«

»

SCHIEDEL: Imbunatatirea performantelor cosurilor de fum

Share

Obtinerea unor cladiri eficiente energetic necesita masuri pentru ridicarea gradului de etanseitate, respectiv reducerea permeabilitatii la aer a constructiilor. In acest sens, Standardul European SR EN 13829 prezinta o metoda de determinare a permeabilitatii la infiltratii de aer a cladirilor ca urmare a efectelor curentilor de aer necontrolati (Blower-door test) precizand ca presiunea conventionala utilizata la presurizarea / depresurizarea spatiilor verificate, respectiv pentru determinarea ratei de schimb de aer pe ora, este de 50 Pa. Aceasta corespunde unei viteze a vantului de circa 34 km/h.

In functie de nivelul de performanta energetica impus, rata de schimb de aer admisa variaza, pornind de la valoarea ma­xima de 3 pentru constructii ventilate natural si scazand pana la 0,6 in cazul caselor pasive, cu un consum anual de energie termica limitat la 15 kWh/m2.

 

Anumiti producatori de case prefabricate pun la dispo­zitia celor interesati, odata cu ofertele tehnico-economice, rezultatele acestor masuratori, pentru a demonstra performantele produselor proprii din punctul de vedere sus-mentionat.

Cosurile de fum reali­zate in diverse solutii constructive, ca parti ale unei locu­­in­te sau constructii, amplasate in interiorul acestora, echi­pate cu diverse accesorii (usite de curatare, piese de racordare / conectare) influenteaza diferit nivelul de etanseitate / eficienta energe­­tica a cladirilor in ansam­blu.

Grupul Schiedel a desfasurat in permanenta activitati de cercetare / dez­vol­tare pentru identificarea solutiilor perfor­mante de eva­cuare, concomitent cu rezolvarea, in cel mai mic detaliu, a unor probleme. Astfel, au fost supuse incercarilor, la un institut specia­lizat, in conformitate cu metoda precizata in standardul men­tionat anterior, doua tipuri de sisteme de cosuri de fum ceramice Schiedel, realizate in trei straturi.

Primul cos, de tip UNI Plus, cuprinde canalul de fum interior din tubulatura din samota, termoizolatia din placi de vata minerala bazaltica, ventilata natural si anvelopa exterioara din beton usor.

Cel de-al doilea cos, denumit Absolut, este executat din tubulatura profilata de samota cu densitate superioara, mantale exterioare prefabricate cu termoizolatie integrata, realizata din beton spumat. Daca in primul caz pierderile de aer pentru un tronson curent de cos de 5,00 m erau de 245,8 m3/h, in cel de-al doilea caz pierderile erau de numai 34,75 m3/h.

La o casa pasiva cu un volum inclus de 375 m3 (150 m2 x 2,50 m), vom obtine un volum de schimb de aer admis de 375 m3 x 0,6 = 225 m3/h. Este evident ca intr-un asemenea caz se poate utiliza doar cel de-al doilea tip de cos de fum, cu gradul de permeabilitate la aer mai scazut.

Incercarile efectuate au demonstrat ca, prin masuri suplimentare, respectiv montarea unei benzi de etansare intre rama usitei de curatare si suprafata mantalei suport, pierderile pentru un picior prefabricat de cos, care cuprinde si usita de vizitare, scad de la 1,20 m3/h la 0,10 m3/h.

Pierderi de caldura, in cazul unui cos de fum amplasat la interiorul constructiei, apar la nivelul trecerii prin acoperis. Variatiile temperaturilor suprafetelor elementelor in zona traversarii cosului printr-un acoperis tip terasa sunt reprezentate in figura 3, riscul atingerii temperaturii punctului de roua si implicit al formarii condensatului existand la nivelul tavanului.

In vederea intreruperii fluxului de caldura la acest nivel, au fost concepute si realizate elemente de anvelopa ale cosului Schiedel Absolut, care includ si un strat termoizolant orizontal, executat din spuma de sticla, cu densitatea de 165 kg/m3 si conductivitatea termica de 0,05 W/mK.

Avand in vedere ca 80% din emisiile de CO2 provin in Europa din productia de energie, politicile energetice trebuie sa fie integrate in politicile de protectie a climei si mediului.

Biomasele reprezinta o importanta rezerva energetica, potentialul Romaniei in acest sens fiind de circa 7.594 mii tep/an (tep = tone echivalent petrol), ceea ce inseamna 19% din consumul national de resurse primare. Anual se obtin din reziduurile din exploatarea forestiera si lemne de foc 1.175 tep, iar din deseuri de lemn (rumegus si alte resturi) 487 tep. In privinta ciclului de CO2 in natura, arderea biomasei nu este o poluare, utilizarea acestui tip de combustibil insemnand o actiune 0% CO2 in ansamblul mediului ambiant. [1]

Peletizarea (presarea rumegusului la dimensiuni reduse), combinata cu utilizarea cazanelor cu ardere inversa pentru producerea energiei termice, este solutia cea mai eficienta de folosire a combustibilului lemnos din punct de vedere functional si ecologic.

In cazul cazanelor cu peleti, temperaturile gazelor de ardere au scazut considerabil, ceea ce a condus la schimbarea conditiilor de exploatare a cosurilor de fum care deservesc aceste tipuri de aparate termice. Conform unui studiu efectuat recent, luandu-se in calcul caracteristicile a zece modele de cazane, s-a ajuns la concluzia ca, la o temperatura medie a gazelor de ardere de 90 0C si un debit masic de 0,006 kg/s, corespunzatoare sarcinilor partiale de functionare, in cos se poate atinge temperatura punctului de roua. [2]

In consecinta, la cazanele cu peleti, cerinta de rezistenta la focul din cos, impusa pana in prezent sistemelor de eva­cuare pentru generatoarele de caldura cu combustibili solizi, trebuie combinata cu cerinta de insensibilitate la umezeala, respectiv cu capacitatea de functionare in mediu umed. Altfel spus, in asemenea cazuri, pot fi prevazute numai acele tipuri de cosuri de fum care, chiar si dupa un soc termic cauzat de autoaprinderea accidentala a funinginei, nu vor fi afectate de umiditate si condensatul acid.

 

Bibliografie

1. Paul Dan Stanescu, Nicuale Antonescu Energe­tica biomasei in cadrul auditului energetic – Conferinta nationala „Auditorul energetic, efectul de sera si cladirile verzi“ – mai 2009;

2. Fraunhofer Institut Bauphysic Studie zur Notwendigkeit des Einbaus von modernen Schornsteinen zur Ermöglichung des Betriebes von Energiesparenden BiomasseßFeuerungsanlagen in Wohngebäuden – mai 2010.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 71 – iunie 2011, pag. 42

 

Autor:
drd. ing. Laszlo SCHRECK



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/06/11/schiedel-imbunatatirea-performantelor-cosurilor-de-fum/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.