«

»

GIP GRUP: „ROMANIA CRAPATA SI FISURATA PE VERTICALA“

Share

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI Si MEDIULUI DE AFACERI

Domnului ministru ADRIEAN VIDEANU

 

MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI

Doamnei ministru ELENA UDREA

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Domnului ministru VASILE BLAGA

 

In perioada 1960 – 1988, la marea majoritate a structurilor glisate, protectia termica a fost realizata din materiale slab performante si cu o dimensionare superficiala, neglijandu-se eforturile din temperatura in grosimea structurii.

Dimensionarea redusa la temperatura, suprapusa peste o executie superficiala si o exploatare intensa, au condus, in timp, la craparea acestor structuri glisante.

Din cauza slabei organizari tehnologice, pe timpul executiei lucrarilor de glisare (lipsa perdelei de apa care sa umezeasca peretele pe timpul glisarii), la majoritatea structurilor glisate (cosuri de fum, silozuri, turnuri de granulare, castele de apa s.a.) s-a produs o pierdere rapida a apei din compozitia betonului, rezultand fenomenul de deshidratare si fisurare a structurii si o slaba conlucrare cu armatura exterioara.

Pentru ca nu s-au injectat canalele tijelor de glisare, s-au creat sectiuni slabite in structura, iar din cauza stresului termic (inghet, socuri termice s.a.) au aparut crapaturi pe directia tijelor. In aceasta situatie se afla structuri care nu au fost reparate capital de peste 30 de ani, desi termenul de reparatie capitala este de 15 ani iar, prin functionarea lor, aceste structuri continua sa fie elemente esentiale ale sistemului energetic si industrial al tarii.

Marea majoritate a cosurilor de fum, a turnurilor de racire si silozurilor, care nu au fost consolidate si reabilitate, continua sa asigure functionarea centralelor termice si platformelor industriale fara ca responsabilii acestor structuri sa cunoasca adevarata lor stare de degradare si periculozitate si sa ia masuri.

Datorita insistentei specialistilor de la S.C. GIP GRUP S.A., specialisti recunoscuti in acest domeniu si pe plan international, s-a reusit o realizare de varf, respectiv construirea Cosului industrial de fum de 352 m de la Baia Mare, precum si construirea unor cosuri, turnuri de racire si silozuri in Ucraina, Siria, Irak, Egipt, Venezuela, Cehoslovacia, Pakistan, Libia s.a. De asemenea, a fost salvat de la prabusire cosul de fum cu inaltimea de 200 m de la CET ISALNITA, reusindu-se, astfel, pastrarea locurilor de munca a peste 2000 de angajati, precum si producerea a 800 MW, in conditiile in care toti specialistii s-au pronuntat pentru demolarea acestuia si inchiderea centralei.

Pe baza performantelor de la CET Isalnita si a solutiilor unice aplicate, au fost consolidate partial cosurile nr. 2 si nr. 3, cu inaltimea de 220 m, de la CET Rovinari. Consolidarea lor la interior s-a facut, insa, numai pana la cota H = 150 m, ceea ce face ca aceste cosuri sa nu fie stabile la sarcini severe din vant si cutremure, punand in pericol integritatea intregii centrale din cauza crapaturilor si a coroziunii interne avansate, situate de la cota 150 m la 220 m. Aceasta este, de altfel, partea de structura din zona macaralelor cea mai afectata si cea mai soli­citata, din cauza ca nu este consolidata la interior.

Mai grav este, insa, ca, in continuare, se invoca lipsa fondurilor si a solutiilor de interventie pentru punerea in siguranta a acestor structuri, in conditiile in care, pentru investitiile si modernizarile din jurul acestor colosi, s-au gasit fonduri. Trebuie sa avem in vedere ca avarii sau accidente la aceste centrale pot pune in colaps intregul sistem energetic zonal.

Din pacate, pe site-ul Inspectoratului de Stat in Constructii si al Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri nu a fost postata nicio avertizare precum „Cosurile de fum reprezinta o problema de siguranta nationala in cazul unui eventual cutremur major“, in conditiile in care se recunoaste ca peste 300 de cosuri sunt crapate.

La CET Deva, de pilda, au fost consolidate partial, tot din lipsa de fonduri, Cosurile nr. 2 si nr. 3, fara a se pune in siguranta totala cele doua structuri. De altfel, Cosul nr. 1 este crapat si se vede, de peste 10 ani, cum se deschide crapatura si cum se prelinge acidul sulfuric rezultat din condens.

La CET Turceni nu s-au putut consolida structurile interioare din cauza lipsei de strategie, desi exista expertize si proiecte de consolidare. Toti factorii de decizie recunosc ca trebuie facut ceva, dar nu se intreprinde nimic concret pentru punerea in siguranta a acestor structuri.

La ELCEN Bucuresti a fost elaborat si este in derulare un program de consolidare a cosurilor de fum, problema fiind tratata cu toata seriozitatea de catre factorii de decizie.

Din pacate, nu exista niciun program de consolidare si punere in siguranta a cosurilor de la CET-urile Brasov, Arad, Drobeta Turnu Severin, Pitesti, Giurgiu, Iasi, Braila, Galati s.a.

Cu toate ca unele combinate industriale, precum cele din Galati, Pitesti, Govora, Borzesti, Slatina, apartin unor firme private, Statul Roman nu poate fi indiferent ca, mai devreme sau mai tarziu, unele structuri vechi, crapate si corodate din aceste combinate vor intra in colaps la sarcini severe din vant si cutremur. Pe langa efectele pe care asemenea accidente le pot avea, afectand intreaga economie nationala, sa nu uitam ca acolo muncesc mii de salariati, salariati care, in aceste conditii, ar ramane pe drumuri. Este un alt motiv pentru care consideram ca acesti beneficiari trebuie obligati de catre stat sa consolideze respectivele cosuri.

Guvernul nu poate ramane pasiv in cazul producerii unor cutremure sau vanturi puternice, fenomene care ar duce in colaps aceste structuri, deoarece multe dintre ele asigura apa calda si caldura in marile orase. In acest sens, dam ca exemplu Cosul de la CET Brazi, H = 120 m, aflat intr-o stare avansata de degradare si care asigura apa calda si caldura orasului Ploiesti, cos care la primul cutremur se va prabusi, iar beneficiarul amana consolidarea lui de la un an la altul, de peste patru ani.

Nu trebuie ignorat faptul ca in tari precum Turcia, Pakistan, Iran, Algeria s.a., din cauza miscarilor seismice si a vanturilor foarte puternice, cu aspect de tornada, au fost degradate si scoase din functiune un numar important de cosuri industriale de fum, fapt ce a condus la dereglarea si oprirea acti­vitatilor economice pe un lant energetic vast, in final rezultand prabusirea economiei pe o durata lunga de timp.

 

Ne adresam Dumneavoastra Doamna si Domnilor Ministri cu speranta ca poate veti intelege gravitatea situatiei privind starea precara de siguranta in care functioneaza aceste structuri speciale, vitale pentru sistemul energetic si industrial, structuri care pot intra in colaps la eventuale sarcini severe din vant si cutremur si veti dispune luarea unor masuri urgente de reparare si punere in siguranta a acestor obiective strategice!

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 59 – mai 2010, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2010/05/24/gip-grup-romania-crapata-si-fisurata-pe-verticala/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.