«

»

Barajele, constructii purtatoare de risc

Share

Este cunoscut nu numai de catre specialisti ca barajele sunt constructii purtatoare de risc. Avariile sau exploatarea lor gresita pot duce la eliberarea unor cantitati mari de apa in aval, cu consecinta pierderii unui numar important de vieti omenesti si/sau a unor pagube materiale semnificative.

Din acest motiv, pe plan mondial dar si in Romania, in acest domeniu exista de mult un cadru normativ si organizational pentru desfasurarea activitatii de urmarire a acestor constructii.

 

In tara noastra, de exemplu, in ultimii ani a fost reglementata de catre experti tehnici atestati de autoritatea competenta evaluarea periodica a sigurantei barajelor la intervale prestabilite (5 ani – 7 ani). Expertiza realizata de catre acestia conditioneaza eliberarea autorizatiei de functionare in siguranta, fara de care exploatarea barajului este interzisa prin lege.

Interventia autoritatii statului in controlul sigurantei barajelor este necesara din cauza gradului mare de risc al acestor constructii, interventia devenind din ce in ce mai necesara in conditiile aparitiei unor detinatori privati de baraje. Societatile cu capital privat (dar nu numai), in special cele mici, au tendinta – din punct de vedere al rentabilitatii – de a permite scaderea nivelului de siguranta in favoarea economiilor la investitii, reparatii, reabilitari etc. Intr-o asemenea situatie este necesara prevenirea acestor cazuri prin reglementari legale si, indeosebi, prin control.

In termeni obisnuiti, siguranta este starea in care esti la adapost de pagube, ranire, pericole sau riscuri, adesea obtinuta ca rezultat al unor masuri sau actiuni planificate care implica, desigur, anumite cheltuieli. In termenii practicii ingineresti, siguranta este speranta ca o constructie sa se comporte conform asteptarilor, respectiv sa nu se produca cedarea (ruperea) sa sub actiunea solicitarilor pe durata sa de viata proiectata.

Este aproape evident ca siguranta nu poate fi absoluta si poate fi mai mare sau mai mica, pentru ca avem de fapt de-a face cu un anumit grad de siguranta. Gradul de siguranta normat al unei constructii este rezultat, de obicei, din aplicarea normelor tehnice. Nivelul de siguranta normat (acceptat pe plan social) pentru constructii poate fi mai scazut in tari cu putere economica mai redusa decat cel acceptat in tari mai bogate.

In evaluarea sigurantei unui baraj, expertul autorizat se bazeaza, in principal, pe doua feluri de date: 1) rezultate din proiectul (documentatia) lucrarii, inclusiv datele de baza initiale si 2) datele culese „in situ” pe parcursul exploatarii. In unele cazuri, expertul poate solicita deti­natorului efectuarea de studii suplimentare.

Urmarirea comportarii constructiilor este, deci, o com­po­nenta esentiala a aprecierii (evaluarii) sigurantei constructiei, cel putin in cazul barajelor.

Sintagma „in situ” existenta si in denumirea asociatiei noastre accentueaza asupra faptului ca se urmareste comportarea constructiilor reale, realizate in teren, nu a modelelor fizice sau matematice.

Urmarirea comportarii constructiilor are ca tel principal verificarea mentinerii comportarii acestora in limite normale, adica obtinerea aceluiasi raspuns al constructiei la aceleasi solicitari. Desigur ca acest fapt se poate constata numai dupa o perioada de exploatare si numai daca in aceasta perioada constructia a fost urmarita si au fost inregistrate atat solicitarile cat si efectele lor. Pentru prima perioada de viata a constructiei termenii de comparatie pentru aprecierea comportarii sunt dati de catre proiectant pe baza calculelor sau pe seama unor aprecieri facute pe baza comportarii unor constructii asemanatoare existente.

Datele rezultate din activitatea de urmarire a comportarii provin din doua nivele ale activitatii:

• datele de Nivelul I care sunt furnizate de echipa de UCC a detinatorului si constau din inregistrari ale observatiilor vizuale si ale masuratorilor instrumentale, insotite de o prelucrare primara;

• Nivelul II este constituit din specialisti cu experienta care realizeaza interpretari mai elaborate ale datelor masurate „in situ” (de exemplu, modele matematice de comportament, evaluarea tendintelor etc.) Specialistii, deci, sunt cei mai in masura sa se pronunte asupra starii de siguranta a obiectivului.

Asadar, in cazul barajelor exista cadrul legal si organizatoric, precum si practica pentru evaluarea periodica a sigurantei constructiei, din care o componenta importanta este chiar activitatea de urmarire a comportarii constructiei. Aceasta din urma are caracter permanent. Prin urmare, pentru acest domeniu al constructiilor nu se pune problema recunoasterii profesiunii sau calificarii de urmarire a comportarii, deoarece ea exista de foarte multa vreme. Pentru baraje exista cerinta prezentei unui „specialist certificat pentru activitatea de conducere si coordonare in domeniul urmaririi comportarii in timp a barajelor” de catre MAPPM. Acest specialist are in subordine personal cu experienta in activitatea de UCC cu grade diferite de calificare.

De asemenea, realizarea interventiilor de remediere sau de refacere a aptitudinii de exploatare are un circuit bine stabilit care porneste – asa cum este stabilit de Legea 10/1995 – de la o expertiza facuta de un expert atestat de MLPAT si certificat MAPPM. Cerinta Legii apelor ca expertul atestat MLPAT sa fie certificat si de MAPPM deriva din caracterul de unicat si din dimensiunile celor mai multe constructii hidrotehnice, fapt care necesita o judecata bazata pe experienta. In niciun caz masurile de remediere nu se stabilesc de catre persona­lul care efectueaza urmarirea comportarii, acesta avand numai rolul observarii, masurarii si interpretarii primare.

In concluzie, cadrul legal din Romania privind siguranta barajelor oferit de Legea calitatii in constructii, Legea apelor, Legea sigurantei barajelor si actele normative derivate din acestea, desi nu este absolut perfect si suporta imbunatatiri, este necesar si, in mare masura, suficient, fiind in cea mai mare parte in concordanta cu legislatia si practica internationala. Importante sunt atat aplicarea legislatiei, indiferent de forma de proprietate a detinatorului, cat si controlul aplicarii prin instrumentele desemnate de catre autoritatile competente ale statului. A lasa siguranta barajelor la voia intamplarii sau la liberul arbitru al detinatorilor s-ar solda in mod sigur cu evenimente tragice, de amploare.

Nota: Am folosit denumiri de ministere care azi nu mai sunt actuale, dar s-au denumit asa in momentul aparitiei unor reglementari de referinta. De altfel, in legis­latia ulterioara s-a folosit denumirea de Autoritatea Competenta in Domeniul…

Post Scriptum

In momentul cand am scris aceste randuri, zborurile avioanelor erau oprite in toata Europa din cauza eruptiei vulcanice din Islanda. Oprirea lor fost decisa, din motive de siguranta, de catre Autoritatile aeronautice statale. Care ar fi fost oare situatia daca masurile de siguranta ar fi fost la latitudinea companiilor comerciale?

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 61 – iulie 2010, pag. 44

 

Autor:
ing. Radu BUCUTA, vicepresedinte CH al CNCisC

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2010/07/24/barajele-constructii-purtatoare-de-risc/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.