«

»

Temple ale culturii: Ateneul Roman – istoria unei rezidiri (IV)

Lucrarile la sala mare de concerte necesitau intrerupe­rea acti­vitatii concertistice si a repetitiilor Filarmonicii, ceea ce solicita o executie rapida si deci o finantare integrala. Acest lucru a devenit posibil in toamna anului 2001, cand, in baza documentatiei intocmite de PROIECT BUCURESTI, de antreprenorul general AEDIFICIA CARPATI si de Ministerele Culturii si Cultelor si cel al Finantelor, Banca Europeana de Dezvoltare a acordat un imprumut, conditionat de finalizarea lucrari­lor la sala si cupola pana la Festivalul Enescu din 2002.

Interventiile structurale in zona salii mari de concerte au fost determinate strict de cerintele temei si de refacerea configuratiei initiale a salii si anume, marirea scenei cu o zona noua de planseu din beton si reface­rea planseului lojelor noi, rezultate dupa desfiintarea scarii de acces la loja principala. In zona camerelor de aer de sub sala s-au realizat cama­suieli partiale pe zona corespunzatoare porticului, ca o completare a camasuielii generale a tamburului cupolei executata anterior.

Restaurarea salii mari de concerte, monument de o deosebita complexitate decorativa a plafoa­nelor cat si parietala, a necesitat din partea constructorului si proiectantului operatiuni de cartografiere si examinare, extrem de atenta, a tuturor ornamentelor pentru sta­bilirea interventiilor necesare pentru fiecare element in parte, in functie de starea acestuia: refacere, reancorare sau reparatii locale.

Refacerea vopsitoriei decorative s-a realizat conform comunicarilor de santier date de pro­iectant si de pictorul restaurator, dupa efectuarea testelor de curatare a depunerilor aderente de praf si fum, stabilirea metodei optime de curatare si dupa cercetarea stratigrafica a vopsitoriei de catre pictorul restaurator pentru stabili­rea culorilor initiale.

Lucrarile au fost urmarite in permanenta de proiectant si pictorul restaurator si au fost realizate cu deosebita acuratete si profesiona­lism, redand salii stralucirea si somptuozitatea, printr-o interventie discreta si lipsita de ostentatie.

Pe tot parcursul lucrarilor la plafonul decorativ al salii, fresca a fost protejata, lucrarile de restaurare a acesteia facand obiectul unei etape ulterioare, conform proiectului de conservare si restaurare intocmit de ELSE DESIGN.

Lambriurile perimetrale ale scenei si usile de acces s-au restaurat in situ cu modificarea sistemului de deschi­dere a usilor de acces din galerie pentru a face posibila introducerea pianelor.

S-au refacut avanscenele, pe un nou contur, pentru extinderea supra­fetei scenei.

S-a realizat o noua cale de rulare a cortinei si un nou mecanism de actionare a acesteia.

Lucrarile de modernizare a instalatiilor au pus pro­bleme deo­se­bite de integrare in ambianta deco­rativa neoclasica-eclectica.

Pentru iluminatul salii si scenei s-au realizat: adapta­rea candela­brului pentru un numar mai mare de surse de lumina, refacerea elementelor decorative florale de contur pentru integrarea in conditii tehnice si estetice optime a becurilor, amplasarea unor penduli pentru iluminatul scenei si a barelor de sustinere a reflectoare­lor, astfel incat sa nu afecteze decoratiile plafonului decorativ si, respectiv, ale scenei; adaptarea golurilor pentru corpurile de iluminat din plafonul scenei.

Pentru a imbunatati evacuarea aerului, la partea supe­rioara a salii s-au realizat modificari ale elementului central al rozetelor din plafonul decorativ pentru mari­rea suprafetei de evacuare, fara afectarea imaginii de ansamblu a rozetelor.

Pentru climatizare s-au realizat grile decorative la baza lambriurilor din fundalul scenei, s-au refacut grilele decorative din parapetul sce­nei pe noul contur.

De asemenea, la nivelul came­relor de aer s-au executat ample lucrari de desprafuire, igienizare si refacere a izolatiei fonice a pardoselii acestora. S-a asigurat etan­seizarea celor doua compartimente functionale de introducere si evacu­are a aerului, dupa noua solutie din proiectul de ventilatie-climatizare.

Una din cerintele importante ale temei a fost pastrarea acusticii specifice a salii si dupa realizarea lucrarilor de restaurare si moder­nizare a instalatiilor. In acest scop, atat proiectarea cat si executia au fost asistate pe tot parcursul de specialistii INCERC. Acestia au efectuat masuratori pe materialele initiale de finisaj si masuratori pe mostre-prototip pentru materialele noi puse in opera.

Astfel, reconditionarea mobilie­rului salii s-a facut cu materiale testate si avizate de INCERC. Masuratorile finale ale INCERC-ului au evidentiat ca masurile propuse si executate pentru micsorarea zgomotului de fond in timpul functionarii instalatiei de ventilatie-climatizare au condus la diminuarea acestuia in limitele unei perceptii nesemnificative.

S-au modernizat de asemenea cele doua anexe teh­nice ale scenei.

Tot in aceasta etapa s-au realizat si lucrarile de conso­lidare si res­taurare a scarilor circulante. S-au executat consolidari ale peretilor conform proiec­tului, completat dupa decopertari prin comunicari de santier, cu detalii pentru cornise, medalioane, nise, goluri vechi zidite, piese din lemn incastrate si altele. Ferestrele din registrul superior al scarilor au fost inlo­cuite cu trape de fum.

Corpurile de iluminat de pe scari s-au restaurat si s-au confectionat globuri noi dupa modelul celor ori­gi­nare. Restaurarea a urmat aceleasi etape si perioade de abor­dare utilizate si in celelalte zone bogat decorate.

In cadrul proiectului de consolidare, restaurare si modernizare au fost cuprinse si lucrarile de re­staurare a fatadelor Ateneului Roman.

Date fiind degradarile fizice provocate de trecerea tim­pului, precum si umezirile si degradarile unor zone mari adiacente cornisei, ca urmare a neintretinerii jgheaburilor si burlanelor, a fost necesara decoper­tarea fatadelor in zonele de camp. Decoratiile au fost verifi­cate de constructor si proiectant element cu element, solutiile de restaurare fiind alese de la caz la caz, in functie de gradul de avariere, mergandu-se pana la reconstituirea lor dupa mulaje.

Tamplaria a fost reconditionata acolo unde starea fizica o permitea sau a fost reeditata conform celei existente. Pentru soclu si placarea porticului s-a folosit piatra de Vratza, cromatic inrudita cu praful de piatra cu agregat de San Dominic folosit la finisarea fatadelor. S-au refacut, de asemenea, din blocuri masive de piatra de Vratza treptele exterioare ce conduc spre intrarea in Ateneu.

Cupola. Inca din 1992 s-a pus problema consolidarii cupolei. In cursul analizelor intreprinse a fost solicitat INCERC-ul sa stabileasca proprietatile metalului din structura cupolei. Studiul s-a finalizat prin determinarea calitatii si proprietatilor otelului din structura cupolei precum si prin posibilitatea mentinerii in functiune, la acea data, a ansam­blului structural.

Incepand din anul 2001 se constata infiltratii de apa in mai multe puncte, cu debit important, infiltratii care se produc in anumite situatii (debitul ploii, unghiul de incidenta) si in sala mare de concerte.

Se constata, de asemenea, degradari si imbibari cu apa a vatei minerale si prin urmare, se presupun in aceste zone si degradari ale asterelii.

In urma expertizarii de probe prelevate din materialul constituent al invelitorii (tabla de zinc) de catre o firma specializata – Institutul de Cercetari Metalurgice –, pentru constatarea calitatilor fizico-mecanice si chimice ale tablei de zinc existente, a rezultat necesitatea inlocuirii, in totalitate, a acesteia in zonele de camp.

SC PROIECT BUCURESTI SA elaboreaza o expertiza a structurii cupolei, din punctul de vedere al capacitati de rezistenta, in conformitate cu prescriptiile si normele de calcul in vigoare in prezent.

Avand in vederea uzura materialului in cei peste 100 de ani de exploatare (1887 – anul executiei), apare necesitatea consolidarii integrale a acesteia, corelata cu restaurarea invelitorii si cu lucrarile din sala mare de concerte.

Lucrarile de consolidare au constat din dublarea actua­lei structuri metalice cu o structura metalica noua, alca­tuita din 20 de semiarce dispuse peste cele existente si conectate cu acestea, inel si contravantuiri si inlocuirea pieselor degradate din lemn.

Pentru sustinerea plafonului decorativ al salii s-au tri­plat tirantii metalici.

S-a realizat protectia anticoroziva pentru toate elemen­tele metalice ale cupolei, grinda cu zabrele din planul tamburului cupolei, structura meta­lica de sustinere a podinei.

S-au luat masuri de imbunatatire a protectiei la foc prin aplicarea de vopsea termospumanta pe toate piesele metalice care fac parte din ansamblul structural existent al cupolei, precum si pe tirantii noi de sustinere a pla­fonului decorativ, prin ignifugarea pieselor din lemn ale invelitorii, podinelor si scarii si prin realizarea a patru trape de fum in partea superioara a invelitorii cupolei. Conform proiectului INCERC s-a efectuat termo- si fonoizolatia la intradosul cupolei.

Lucrarile de restaurare a invelitorii au constat din:

• desfacerea si inlocuirea invelitorii din tabla de zinc existenta, cu tabla de zinc noua, in zonele de camp, cu elemente liniare;

• desfacerea si inventarierea elementelor componen­te ale coaste­lor decorative si inlocuirea elemen­telor deteriorate cu elemente noi, prin realizarea de tipa­re, dupa mo­delul celor existente;

• verificarea, desfacerea si inlo­cuirea partiala sau totala a elementelor decorative (tip contrafort, ghirlande etc.);

• inlocuirea scheletului din lemn fasonat – suport al elementelor decorative.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 70 – mai 2011, pag. 6



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/05/11/temple-ale-culturii-ateneul-roman-istoria-unei-rezidiri-iv/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.