«

»

Constructii emblematice in Romania – BANCA NATIONALA A ROMANIEI (III)

In actiunea de restaurare a cladirii BNR, cercetarea preliminara a cuprins teste, probe si sondaje stratigrafice. Acestea s-au desfasurat in perioada de iarna 2007- 2008. Au fost efectuate masuratori de umiditate si temperatura.

In incinta edificiului se desfasu­rau lucrari de consolidare a cladirii, ceea ce a determinat inregistrarea unor parametri influentati de condi­tiile de santier si de asemenea, de faptul ca temperaturile exterioare s-au situat intre – 14 0C si – 4 0C, in marea parte a acestui interval.

Rezultatele masuratorilor sunt urmatoarele:

• la parter temperatura interioara intre 9°C si 13°C iar umiditatea relativa 33-46%;

• la etajul l temperatura interi­oara intre 11 °C si 17°C iar umiditatea relativa 36-40%.

Rezultatele nu se inscriau in limitele acceptabile, dar, date fiind conditiile de santier, nu au putut fi ameliorate, incercarea de-a utiliza tunuri cu aer cald a indus variatii mari de tempe­ratura si umiditate.

Datorita lucrarilor de refacere, a trans­formarilor care au avut loc in mai multe etape in palatul B.N.R. (1915, 1929-1930, 1945-1950), prima problema care trebuia elucidata a fost de­pistarea unor straturi originale ramase din deco­ratia originala, daca ele mai existau.

In Holul central de la etaj s-a constatat existenta unui al doilea strat, sub cel actual.

Testele de stratigrafie efectuate au combi­nat interventia cu mijloace chimice, pentru eli­minarea straturilor de ulei uscat, cu interventia cu mijloace mecanice – anume, interventia cu bisturiul, dupa ce fusese suflata o pelicula ce urma sa fie indepartata. Testele au relevat o succesiune de straturi si materiale, pe baza carora s-au stabilit moda­litatile de restaurare.

Au fost efectuate si teste de curatare cu agenti de suprafata, pe ancadramentele usii principale si a picturii lui E. Voinescu. Un alt test, de curatare si prezentare estetica finala (verni­sare), s-a efectuat in casa Scarii de onoare, pe zugraveli, stucomarmura falsa si capitel-stuca-tura policroma.

Pentru completarea informatiilor obtinute prin testele de curatare si stratigrafie, s-au mai efectuat prelevari de probe pentru analizele chi­mice ale diverselor straturi, pelicule de culoare si protectie.

Etapizarea lucrarilor trebuia sa raspunda concomitent mai multor cerinte. O prima cerinta, de ordin functional, era ca activitatea in palat sa nu fie blocata. O buna parte dintre spatii trebuia sa functioneze in vecinatatea santierului. Spatiile fina­lizate urmau a fi, imediat, afectate activitatilor Bancii.

O a doua cerinta era ca fluxurile de circu­latie in santier, pentru oameni, vehicule, utilaje si materiale, sa fie astfel organizate, incat sa nu intersecteze fluxurile de circulatie specifice Bancii. Normele de protectie si securitate tre­buiau, cu stric­tete, respectate.

O alta cerinta, de ordin arhitectural-constructiv era, insa, evitarea degradarii spatiilor decorate. Intreaga gama de lucrari trebuia con­ceputa si monitorizata astfel incat integritatea monumentului sa nu fie afectata.

Avand in vedere toate acestea, in timpul lucrarilor de executie a consolidarii s-au luat o serie de masuri:

• o separare neta intre spatiile decorate si cele nedecorate; aceasta separare permitea desfasurarea con­comitenta a lucrarilor de con­solidare si a celor de restaurare;

• asigurarea accesului la lucrarile de con­solidare, din exterior in curtile interioare, unde se putea desfasura organizarea de santier;

• etapizarea lucrarior pentru a per­mite atacarea lor dupa posibilitatile de eliberare a spatiilor si retragerea santierului dupa termina­rea lucrarilor.

Lucrarile de consolidare s-au exe­cutat esalonat si etapizat, pe nivele si zone, de la subsol catre etaje si de la aripa Carada a palatului catre zona centrala (etapa l de conso­li­dare) sfarsind cu zona Smardan (etapa a ll-a).

In perioada lucrarilor din etapa l s-au reali­zat izolari si provizorate de instalatii pentru ca zona supusa lucrarilor in etapa a ll-a sa ramana cat mai mult timp functionala.

De asemenea, o parte din spa­tiile afec­tate de lucrari in etapa l, si anume etajul II, au fost date in functiune la circa un an de la ince­perea lucrarilor, pentru a asigura mutarea per­sonalului din zona neconsolidata.

Inainte de inceperea lucrarilor de consoli­dare s-a efectuat protejarea spatiilor si a ele­mentelor de constructie la care nu s-au facut interventii structurale – Sala de Marmura, scarile monumentale, Holul de onoare si Holul de la etaj. Au fost realizate unele operatiuni de pro­tectie a valorilor artistice de patrimoniu (picturi, decoratii stucate, mobilier), a unor elemente de constructii si instalatii la care nu s-au facut interventii de consolidare (holurile centrale, scarile monu­mentale, Sala de Marmura, Sala de Consiliu) sau care s-au pastrat in noua configuratie (tabloul electric general, statiile de hidrofor, rezervoarele de combusti­bil, rezervorul de apa).

S-a realizat si zonarea imobilului din punct de vedere al separarii accesului si circulatiilor, precum si extinderea sistemelor de suprave­ghere si alarmare in zonele limita cu perimetrul santierului.

 

Revitalizarea spatiilor Palatului

Holul de onoare si scarile monu­mentale se deschid din holul intrarii principale.

Intrarea principala beneficiaza de un am­plu spatiu de primire – un vestibul de forma pa­trata, in dreapta si stanga fiind accesele in Biblioteca de carte rara si in Sala Kiritescu.

Holul de acces-primire are ca decoratie parietala coloane angajate ce ritmeaza peretii, inclusiv la colturi.

Accesele sunt marcate, de o parte si de alta, de doua usi sime­trice, fiecare cu ancadramente cu frontoane. Cele doua usi sunt flancate de cate alte doua intrari care, in urma lucrarilor de reabilitare structurala si arhitecturala, au fost inchise, devenind nise.

Plafonul casetat, din stucatura, a fost demontat din cauza refacerii plan­seului de peste etaj, aferent Salii de Consiliu. Proiectul de consolidare a edificiului a impus refacerea integrala a planseului dintre parter si etajul l, planseul existent nemafiind capabil sa asigure stabilitatea si integritatea cladirii.

Din holul de intrare se face trecerea in Holul central, prin trei deschideri, simetrice cu cele care flancheaza accesul in Sala de Mar­mura. Cele sase deschideri ample au o inaltime de aproximativ 5,50 m si o latime de 3,00 m fiecare.

Ambele spatii, holul intrarii si Holul central formeaza Holul de onoare de la parter. La ca­petele Holului central sunt plasate scarile de onoare, monumentale, ce duc la etaj. Intre ba­zele rampelor, holul are o lungime de 22,60 m si o latime de 5,35 m. Latimea redusa a spatiului este accentuata de avan­sarea co­loa­nelor si pilastrilor din fata pilelor de zidarie care delimiteaza cele sase deschideri.

Cele sase deschideri sunt flancate, central, de cate o coloana, iar la capete – de cate doua. Cele douaspre­­zece coloane sunt dublate de doi­sprezece pilastri adosati zidului.

Pardoseala din mozaic este tratata decorativ, compozitia urmarind mo­de­lul tavanului.

Coloanele sunt realizate in stucomarmura, avand o gama cromatica dominanta in verde-negru-gri. Capite­lurile sunt in stil compozit. Tehnica utilizata este cea a stucaturii policrome.

Intreaga ordonanta (coloane si pilastri) marcheaza suprafata parietala si pune in evi­denta elementele de rezistenta, constituind prin­cipalul component decorativ al Holului.

Scarile de onoare, asezate sime­tric fata de axul de compozitie al cladirii, asigura accesul la etaj.

Pornirea rampelor este pusa in evidenta de cate doua sculpturi-lampadare ce reprezinta personaje femi­nine care tin deasupra capului, cu ambele maini, cate un corp de iluminat.

Balustrada scarilor este bogat ornamen­tata cu profilaturi, stucaturi cu elemente vegetale stilizate. Rampele au cate 25 de trepte fiecare, pana la podestul intermediar, de unde continua cu alte doua rampe, de o parte si de alta a primelor. Treptele sunt realizate din marmura.

Pe podestul intermediar din stanga este amplasat monumentul ridicat ca omagiu adus functionarilor Bancii ucisi in timpul Razboiului de Reintregire.

Tavanul holului este construit pe ferme metalice, grinzi cu profil l, pe care se sprijina o alta retea de grinzi din lemn peste care este rea­lizata pardoseala Salii de Consiliu si sub care, pe tencuieli gen paianta si stucaturi, se constitu­ie tavanul holului de la parter.

Desfacerea acestui planseu si inlocuirea lui cu unul din beton armat a facut ca intregul ansamblu al tavanului, format din decoratiuni in stucatura, sa fie desfacut. Dupa realizarea planseului, decoratia tava­nului a fost refacuta integral, conform celei originale.

Lucrarile de consolidare, prin suprabetonarea planseului peste subsol, au presupus desfacerea integrala a pardoselii de la parter a holului. Mozaicul prezenta fisuri si lacune care, la interventiile anterioare, fuse­sera completate necorespunzator, urmarindu-se doar chituirea si nu retusul cromatic si compozitional.

Pardoseala a fost, integral, refacuta, cu res­pectarea desenului si a gamei coloristice. Exe­cutia a fost realizata dupa un proiect elaborat special si avizat de Comisia Ministerului Culturii.

Cele patru intrari laterale, doua in dreapta si doua in stanga, care flancau intrarile in Sala Kiritescu si in Biblioteca de carte rara, au fost inchise si transformate in nise.

Lipsuri de mica anvergura la decorul stucat, fisuri superficiale sau profunde, ciobiri, ca rezultat al unor lovituri mecanice, mici lacune, ero­ziuni ale straturilor de vopsea la socluri si stucomarmura au fost remediate.

In holul central de la parter, componentele nu au fost afectate de lucrarile de consolidare.

Deasupra podestului intermediar din stan­ga, o mare suprafata din tavan s-a prabusit din cauza umidi­tatii ridicate, provenite din infiltratii ale apelor pluviale. Decorul parietal prezenta, si aici, lacune, fisuri, eroziuni. Aceasta parte a fost integral refacuta.

Holul central de la etaj este foarte bogat in componente artistice.

Coloanele si pilastrii cu capitele, sculp­turile care flancheaza intrarea principala, au fost protejate cu panouri din lemn, pe perioada des­fasurarii lucrarilor de consolidare.

Intreaga suprafata era acoperita cu praf, murdarie aderenta si prezenta lacune de mici dimensiuni, eroziuni, lovituri accidentale. Gama cromatica a ansamblului nu difera de spatiile precedente.

In Holul central de la etaj si scarile de onoare, pentru suprafetele lise si cele stucate si bogat decorate, inclusiv la monumentul eroilor si in zonele de sub scari si balustrada, s-au efectuat o serie de opera­tiuni de restaurare a componen­telor artistice, printre care:

• indepartarea depunerilor aderente sau neaderente, prin slefuirea suprafe­telor si indepartarea sarurilor;

• completarea lipsurilor si refa­ce­rea ele­mentelor fisurate sau degradate;

• curatarea zonelor de implan­tare a frag­mentelor dizlocate si aplicarea unei amorse;

• refacerea planeitatii dupa interventiile de refacere sau completare;

• aplicarea straturilor de zugra­veala si/sau vopsitorii;

• aplicarea foitei metalice;

• vernisarea, izolarea si patina­rea elementelor decoratiei.

(Continuare in numarul viiltor)

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 73 – august 2011, pag. 8



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/08/18/constructii-emblematice-in-romania-banca-nationala-a-romaniei-iii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.