«

»

Cladiri monument istoric: RENOVAREA PALATULUI COPIILOR SI ELEVILOR DIN IASI

Share

Municipiul Iasi se dezvolta rapid. In mod firesc, alaturi de cladirile noi, exista si preocuparea pentru valorificarea numeroaselor edificii cu valoare de monument istoric. Ramase timp indelungat fara lucrari de reparatii capitale si de intretinere, lovite de cateva cutremure mari, aceste imobile sunt avariate, unele fiind chiar in prag de prabusire.

In cele ce urmeaza va prezentam renovarea edificiului iesean din bulevardul Carol nr. 2 construit in anul 1840, edificiu reprezentativ pentru arhitectura civila din acea perioada, devenit acum „Palatul copiilor si elevilor“. Aceasta renovare poate servi ca exemplu pentru restaurarea altor cladiri similare care vorbesc despre secolele trecute, dar care nu pot fi transformate in muzee, trebuind sa satisfaca noi functiuni pentru a deveni utile.

 

Edificiul care a avut destinatia de resedinta este reprezentativ pentru arhitectura civila din acea perioada [1], fiind cunoscut sub denumirea de „Casa Cantacuzino-Pascanu-Cozadini“. Ulterior, el a suferit unele modificari, indeplinind functiunile de resedinta regala in timpul primului razboi mondial, pension pentru fete cu parinti militari decedati, camin si cantina pentru studenti. Asemenea altor cladiri, nu a putut fi intretinut dupa cel de-al doilea razboi mondial, dandu-i-se destinatia de club al copiilor si elevilor. Constructia a fost preluata in 1961 de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Modificarile la care cladirea a fost supusa in timp, cat si efectul cutre­murelor care au avut loc in cei peste 150 de ani, dar si uzura materialelor, au motivat renovarea acestui monument istoric reprezentativ, incluzand consolidari, recompartimentari interioare si lucrari de finisaj.

Proiectul a fost elaborat de ROMEXPERT SRL – Iasi, iar executia lucrarilor a fost realizata de catre SC IASICON SA IASI, specializata in domeniu.

Descrierea lucrarilor

Renovarea a cuprins modificari la interior, corespunzator cu noua destinatie, fara a afecta fatadele  (foto 2 a, b, c).

In primul rand, planseele din lemn au fost inlocuite cu altele din beton armat. Au fost refacute, in acelasi timp, tencuielile, pardoselile si tamplaria.

Finisajele interioare respecta intrutotul pe cele initiale, exceptand grupurile sanitare unde s-au executat placaje de fa­ianta si pardoseli din gresie ceramica.

Planul, conceput conform regulilor sistemului clasicist, este simetric, axul fiind mascat in fatada principala prin prezenta salonului de la etaj, a carui latura lunga se decroseaza in fatada si prin intrarea de la parterul cladirii. Solutia aminteste de vechile case boieresti, tinda fiind transformata intr-o galerie de trecere spre curtea din spatele cladirii.

Cu trecerea timpului si schimbarea functiunilor cladirii, aceasta si-a pierdut utili­tatea, determinand modificari ale planului in raport cu noile cerinte de utilizare. Mijloacele de expresie plastica si armonia proportiilor confera cladirii un carac­ter umanist, creand o impresie de echilibru si de monumentalitate.

Pentru adaptarea la functiunile de camin si apoi de club pentru copii, au fost efectuate cateva inzidiri de goluri si deschiderea altora. Salonul, care avea initial o usa pe latura lunga si doua pe cele late­rale, a fost modificat pentru a ras­punde functiunii de sala de festi­vitati, amenajandu-se in incaperea din stanga o scena, prin demolarea peretelui comun. Locul scarilor initi­ale este ocupat, in prezent la etaj, de foaierul salii de festivitati iar la parter de doua depozite.

La introducerea incalzirii cu radiatoare din fonta, au fost demolate sobele. Toata reteaua de conducte a fost ingropata si acoperita cu tencuiala pe rabit.

Exista acum 25 de incaperi, din care o parte se prezinta in foto 3.

Consolidari

Cladirea are structura initiala pe ziduri portante, planseele sunt din bolti de caramida cu dubla curbura si, partial, din lemn sau din beton.

Uzura materialelor, modificarile practicate si cutremurele care au afectat cladirea in cei 150 de ani de existenta, au impus consolidari.

Pentru a nu fi afectate atributele de monument, solutiile tehnice adoptate nu au modificat arhitectura la interior sau la exterior.

In ceea ce priveste instalatiile de incalzire, in prezent obiectivul este alimentat cu caldura prin racordarea la centrala termica de zona, ampla­sata la sediul SC Habitat Proiect SA Iasi.

Avand in vedere specificul acti­vitatii si programul diferit de al celorlalti consumatori, s-a prevazut amenajarea unei centrale termice proprii care sa asigure autonomie functionala.

In acest sens, s-a montat un cazan cu capacitatea de 250 KW, functio­nand cu gaze naturale, intr-o centrala amplasata in cladirea existenta.

Pentru instalatia interioara de incalzire s-a prevazut dezafectarea si refacerea integrala, cu recupe­rarea partiala si refolosirea radiatoarelor.

Toate radiatoarele existente au fost curatate, verificate la presiune si reconditionate.

Coloanele si legaturile au fost montate aparent.

Concomitent, conductele principale de distributie au fost montate in canalele tehnice existente sub pardoseala parterului si respectiv, mascate in plinta, la nivelul parterului.

La instalatiile sanitare ale cladirii s-au realizat lucrari specifice la grupurile sanitare comune si punc­tele de apa. In mod suplimentar, a fost amenajat un grup sanitar pentru deservirea vestiarelor de la parterul cladirii.

Echiparea s-a facut cu obiecte si armaturi sanitare uzuale de categoria I.

Instalatiile de alimentare cu apa rece si calda s-au executat cu tevi din otel zincat, iar cele de canalizare cu tuburi de fonta-scurgere, in montaj aparent.

Conductele principale de distributie si de colectare sunt montate la nivelul parterului in canale tehnice amenajate sub pardoseala.

Prepararea apei calde de consum se face intr-un boiler cu pu­terea instalata de 30 KW si capaci­tatea de 150 litri, amplasat in centrala termica proprie.

Concomitent cu refacerea instalatiilor interioare s-a procedat si la curatirea, verificarea si reabilitarea retelei exterioare de canalizare.

Referitor la instalatiile electrice, precizam ca puterea totala instalata este de 107 KW.

Datorita lucrarilor de consolidare, instalatia electrica a fost complet dezafectata. Alimentarea cu energie electrica s-a realizat prin mentinerea racordului existent.

Cladirea a fost dotata cu urmatoarele categorii de instalatii electrice, pastrand in principiu functiunile proiectului initial:

a) instalatii uzuale de iluminat si prize.

Circuitele s-au realizat cu conductoare AFY protejate in tuburi IPEY, ingropate in lucrarile de consolidare ale peretilor, fiind pozate inainte de turnarea betonului.

b) Sistemul de iluminat de siguranta.

S-a mentinut dispunerea existenta, precum si incadrarea sa din punct de vedere al comunitatii in alimentare cu energie electrica: tipul 4, respectiv alimentat din amonte de intrerupatorul general.

c) Sistemul de iluminat al salii de spectacole.

S-au prevazut principalele reflectoare pentru productia scenica.

Datorita spatiului mic disponibil, rivolta este dotata cu un troliu ma­nual fara contragreutati. S-a realizat si o rivolta exterioara scenei, pentru a da posibilitatea realizarii unor mo­delari luminotehnice deosebite.

Scena este prevazuta cu tablou electric propriu de distributie, care include si dispozitivele de comanda necesare.

Au fost prevazute variatoarele de curent pentru reflectoare si pentru sistemul de iluminat gene­ral echipat cu lampi cu incandescenta.

Sistemul general de iluminat este bivalent, permitand realizarea unui nivel ridicat de iluminare (300 lx – lampi fluorescente) pentru activitati gen conferinta, precum si o ambianta calda, odihnitoare (150 lx – aplice decorative cu lampi cu incandes­centa) pentru vizionare spectacole.

Comanda intregului sistem este concentrata pe un pupitru al regiei tehnice.

d) Instalatii de curenti slabi.

S-au mentinut functiunile cu care este dotata in prezent cladirea, respectiv:

• un circuit telefonic cu doua posturi, la secretariat si director;

• sistem de interfon cu centrala amplasata la secretariat;

• sistem de sonerie generala.

Instalatiile de gaze naturale: Centrala termica a SC Habitat Proiect SA la care este racordat Palatul Copiilor este bransata la reteaua de distributie gaze naturale de presiune redusa Dn = 50 mm existenta pe strada V. Pogor.

In cadrul lucrarilor de renovare a cladirii, s-a realizat si o centrala termica proprie in spatiile Palatului copiilor si elevilor.

Lucrarile s-au executat in perioada 1996 – 2007.

Bibliografie

[1] Badarau, D., CaproSu, I.Iasii vechilor zidiri, Casa Editoriala Demiurg, Iasi, 2007;

[2] Ostap, Constantin, Mitican, Ion – Cu Iasii mana-n mana, Editura Dosoftei, Iasi, 2007;

[3] Ostap, Constantin, Mitican, IonIasul intre legenda si adevar, Editura Tehnopress, Iasi, 2000;

[4] Ostap, ConstantinParfum de Iasi, Editura Tehnopress, Iasi, 2002;

[5] Ostap, ConstantinDespre Iasi – numai cu dragoste, Editura Vasiliana, Iasi, 2005;

[6] Mitican, IonVechi locuri si zidiri iesene, Editura Tehnopress, Iasi, 2007.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 58 – aprilie 2010, pag. 34

 

Autor:
dr. ing. Adrian Puisoru – Complexul Muzeal „
MoldovaIasi

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2010/04/24/cladiri-monument-istoric-renovarea-palatului-copiilor-si-elevilor-din-iasi/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.