«

»

Zonarea seismica a Romaniei in contextul cerintelor standardelor europene (III)

Share

(Urmare din numarul anterior)

Argumentele INCERC pentru o harta de zonare alternativa privind parametrul TC

Pentru a readuce harta de zonare a parametrului TC intr-o corelatie acceptabila cu datele instrumentale, sunt necesare atat acceptari nemijlocite ale unor date evidente cat si negocierea transparenta a unor compromisuri, in cazul mai multor alternative.

Spre deosebire de alte epoci, presiunea politica nu mai este un criteriu, astfel incat traseul izoliniilor trebuie determinat cu expunerea argumentelor pro si contra, care se pot modifica in timp, pe masura cercetarilor si a achizitiei de date instrumentale noi.

In acest demers avem in vedere trei cerinte:

• prima cerinta ar fi cu privire la aria care corespunde diferitelor valori ale parametrului TC in raport cu meca­nismul de focar din Vrancea, cu datele instrumentale reale si cu conditiile de teren, in primul rand in sud-estul tarii, dar si in alte zone in care apar mari diferente. Consideram ca nu putem accepta, fara explicatii pertinente, trasee ale unor izoiseiste care nu corespund unor parametri de teren bine justificati.

• a doua cerinta ar fi sa evaluam ce consecinte poate avea subestimarea sau neglijarea perioadelor de peste 1,6 s in conditiile expunerii la sursa Vrancea? Cat de mult se poate compensa o eventuala subestimare prin marirea factorului de amplificare? Proiectantii pot fi direct interesati de acest aspect, avand in vedere ten­dinta manifesta de a se mari regimul de inaltime al cladirilor de birouri si rezidentiale, ca si a unor structuri ingineresti speciale.

• a treia cerinta ar fi legata de concordanta valorilor TC de cod si a spectrelor asociate in Banat.

In acest context, pornind de la datele instrumentale, s-a trecut la o tentativa alternativa de harta de zonare TC (aflata in faza de studiu preliminar), cu urmatorul mod de trasare:

• domeniul de valori TC = 1,6 s … 2 s a fost delimitat de statiile vizibile pe acest traseu;

• domeniul de valori TC = 1,0 s a fost delimitat pe linia TC similara cu P100-92, modificata spre nordul Moldovei; ca argumente istorice sunt avarierea Turnului Neboisei din Cetatea Sucevei la 1471, avariile extinse de la Manastirea Putna la 1738, prabusirea unei parti a Turnului Goliei la 1738. Potrivit unor autori, efectele neobisnuite ale marilor cutremure de Vrancea in nordul Moldovei ar putea fi corelate cu existenta unei linii de fractura pe granita Subcarpatilor Moldovei;

• in vest se propune sa se revina la TC = 1,0; argumentul este dat de valorile TC; in acest context, rezulta strict necesar sa fie negociata modificarea spectrului de proiectare pentru seismele din Banat, spre a se extinde valoarea TC pana la 1 s, situatie probata de prelucrarile instrumentale;

• statia Sibiu ramane singulara in zona de TC = 0,7, pornind de la particularitatile inregistrarii disponibile, fiind necesare studii speciale si noi inregistrari; manifestarea perioadelor lungi in Transilvania nu ar fi complet neasteptata, deoarece exista anumite marturii istorice legate de comportarea turnurilor medievale inalte [11];

• in Dobrogea, o prima optiune ar fi de a atribui TC = 0,7 s pentru terenul cu geologie ferma, valoare sustinuta de inregistrari, in timp ce pentru terenurile aluvionare din Delta si zona lacurilor din nord, atribuirea sa fie facuta pe baza de foraje adanci, care sa delimiteze granita si raporturile dintre aluviunile recente si cele consolidate, horstul dobrogean si platforma continentala a Marii Negre. Pana la efectuarea unor astfel de cercetari, la proiectarea unor eventuale structuri inalte ar fi prudent ca in Delta sa fie considerate valori TC = 1 s … 1,6 s.

In sustinerea unor astfel de valori, nu pot fi neglijate, cel putin cu titlu de inventar, unele corelatii cu granitele subplacilor tectonice care se intalnesc in partea de sud-est a teritoriului si eventualele corespondente cu caracteristicile lor dinamice de ansamblu (insuficient studiate), cum ar fi, de exemplu:

• sub-placa Alpina – o placa solida dar care primeste perioade lungi fiind imediat langa sursa, favorizand amplificari date de aluviunile din depresiunile Transilvane;

• sub-placa Moldo-Rusa – o placa masiva in principiu, dar care are si formatiunile de campie si podis, cu posibile particularitati de transfer de energie pe fractura pericarpatica insuficient sudata, pana in nord;

• sub-placa Moesica – placa acoperita de aluviuni cuaternare, tangenta sau conjuncta cu horstul Dobrogean, un subsol adanc implantat care il face sa vibreze pe perioade scurte, dar cu enclave de aluviuni care pot rezona pe perioade relativ lungi la inputul de Vrancea.

 

Concluzii

In legatura cu aplicarea noilor harti de zonare si a unor coduri si standarde europene, din 2007, cu termenele declarate scadente in 2010, consecintele adoptarii acestor norme atrag atentia asupra unor aspecte si prevederi care ar trebui reanalizate, avand in vedere ca:

• cerintele si formatul din Eurocodurile referitoare la actiunea seismica nu au fost gandite pentru conditiile din Romania, dominate de sursa intermediara Vrancea, ceea ce a condus deja la limitari in standardele adoptate;

• si in alte tari europene exista inca aspecte descoperite in raport cu cele mai avansate abordari din SUA, Japonia, Noua Zeelanda;

• modul in care tarile membre UE interpreteaza si aplica standardele europene in materie seismica este puternic particularizat si corelat cu conditiile locale;

• numeroase voci calificate europene atrag deja atentia ca este necesara o revizuire a EC 8 si ca studiile locale de amplasament trebuie sa fie determinante [22, 23, 24, 29];

• acest proces nu se poate incheia in Romania anului 2010, iar standardele analizate trebuie considerate tranzitorii, cel putin in privinta parametrilor mentionati, deoarece nu au fost initiate decat studii partiale iar teritoriul nu este acoperit cu date de investigatie;

• chiar autorii acestor coduri si harti au declarat in 2007 [27] ca procesul este evolutiv;

• pe aceasta linie, un argument este si acela ca in privinta zonarii actuale din codul P 100-1:2004 … 2006 si SR EN, cercetatorii si utilizatorii au identificat nume­roase discrepante de principiu si detaliu [16, 28], iar autorii respectivi nu au oferit raspunsuri coerente si transparente in raport cu enorma responsabilitate care deriva din astfel de documente; articolele publicate si cursurile de prezentare a noului cod P100 nu au prezentat decat sumar baza metodologica justificativa;

• oricum, atunci cand progresul in materie de proceduri de prelucrare avansata a inregistrarilor conduce la date substantial diferite de cele care au fundamentat un cod sau un standard, trebuie dezbatute la timp consecintele sau riscurile modificarilor posibile;

• reglementarile mentionate in acest articol nu au putut raspunde integral la formatul cerut de Standardele Europene – Eurocoduri, ceea ce subliniaza specificul manifestarii fenomenului seismic si dificultatea alinierii formale la alte abordari in Romania, fara a efectua studii comprehensive si o interpretare consensuala a datelor existente;

• ar trebui reanalizata prevederea ca „reglementarile de tip anexa nationala la standarde europene inlocuiesc anumite STAS-uri din ianuarie 2010“, data declarata de ASRO ca termenul limita de adoptare si implementare in Romania a Eurocodurilor EN 1990 pana la EN 1999 cu anexele lor nationale, cat si data la care standardele nationale conflictuale trebuie anulate; in acest caz s-ar incadra doar STAS 9165-72 „Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice“;

• deoarece nu sunt acoperite toate cerintele din activitatea de proiectare, iar anumite anexe nationale nu au putut fi, oricum, aliniate complet la Eurocoduri, ar trebui analizat daca va fi suficient ca pentru asigurarea rezistentei la cutremur sa se utilizeze numai prevederile standardului SR EN 1998-1:2004/NA:2008 impreuna cu prevederile standardului roman SR EN 1998-1:2004 si ale Eurocodurilor EN 1991 pana la EN 1999, pe masura adoptarii si implementarii in Romania a acestor standarde cu anexele lor nationale;

• nu apare justificat ca alte reglementari, respectiv SR 11100 -1:1993 „Zonare seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei“ si STAS 8879/1-81 „Microzonarea seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de microzonare“, sa fie anulate; desi standardul privind microzonarea nu servea proiectarii, este greu de perceput modul in care SR EN 1998-1:2004/NA:2008 impreuna cu standardul SR EN 1998-1:2004 se suprapuneau, eventual, unui astfel de demers si de ce era nevoie sa fie abrogate; acestea ar trebui revizuite si redactate in formatul atins de alte tari avansate in domeniu, eventual incadrate in alta categorie de reglementari; de altfel, seismologii, ca si unii ingineri efectueaza de peste un deceniu si in prezent studii de microzonare finantate public;

• desi nu se precizeaza, odata cu intrarea in vigoare a P100-3 / Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri existente, vulnerabile seismic, nu se vor mai utiliza nici capitolele 11 si 12 din P100/1992, si nici referintele la intensitati echivalente, corelate cu hartile din acel normativ, devenind caduce si listele din «Detalierea parametrilor de calcul ks si TC la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Indicativ NP-055-01, 2001»;

• unele dintre documentele de reglementare anterioare erau familiare proiectantilor romani, atat prin litera lor, cat si prin termenii comuni cu cei din alte norme, ceea ce justifica necesitatea unor corelatii intre vechi si nou.

Cu privire la identificarea localitatilor pe hartile provenite din format GIS (dar redate in cod si apoi in SR EN ca simple imagini in format jpg inca din anul 2002), in observatiile transmise de cercetatorii din INCERC s-a atras atentia asupra unor aspecte de interfata, de natura tehnico-legala, care ar trebui clarificate. Deoarece linia relativ groasa de trasare poate da dificultati celor care aplica aceste norme, ar fi strict necesara o lista detaliata, oficiala, care sa includa toate localitatile din tara, cu parametrii de zonare dati de autorii reglementarii, pe baza hartii in GIS.

O serie de aspecte care au fost incluse in reglementarea NP-055-01 (2001) [6], care isi va inceta apli­cabilitatea dupa intrarea in vigoare a Codului P100-3, isi mentin valabilitatea in cazul oricarei harti de zonare, si anume:

• avand in vedere scara redusa si numarul relativ redus de localitati de control din hartile de baza si listele de localitati din cod, localizarea pe harti a unor amplasamente, comune sau sate, poate fi diferit apreciata de unii utilizatori in raport cu zonele seismice si valorile TC, dupa caz;

• o situatie dificila, specifica, in acest sens o repre­zinta atribuirea valorii TC pentru unele localitati situate pe masivul geologic rigid al Dobrogei, cazuri in care saltul poate fi de la TC = 0,7 s la TC = 1,0 s, in functie de aprecierea pozitiei intregii localitati sau a unui anumit amplasament in raport cu traseul liniei de delimitare a zonelor seismice si categoria terenului;

• zonarea si intensitatile seismice bazate pe condi­tiile de teren din cod sau standard si atribuite centrelor administrative ale localitatilor pot sa nu fie reprezentative pentru situatia concreta a unui anumit amplasament, in special in cazurile in care:

• centrul administrativ (municipiul, orasul, comuna) regasite in lista sunt situate intr-o zona seismica de calcul, iar constructia evaluata se afla la o anumita distanta, intr-o zona apartinatoare administrativ de aceasta, dar neprecizata pe lista, situata in alta zona seismica de calcul;

• constructia evaluata se afla intr-o localitate sau in vecinatatea acesteia, in care exista zone, subunitati sau amplasamente specifice (sectoare, cartiere, sate, incinte de intreprinderi) situate in intregime sau in parte pe terenuri cu caracteristici substantial diferite de cele ale categoriei de teren care corespunde zonarii seismice;

• impreciziile de transpunere pe hartile administrative la scara mare, pot sa conduca la intensitati echivalente si nivel de protectie antiseismica a unei constructii considerate subestimate sau interpretabile diferit;

• in cazurile in care astfel de situatii nu pot fi usor clarificate si au consecinte asupra stabilirii nivelului de protectie antiseismica a unei constructii, ca urmare a situarii unui amplasament intr-o zona sau localitate cu seismicitate apreciata diferit, mai redusa, utilizatorii pot solicita MDRL si/sau elaboratorilor hartilor de zonare reanalizarea incadrarii localitatii respective, cu conside­rarea conditiilor concrete, locale, de amplasament.

O consecinta foarte importanta a acestor noi abordari priveste caracterizarea legala a marimii cutremurului, pentru a evita comunicatele contradictorii sau aprecierile eronate despre comportarea constructiilor. In cazul cutremurelor care vor cauza eventuale avarii si/sau prabusiri ale unor constructii recente se vor putea intalni situatii in care autoritatile sau persoanele juridice si fizice vor actiona in instanta proiectantii sau constructorii sau chiar pe autorii hartilor si forul care le-a avizat, pentru ca nu ar fi luat in consideratie o actiune seismica adecvata, presupunand ca seismul real ar fi fost sub marimea celui «de cod». Pentru a raspunde in termenii din hartile de cod, in acceleratii, ar trebui sa avem inregistrari locale adecvate. Din pacate, se stie ca, in conditiile actuale de numar de aparate si repartizare pe zone, nici reteaua seismica nationala pentru constructii a INCERC, si nici cea a INCDFP sau a CNRRS, nu pot furniza date in termeni de acceleratii pentru intreg teritoriul, fiind necesare indesiri cu un mare numar de aparate digitale sau eva­luari bazate pe alte abordari.

Spre deosebire de normativul P100/1991-1992, hartile propuse si textul din P100-1/2004 … 2006 nu fac nicio referire la o posibila echivalenta cu intensitatile macroseismice pe scara MSK, inca in vigoare la noi, cu scara MM sau cu Scara Macroseismica Europeana EMS 98 [18], care asteapta sa fie oficial introdusa, mai ales de cand am intrat in Uniunea Europeana. Aceasta situatie va conduce la o lipsa de corelatie cu datele evaluate si transmise de INCDFP sau de alte agentii internationale. Dupa cum se stie, comunicatele oficiale INCDFP privind seismele fac referinta la magnitudine si intensitatea epicentrala, intensitatea MM in Bucuresti, etc., desi scara MM, respectiv corelatiile luate in calcul de INCDFP, pornind de la magnitudini(?) sau de la acceleratiile terenului, nu sunt public cunoscute sau legal in vigoare la noi. Totodata, prin traditie, INCDFP evalueaza intensitatea macroseismica pe baza de chestionare trimise in teritoriu.

Pe de alta parte, la aplicarea OG 20-1994 privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente se face referire la zonele cu intensitate echivalenta VII potrivit P100 -1992, iar dupa intrarea in vigoare a Codului P100-3 va trebui gasita alta echivalenta.

Deoarece nu exista prevederi in P100-1:2006, evaluarea legala, inginereasca, a marimii miscarii intr-un amplasament in care nu exista inregistrari cat de cat apropiate va fi imposibila, in timp ce evaluarile din scarile de intensitati EMS si chiar MSK (respectiv MCS in Italia), care sunt larg aplicate in Europa, nu vor fi recunoscute. Este necesara o reglementare specifica si trimiteri la Ghidul MLPTL-INCERC privind adaptarea Scarii EMS. La INCERC sunt in curs cercetari in acest context.

Nu trebuie uitat ca in studiile INCDFP unele harti de hazard sunt prezentate in intensitati in timp ce altele utilizeaza parametri ingineresti; acest institut a elaborat harti alternative de hazard la nivel national, precum si o familie de harti de hazard local pentru numeroase loca­litati, inclusiv o harta de microzonare pentru Bucuresti [26], cu intentia declarata de a fi propuse ca instrument in proiectarea structurilor! Si in acel domeniu ar trebui efectuat un schimb de opinii si clarificate numeroase aspecte.

Principalii autori romani de coduri si harti de zonare sunt implicati in programe europene, in care se pare ca exista mai multa grija pentru explicarea metodologiilor decat in tara.

Ruptura aparenta dintre diferitele colective de cercetatori din ingineria seismica si dintre unii ingineri si seismologi, lipsa unor dezbateri nationale deschise privind problemele de interes comun, cel putin in privinta metodologiilor de studiu a hazardului seismic si a reprezentarii actiunii seismice pentru proiectare, nu este benefica pentru Romania si pentru Europa. Existenta cercetarilor interdisciplinare este benefica progresului in spatiul euro-mediteranean dar prezentarea unor rezultate de tip „cutie neagra“, cu neclaritati, omisiuni sau paralelisme, fara a li se anticipa consecintele pozitive sau negative asupra proiectarii antiseismice nu poate fi productiva.

Deoarece nu putem cunoaste daca marile cutremure care pot imbogati baza de date instrumentale se vor produce inaintea termenelor la care trebuie sa adoptam si implementam standarde in format european, inainte de a declara definitive unele norme si a scoate din vigoare pe cele aparent conflictuale, ar trebui sa mediem conflictele de cunoastere si comunicare.

In cadrul european actual, ar trebui sa ne fie mai teama de caracteristicile si efectele necunoscute, neglijate si nedorite ale cutremurelor puternice, in special ale celor vrancene, decat de termenele dorite ale unor activitati.

 

Bibliografie

1. Demetrescu, G.: Remarques sur le tremblement de terre de Roumanie du 10 novembre 1940. Comptes Rendus de Séances de L´Académie des Sciences de Roumanie. 553. Tome V, No. 3, p. 224-241. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti.

2. Petrescu, Gh.: Despre cutremurele de pamant si regiunile seismice din tara noastra. Editura Tehnica, Colectia SRSC, nr. 108, 1955.

3. Atanasiu, I.: Cutremurele de pamant din Romania. Editura Academiei R.P.R., 1961.

4. Balan, St. Cristescu, V. Cornea, I. (Coordonatori): Cutremurul de pamant din Romania din 4 martie 1977, Ed. Academiei, Bucuresti, 1982.

5. *** Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale, indicativ P-100-92. MLPAT-DCLP, Editor INCERC, 1992

6. *** Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozooteh­nice si industriale, indicativ P-100-92. Detalierea parametrilor de calcul ks si TC la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Contract MLPTL-INCERC. Indicativ NP-055-01, 2001.

7. Georgescu, E. S.: 25 de ani de la dezastrul din 4 martie 1977. Invatamintele ingineriei seismice. Tribuna Constructiilor nr. 6 – 7 (156 – 157) 2002

8. Georgescu, E.S., Earthquake Engineering Development before and after the March 4, 1977, Vrancea, Romania Earthquake, Symposium „25 years of Research in Earth Physics”, National Institute for Earth Physics, 25 – 27september 2002, Bucharest. St. Cerc. GEOFIZICA, tomul 1, p. 93-107, Bucuresti, 2003

9. Georgescu, E.S.: Cutremurele istorice si performanta structurala. Conferinta Nationala AICPS, 14 martie 2003, Bucuresti. Buletinul AICPS, 2003

10. Georgescu, E.S.: Managementul riscului seismic: specific, perceptie si comunicare. Editura Fundatiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN 973-8327-96-2. Volum aparut cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

11. Georgescu, E.S.: Bucurestiul si seismele. Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2007. ISBN: 978-973-7633-45-50-7. Volum aparut cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

12. *** Cod de proiectare seismica P100. Partea I – P100-1/2004. Prevederi de proiectare pentru cladiri. (elaborator Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Buletinul Constructiilor, aprilie 2004; publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005).

13. *** Cod de proiectare seismica P100. Partea I – P100-1/2006. Prevederi de proiectare pentru cladiri (elaborator Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 si 803 bis din 25 septembrie 2006).

14. Borcia, I.S., Sandi, H., Stancu Olga: „Conditiile seismice din zonele „A“ si „B“, definite de normativul P.100-92. Constatari pe marginea datelor instrumentale si analize de hazard seismic.“, in Gazeta AICR, 34, 2000.

15. *** SR EN 1998-1/NA. Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri. Anexa Nationala. ASRO. Iulie 2008.

16. Georgescu, E.S., Borcia, I. S.: Observatii privind Codul P 100-1/2004, INCERC, Laborator Evaluarea riscului seismic si prevenirea dezastrelor. Adresa catre MTCT, 31 mai 2004

17. Borcia I. S., Lungu D., Praun C., Sandu C.: „INCERC Strong Motion Database”, in Proc. Int. Conf. Earthquake loss estimation and risk reduction 2002, (D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo editors), Independent Film, Bucharest, Romania, 2004, vol I, pag. 329 – 340, ISBN 973-85112-8-3.

18. Sandi, H., Borcia, I.S.: Scara Macroseismica Europeana 1998 , EMS-98. Editie bilingva engleza-romana. Completata cu exemple ilustrative romanesti ale clasificarii avarierii pentru anumite tipuri de cladiri si cu exemple de atribuire a intensitatii din date documentare din Romania. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC si Institutul de Geodinamica «Sabba S. Stefanescu» al Academiei Romane. Lucrare elaborata in cadrul contractului: „Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS – 98 la conditiile seismice ale Romaniei si la necesitatile ingineresti“, beneficiar: MLPTL, 2002.

19. Lungu, D., Aldea, A., Arion, C., Cornea, T.: City of Bucharest seismic profile: from hazard estimation to risk mitigation. A doua Conferinta nationala de inginerie seismica – CNIS 2, 8-9 noiembrie 2001; date similare in Lungu, D.: Seismic risk mitigation in the Vrancea region, Romania. Hazard Risk Mitigation in Europe and Central Asia. WORLD BANK Workshop, Istanbul, October 26-28, 2004

20. *** Studiu pentru calibrarea sigurantei structurale in standardele si normativele romanesti pentru proiectarea constructiilor pe baza codurilor si cercetarilor de specialitate din SUA si Europa de Vest. Contract no. 50 7 1993, Faza 3-a. ICB-Facul­tatea de Constructii Civile, 1994.

21. Slejko, D., Peruzza, L., Rebez, A.: Seismic hazard maps of Italy. Annali di Geofizica, Vol. 41, N. 2, June 1998.

22. Musson, R.M.W., Sargeant, S.L.: Eurocode 8 seismic hazard zoning maps for the UK. BRITISH GEOLOGICAL SURVEY SEISMOLOGY AND GEOMAGNETISM PROGRAMME. Technical Report CR/07/125 Issue 3.0, 2007

23. Booth, E.: Design Spectral Shapes for the UK. Implementation of EC8 in the UK. ICE-SECED. UK, 2007

24. Booth, E., Skipp, B.: Establishing the need for seismic design in the UK. Report for the Institution of Civil Engineers’ Research Enabling Fund, September 2007. ICE-SECED, UK.

25. Fardis, M.N.: Eurocode 8 and other seismic design codes. WORKSHOP on the use of the Eurocodes in the Mediterranean Countries, 27-29 November 2006, Varese, Italy.

26. Marmureanu, G. at al: Harta de hazard seismic local (microzonare) pentru Bucuresti. Analiza probabilista si determinista. Vol. I, pag. 69-96, A 3-a Conferinta nationala de inginerie seismica – CNIS 3, 9 decembrie 2005, Editat de INCERC Bucuresti.

27. *** Ordin nr. 688 din 10/08/2007 pentru modificarea si completarea Reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri“, indicativ P 100-1/2006, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.711/2006, Publicat in Monitorul Oficial nr. 850 din 11/12/2007 si Anexa H la Ordinul nr. 688 din 10.08.2007 , Comentarii referitoare la prevederile P100-1:2006. Buletinul Constructiilor, vol. 11-12/2007

28. Sandi, H.: Observatii de ordin metodologic pe marginea codului de proiectare P.100-1/2006. Conferinta Nationala AICPS 2009

29. Spence, R., Lopes, M., Bisch, P., Plumier, A., Dolce, M.: Earthquake risk reduction in the European Union. Proposals for a European earthquake risk reduction programme – a discussion document. Workshop „Reducing Earthquake Risk in Europe”, organised by the EAEE and SPES, with the support of the European Commission’s Joint Research Centre (JRC) and the UK Society for Earthquakes and Civil Engineering Dynamics, and hosted by the Portuguese Government, Lisbon, 31 October 2005.

30. *** CEN. TC 250 SC 8. Situation Reports on the implementation of Eurocode 8 at National level for different countries. 2007.

31. Sousa, M.L., Costa Campos, A.: Ground motion scenarios consitent with probabilistic seismic hazard disaggregation analysis. Application to Mainland Portugal. Bull. Earthquake Eng. 7:127-147 (2009)

32. *** Proiectul MENER „Baza de date seismice pentru cutremurele din Romania“, 2001 – 2004, INCDFP & INCERC.

33. Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, M., Stancu, O., Vlad , I., Vlad, N.: Influence of source mechanism versus that of local conditions upon spectral content of ground motion (paper no. 2509). Proc. 13-th World Conf. on Earthquake Engineering, Vancouver, 2004.

34. Sandi, H., Borcia, I.S.,  Stancu Olga: „Asupra specificarii conditii­lor seismice si nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrarilor de consolidare“, Simpozionul Proiectarea consolidarii structurale a constructiilor existente pentru siguranta acestora la actiunea cutremurelor de pamant, UTCB, 4 martie 2005.

35. Sandi, H., Borcia, I. S.: „A summary view on the implications of available strong motion data on Vrancea earthquakes“, International Symposium on „Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation“, October 4-6, 2007.

36. Sandi, H., Borcia, I. S.: On the verification criteria for base isolation systems, under the conditions of Romania”,Technical-Scientific International Symposium on „Modern Systems for Mitigation of Seismic Action”, General Association of Engineers of Romania (AGIR), Bucharest, Romania, October, 31, 2008

37. Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, O.: Asupra specificarii conditiilor seismice si nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrarilor de consolidare. Simpozionul Proiectarea consolidarii structurale a constructiilor existente pentru siguranta acestora la actiunea cutremurelor de pamant, UTCB, 4 martie 2005.

38. Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., Arion, C.: Probabilistic seismic hazard assessment for Vrancea earthquakes and seismic action in the new seismic code of Romania, First European Conference on Earthquake Engineering and Seismology (a joint event of the 13th ECEE & 30th General Assembly of the ESC), Geneva, Switzerland, september 2006

39. Lungu, D., Aldea, D., Arion, C., Demetriu, S.: Probabilistic zonation of Vrancea seismic hazard. Eurocode 8 reprezentation of design action, Colloque National AFPS, 2003.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 58 – aprilie 2010, pag. 64

 

Autori:
dr. ing. Emil-Sever Georgescu

dr. ing. Claudiu Sorin Dragomir
dr. mat. Ioan Sorin Borcia – INCERC



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2010/04/24/zonarea-seismica-a-romaniei-in-contextul-cerintelor-standardelor-europene-iii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.