionala (A);

• constructii de importanta deose­bita (B);

• constructii de importanta normala (C);

• constructii de importanta redusa (D).

Categoriile de importanta se stabilesc de catre arhitecti, pe baza unor factori determinanti si a unor criterii asociate.

Factorii determinanti sunt:

• Importanta vitala;

• Importanta social-economica si culturala;

• Implicarea ecologica;

• Durata de utilizare;

• Adaptarea la conditiile locale si de mediu;

• Volumul de munca si de materiale necesare.

Pentru fiecare factor determinant sunt definite cate trei criterii asociate pe baza carora se evalueaza punctajul factorului determinant si un nivel de influenta, rezultatul fiind grupa de valori a punctajului total (tabelul 2).

 

Clase de importanta a constructiilor

Conform codului de proiectare seismica P-100/2006 (Cap. 4.4.5 tabelul 3) importanta si nivelul de expunere la cutremur pentru cladiri se definesc in 4 (patru) clase.

Nivelul de asigurare a constructiilor se diferentiaza functie de clasa de importanta si de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanta constructiilor depinde de consecintele prabusirii asupra vietii oamenilor, de importanta lor pentru siguranta publica si protectia civila in perioada de imediat dupa cutremur si de consecintele sociale si economice ale prabusirii sau avarierii grave.

În calculele ingineresti clasele de importanta si de expunere la cutremur sunt caracterizate de valoa­rea factorului de importanta gI din tabelul 3.

 

Diferentierea supervizarii (verificarii) proiectelor pentru structurile constructiilor

În Eurocodul SR.EN. 1990/2004, la cap. B4, sunt definite nivelurile de supervizare (verificare) a proiectelor.

Nivelurile de supervizare (verificare) prezentate mai jos pot fi legate de clasele de fiabilitate, durabilitate, respectiv categorii de importanta si clasele de importanta.

Niveluri de supervizare (verificare) a proiectelor sunt prezentate in tabelul 4 (propunerea autorului).

 

Verificarea proiectelor de catre societati de verificare specializate

O noutate fata de prevederile normelor romanesti o constituie recomandarea ca pentru DSL3 si DSL2, respectiv A si B si I si II, verificarile la „supervizare extinsa“ sa fie facute de societati de verificare specializate.

Aceasta presupune ca si in tara noastra este necesar sa se formeze societati specializate in verificarea proiectelor, alcatuite din experti si verificatori atestati.

Supervizarea extinsa presupune ca societatea specializata, suplimentar verificarii planurilor si a specificatiilor, sa refaca complet, ea insasi, calculele ingineresti, ca o verificare extinsa si completa a proiectelor.

 

Deontologia profesiunii

Majoritatea verificatorilor de proiecte sunt membrii ai „Asociatiei Inginerilor Proiectanti de Structuri – A.I.C.P.S“ si respecta „CODUL DEONTOLOGIC“ (CODUL DE ONOARE) al Inginerilor Consultanti si al Societatilor de Consultanta din domeniul investitiilor.

Iata cateva prevederi din acest COD:

• Articolul 3.2. precizeaza:

„Trebuie sa duca la indeplinire fiecare insarcinare contractuala cu seriozitate, competenta si corectitudine, in interesul beneficiarului si cu impartialitate fata de ceilalti participanti la realizarea investitiei.“

• Articolul 7.3. precizeaza:

„În special nu pot accepta concurenta neloiala pe baza de pret si nici reducerea calitatii prestatiilor lor in favoarea unui pret scazut.“

Articolul 8.1. precizeaza:

„Inginerii consultanti trebuie sa respecte si sa aplice corect legile si normele tehnice ale profesiunii aflate in vigoare.“

Articolul 10.6. precizeaza:

„Inginerilor consultanti sau societatilor de consultanta le este strict interzis sa obtina foloase materiale si morale, incompatibile cu demnitatea lor si a acelora din bransa lor si, mai ales:

– sa practice concurenta neloiala si preturi de dumping;

– sa practice mita sau comisioane unor persoane sau terti in scopul de a obtine comenzi, beneficiari noi sau contracte, prin defavorizarea altor concurenti.“

 

Abateri de la deontologia profesiunii

În domeniul verificarii proiectelor se constata totusi numeroase abateri de la deontologia profesiunii:

• practicarea dumpingului in obtinerea contractului;

• verificare superficiala sau lipsa completa a verificarii proiectelor;

• verificarea unor proiecte care depasesc capacitatea de pregatire a verificatorului sau experienta necesara fata de categoria sau clasa de importanta a constructiilor;

• lipsa verificarii calculelor ingineresti;

• lipsa verificarii coordonarii pro­iec­tului de structura cu proiectele de arhitectura si instalatii;

• semnarea si stampilarea unor proiecte incomplete sau de slaba calitate.

 

Concluzii

În vederea respectarii prevede­rilor din Eurocodurile pentru constructii, putem evidentia urmatoarele elemente mai importante privitoare la profesiunea verificatorilor de proiecte:

• Sa se instruiasca si sa aplice prevederile Eurocodurilor pentru constructii;

• Sa se organizeze in societati de consultanta specializate in verificarea proiectelor, dotate cu programe si tehnica de calcul si cu ingineri verificatori si experti, care sa execute verificarile proiectelor in „supervizare extinsa”, pentru categoriile de importanta A si B si clasele de importanta I si II;

• Verificatorilor independenti li se recomanda sa execute verificari de proiecte de categoria „Supervizare obisnuita“ de categoria de importanta normala (C) si de clasa de importanta III;

• Verificarea proiectelor trebuie sa contina si verificarile pentru conformarea corecta a structurii, calculele ingineresti, coordonarea cu celelalte specialitati, proiectele sa fie corecte si complete etc.

• Verificatorii de proiecte trebuie sa respecte deontologia profesiunii;

• Se recomanda ca toti verificatorii de proiecte sa fie membri ai Asociatiei Profesionale a Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (A.I.C.P.S).

Bibliografie

SR.EN 1990 – EUROCOD – Bazele proiectarii structurilor;

• P.100-1/2006 – Cod de proiec­tare seismica;

• Legea nr. 10/1995 – Calitatea in constructii;

• H.G. nr. 766/1997 – Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii;

• Legea nr. 50/1991 – privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor; Norme metodologice nr. 1430/2005 de aplicare a Legii 50/1991;

• Ordin nr. 620/2005 cu privire la implementarea si utilizarea Eurocodurilor pentru constructii;

• Ordin nr. 777/2003, pentru aprobarea: Îndrumator pentru ates­tarea tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii;

• H.G. nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor;

• Îndrumator MLPAT – nr. 77/N/1996 privind aplicarea prevederilor „Regulamentului de verificare si expertizare tehnica a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor“;

• Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (A.I.C.P.S) Codul deontologic al Inginerilor Consultanti si al societatilor de consultanta din domeniul investitiilor.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 55 – decembrie 2009

 

Autor:
ing. Petre IONITA – director executiv A.I.C.P.S. – verificator proiecte



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2009/12/08/supervizarea-verificarea-proiectelor-pentru-structurile-constructiilor-in-vederea-adoptarii-noilor-norme/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.