De-a lungul anilor, produsele carierei Sibioara: agregate naturale de cariera, betoane de clasa C8/10 – C45/55; BcR 3,5 – BcR 5; betoane hidrotehnice; mixturi si betoane asfaltice etc., au fost utilizate la lucrari de referinta pentru judetul Constanta. De exemplu: Tribunalul Constanta, Baroul Constanta, McDonald’s – Delfinariu, Selgross, Metro II, Sediul C.E.C., Tomis Mall, aeroportul din Kogalniceanu (platforme si piste pentru avioane grele), hoteluri si restaurante pe intreg Litoralul Romanesc, statii petroliere, diguri si amenajari portuare etc.
Betoanele utilizate la toate aceste importante obiective au fost preparate cu agregate rezultate din exploatarea surselor proprii. Tot cu agregate de Sibioara, s-au fabricat, inca din anii ’56, betoane pentru elemente si structuri prefabricate din beton, beton armat si precomprimat – utilizate la majoritatea blocurilor de locuinte si a altor obiective socio-culturale din Constanta.
Performantele lor au fost demonstrate, in timp, atat prin respectarea proprietatilor fizico-mecanice impuse de standardele in vigoare, cat si prin comportarea buna in exploatare.
De altfel, calitatea pietrei provenite din carierele Sibioara este recunoscuta si prin urmare, utilizata inca din anii 1870 atat in tara cat si peste hotare (Austria-Viena).
Masivul Central Dobrogean, format in cea mai mare parte din complexul gran-wackelor superioare, conform autorilor dr. doc. V. Multihac si dr. L. Ionesti, este evaluat, la varsta infracambrian – de 542-546 milioane de ani, pe baza analizelor de varsta absoluta.
Depozitul de la Sibioara este format din roci compacte, dure, de culoare inchisa, cenusie sau verde, caracterizate prin existenta unui material inechigranular si angular. Mineralogic, depozitul se caracterizeaza prin existenta cuartului (15-50%), fragmente litice din cuartite, bazalte, andezite, spilite (35-40%), feldspati (15-20%), minerale mirace si grele.
Agrementul tehnic feroviar al pietrei sparte din Sibioara, seria AT, nr. 310/2011 caracterizeaza roca omogena din punct de vedere al compozitiei mineralogice, fara zone de alterare rapida in timp.
Certificatul de conformitate al produsului si a productiei din cariera stabileste domeniul de utilizare a agregatelor din Sibioara pentru constructii de drumuri, pentru prepararea betoanelor, a amestecurilor bituminoase folosite la constructia soselelor, aeroporturilor si a altor zone cu trafic intens.
Pentru o mai buna si completa documentare despre agregatele naturale de cariera de la Sibioara va facem cunoscute si unele dintre rezultatele experimentale.
Reactia alcalii-silice s-a efectuat prin metoda chimica conform SR 5440/2009. S-a constatat ca aceasta nu prezinta silice reactiva. Deci, roca se incadreaza in zona A care corespunde agregatelor nereactive.
Un alt element constatat este ca reducerea concentratiei solutiei de NaOH a fost de 200 mmol/l.
Concentratia de dioxid de siliciu dizolvat este <2mmol/l ceea ce inseamna, conform SR 5440, ca agregatul este nereactiv (standardul prevede pentru agregate din zona A o corectie de dioxid de siliciu dizolvat <10 mmol/l).
Pentru a caracteriza eventuala reactivitate a feldspatilor din roca, s-au executat urmatoarele operatiuni:
• Timp de 24 de ore s-a efectuat, la temperatura de 80 0C, analiza cantitativa a ionilor alcalini si alcalino-pamantosi (Na+; K+; Ca2+ si Mg2+) din filtrat, obtinut prin agitarea electromagnetica continua a unei suspensii (raportul L/S=50). Determinarea s-a facut cu un spectrometru de absorbtie atomic, cu flacara ZENIT 700.
Rezultatele obtinute sunt:
• Na+ – 0,0044 g/l
• K+ – 0,0016 g/l
• Ca2+ – 0,017 g/l
• Mg2+ – <0,0001 g/l
Daca toata cantitatea de roca (15 g, luata pentru determinare) era alcatuita numai din feldspat de sodium (albit) si ar fi trecut in solutie integral ionii de sodiu, atunci proportia de trecere in solutie a acestora ar fi fost de 0,335%. Din continutul de feldspati, de maxim 20%, procentul real ar fi de 0,067% ioni de sodium trecuti in solutie.
Acelasi rationament s-a facut si pentru feldspatul de potasiu (ortoza), precum si pentru cel de calciu (anortit) si s-au obtinut 0,01% ioni de potasiu, respectiv 0,43% ioni de calciu. Aceste rezultate ne indica o stabilitate chimica foarte buna la apa.
• Masurarea pH-ului si a conductivitatii electrice a filtrului s-a facut cu un aparat digital Hach Lange. Acesta permite masurarea pH-ului in domeniul 0÷14 cu rezolutie de 0,1/0,01/0,001 si precizie de ±0,002. De asemenea, masurarea conductivitatii se poate face in domeniul 0,01 mS/cm ÷ 200 mS/cm cu rezolutie doua spatii decimale si precizie ±0,5%.
Rezultate obtinute:
• pH = 7,57%;
• conductivitate electrica = 107,7 mS/cm, ceea ce indica o mare stabilitate a componentelor rocii studiate.
In cadrul Laboratorului Central Constructii CCF – Bucuresti s-au efectuat analize fizico-mecanice si chimice conform: SR 667:2001; SR EN 13242+A1:2008; SR EN 12620+A1:2008; SR EN 13043:2003/AC:2004, pe sorturile: 0÷63; 40÷63; 0÷4; 4÷8; 8÷16; 16÷25 si piatra fasonata (epruvete cubice 50x50x50 mm).
Valorile care s-au obtinut atesta un produs corespunzator conditiilor tehnice solicitate de constructori.
Astfel:
• densitatea aparenta – 2.691 [kg/m3] SR EN 1936:2007;
• porozitatea aparenta la presiune normala – 0,577 [%] SR EN 1936:2007;
• absorbtia de apa la presiune normala – 0,214[%] SR EN 13383-2:2002;
• rezistenta la compresiune (in stare uscata) – 166 [MPA] SR EN 1926:2007;
• rezistenta la sfaramare prin compresiune (in stare uscata) 78,4[%] STAS 4606:80;
• rezistenta la uzura cu masina Los Angeles (in stare uscata) 15,3÷17,9[%] SR EN 1097-2:2010;
• forma agregatului grosier 7,4÷10,4[%] SR EN 933-4:2008;
• rezistenta inghet-dezghet (metoda chimica) 0,6[%] SR EN 1367-2:2002;
• rezistenta inghet-dezghet (metoda cu frigiderul) 0,6÷0,3[%] SR EN 1367- 1:2007;
• masa volumica absoluta 2,713÷2,737 [Mg/m3] si coeficientul de absorbtie a apei 0,367÷0,635[%] SR EN 1097-6:2002/A1:2006;
• granulozitatea (corespunzatoare cerintelor standard) SR EN 933-1:2002/A1:2006.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 75 – octombrie 2011, pag. 36
Autori:
prof. dr. ing. Florica Paul – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
ing. Grigore Comanescu – director general, ing. Ion Viorel – director marketing – Comprest Util – Constanta
ing. Elvira Dumitrescu – director general Laborator Constructii CCF Bucuresti
ing. IIeana Pascu – sef colectiv Laborator Central Constructii CCF Bucuresti
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns