«

»

TERRASOND: Solutie tehnica de consolidare a terenului de fundare al rambleului de acces la podul peste raul Mures de pe Autostrada Arad – Timisoara (II)

TEHNOLOGIA DE LUCRU

Procesul de imbunatatire va realiza compactarea terenului de fundare dificil, cu procedeul de vibrare in adancime (tehnica coloanelor vibrate din material granular).

Lucrari pregatitoare

• Obtinerea platformei de lucru prin operatiuni de excavare, nivelare si completare cu un strat de material granular, compactat;

• Trasarea axelor principale ale constructiei si materializarea pe teren (tarusi, vopsea) a punctelor de executie a vibrocompactarii.

Executia vibrocompactarii

• Vibratorul de adancime este suspendat de un utilaj, apoi coborat pe pamant, cu jeturile de apa deschise;

• Vibratorul penetreaza pamantul, sub greutate proprie, ajutat de jeturile de apa si vibrare; in timp, vibratorul este retras partial in scopul indesarii laterale a pamantului;

• Vibratorul este reintrodus pana la cota prevazuta in proiect sau pana la adancimea la care se obtine refuzul;

• Vibratorul este mentinut in pamant iar jetul de apa este redus, urmarindu-se formarea unei gauri deschise;

• Materialul granular curat este introdus gravitational in spatiul creat de vibrator si pamantul inconjurator dislocat lateral;

• Coloana de material granular se executa prin ridicari si introduceri ale vibratorului, pe distante scurte, pana la atingerea compactarii si indesarii materialului de aport in terenul inconjurator;

• Se repeta ciclul de alimentare, la partea superiora, pe masura etapelor de retragere a vibratorului pana la reali­zarea vibrocompactarii pana la supra­fata terenului; jetul de apa se reduce, dar se mentine pana cand vibratorul ajunge la suprafata terenului;

• Procesul de compactare este fina­li­zat prin indepartarea partii superioare a platformei de lucru si recompactarea supra­fetei superioare a platformei.

Materialele utilizate

• Materialul granular folosit pentru vibrocompactari trebuie sa fie lipsit de impuritati (fragmente de argila, lemn, carbune etc.).

 

CONTROL DE CALITATE

Efectuarea testelor de calitate ale terenului de fundare imbunatatit prin vibrocompactare s-a facut in 8 (opt) celule de control al calitatii (D1, D2, D3, D4, D5, D6, D7, D8). Scopul controlului calitatii a fost stabilirea indeplinirii conditiei de desensibilizare la lichefiere a pachetului suport al rambleului prin prisma atingerii unui grad de indesare ID ³ 0,60.

Testele prin sondaje de penetrare dinamica, cu con de tip greu (P.D.G.), s-au efectuat in celulele de control al calitatii mentionate anterior, in urmatoa­rele puncte:

• DPH1 – in centrul de greutate al triunghiului ce defineste celula de control al calitatii;

• DPH 2 – la mijlocul laturii triunghiului ce defineste celula de control al calitatii;

• DPH 3’; 3”; 3’” – la 50,0 cm fata de punctele ce definesc triunghiul de control al calitatii, in interiorul acestuia.

Adancimea de testare prin PDG (DPH) s-a considerat pe grosimea pachetului de teren potential lichefiabil de 8,00 m ÷ 9,00 m adancime, pe care s-au efectuat si vibrocompactarile de adancime, cu aport de material necoeziv.

Prin testele de control al calitatii, efectuate in diferite subsectoare, respectiv celule de control al calitatii, s-a urmarit stabilirea, din punct de vedere calitativ si cantitativ, a efectului interventiei de imbunatatire a terenului de fundare, pe intervale de grosimi de strat admise pentru terenul de imbunatatit, prin stabilirea valorii gradului de indesare ID, care sa ateste sau nu desensibilizarea la liche­fiere a pachetului necoeziv, pe grosimea de 8,00 m ÷ 9,00 m.

Calitativ, analiza interventiei tehnice de imbunatatire a terenului de fundare s-a facut prin prisma variatiei numarului de lovituri / 10 cm de patrundere a conului de penetrare, comparativ cu numarul de lovituri pe acelasi interval de patrundere din penetrarea dinamica cu con martor.

Cantitativ, analiza interventiei tehnice s-a facut prin analizarea gradului de indesare ID­ pentru terenul imbuna­ta­tit prin vibrocompactare, comparativ cu valoarea aceluiasi parametru definit pentru fiecare metru de teren, pana la adancimea maxima de – 9,00 m.

In tabelul 1 sunt prezentate, in mod centralizat din punct de vedere cantitativ, rezultatele vibrocompactarii prin prisma cresterii valorii gradului de indesare ID, ca si valoare medie ponderata, acolo unde acest efect s-a produs, pe aceleasi intervale de adan­cime luate in considerare fata de va­lorile similare evidentiate prin rezultatele pene­trarilor dinamice cu con martor.

In tabelul 2 sunt prezentate, in mod centralizat, valorile modulului de deformatie liniara E determinat din metru in metru, in terenul consolidat prin vibrocompac­tare, pe baza rezultatelor pene­trarilor dinamice cu con de tip greu, efectuate in celulele de control.

Cunoasterea acestei carac­teristici, pe zona afectata de procesul de vibrocompactare, s-a impus deoarece acest parametru geotehnic este necesar in calculul tasarilor probabile al terenului suport al rambleului sub actiunea incarcarilor din rambleu, cat si din trafic.

Din punct de vedere cantitativ, analiza efectului imbunatatirii terenului prin vibrocompactare s-a facut si prin prisma tasarilor probabile ale terenului suport al rambleului sub actiunea greutatii proprii a acestuia, cat si din trafic. S-a luat in calcul inaltimea maxima a rambleului din zona cuprinsa intre km 7+850 si km 8+000, cat si supraincarcarea provenita din trafic (convoi), plus incarcarea necesara consolidarii terenului pe primii 3,00 m – 4,00 m de la suprafata la care efectul vibrocompactarii a fost relativ redus.

Pentru a vedea efectul imbunatatirii terenului prin vibrocompactare, au fost eva­luate tasa­rile probabile pentru fie­ca­re celula de control. Acestea s-au comparat cu valorile tasarilor probabile obtinute in situatia in care terenul nu ar fi fost consolidat prin vibrocompactare.

In tabelul 3 sunt prezentate, centralizat, valorile tasarilor probabile (s) determinate, pe intervale, pana la adanci­mea zonei active acceptate pentru rambleul in discutie.

Interpretarea tehnica a rezultatelor, conform tabelelor prezentate anterior, a permis evidentierea urmatoarelor aspecte:

A) Din punct de vedere calitativ, urma­rind variatia mediei ponderate a numarului de lovituri, s-a constatat o crestere mica, chiar o scadere (celula D1) a numarului de lovituri pe intervalul ± 0,00 m … – (2,00 … 3,00) m, dar o crestere substantiala a numarului de lovituri si automat, a capacitatii portante, pe intervalul de la – (2,00 … 3,00) m pana la – (8,00 … 9,00) m.

B) Din punct de vedere cantitativ, s-au urmarit doua aspecte si anume: modificarea mediei ponderate a gradului de indesare ID si valorile modulului de deformatie liniara.

• Comparand mediile ponderate ale gradului de indesare ID rezultate, cu cele obtinute inainte de imbunatatire, s-a evidentiat o crestere foarte mica, chiar nesemnificativa, pe intervalul ± 0,00 m … – (2,00 … 4,00) m, dar o crestere clara si deci, o imbunatatire pe intervalul – (2,00 … 4,00) m pana la – (8,00 … 9,00) m.

• Analizand valorile modulului de deformatie liniara, se poate spune ca pe intervalul ± 0,00 m … – 2,00 m sunt, in general, valori mai mici ale modulilor; in schimb pe intervalul – 2,00 m … – 8,00 m este o crestere evidenta a valorilor modu­lilor de deformatie liniara; concluzia este ca valoarea modulului de deformatie liniara creste cu adancimea.

 

CONCLUZII

Urmare rezultatelor incercarilor de control de calitate a imbunatatirii terenului de fundare al rambleului, de pe traseul BYPASS ARAD km 7+800 – km 8+000, prin sondaje de penetrare dinamica cu con de tip greu, a prelucrarii si interpretarii acestora, respectiv a compararii diagramelor martor si a gradelor de indesare ID obtinute prin prelucrarea rezultatelor primare de penetrare dinamica cu con, au rezultat urmatoarele concluzii:

• Tehnologia de imbunatatire a terenului de fundare prin vibrocompac­tare in adancime s-a dovedit eficienta pentru masivul de pamant de la – 2,00 m … – 3,00 m in jos.

• Din punct de vedere calitativ, prin prisma valorii mediei ponderate a numarului de lovituri / 10 cm de patrundere a conului in pachetul de imbunatatit de la ± 0,00 pana la – (8,00 m … 9,00 m), s-a constatat ca nu a avut loc un proces de imbunatatire semnificativ pe primii doi metri, dar a avut loc un proces de imbunatatire a terenului de la – (2,00 … 3,00) m pana la – (8,00 … 9,00) m.

• Din punct de vedere cantitativ, conform valorii medii ponderate a gradului de indesare ID al pachetului necoeziv supus procesului de imbunatatire prin vibrocompactare, nu s-a produs o imbunatatire a terenului de fundare intre ± 0,00 m pana la – (2,00 … 3,00) m; in schimb, s-a obtinut o imbunatatire a terenului de fundare, concomitent cu indeplinirea conditiei de desensibilizare la lichefiere a pachetului necoeziv adica ID ³ 0,60 intre – (2,00 … 3,00) m pana la – (8,00 … 9,00) m.

• Prin prisma valorii modulului de deformatie liniara Ei a terenului suport al rambleului imbunatatit prin vibrocompactare, se poate afirma ca valoarea acestuia, in zone de imbunatatire, a crescut fata de modulul de deformatie liniara martor EM.

• Ca urmare a cresterii valorilor modulilor de deformatie liniara, in zona de imbunatatire a terenului, au scazut si valorile tasarilor probabile in aceleasi zone, ceea ce atesta efectul calitativ al imbunatatirii prin vibrocompactare a terenului suport al terenului.

BIBLIOGRAFIE

Instructiuni tehnice pentru cerce­tarea terenului de fundare prin metoda penetrarii cu con, penetrare dinamica, penetrare statica si vibropenetrare. C159 – 89. Buletinul Constructiilor nr. 4 din 1990.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 74 – septembrie 2011, pag. 10

 

Autori:
prof. dr. ing. Tadeus Schein – director general,
dipl. ing. Ivan Victor Bogdanov, M.Sc. – director executiv,
dipl. ing. Olimpiu Hehn – geotehnician – SC TERRASOND SRL



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/09/18/terrasond-solutie-tehnica-de-consolidare-a-terenului-de-fundare-al-rambleului-de-acces-la-podul-peste-raul-mures-de-pe-autostrada-arad-timisoara-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.