«

»

In actualitate: Reconversia functionala a cladirilor (II)

Share

(Urmare din numarul anterior)

Puncte de vedere in reabilitarea centrelor urbane

Revitalizarea elementelor de infrastructura:

viaductul Daumesnil, Paris;

• ansamblul gazometrelor din Viena.

Refacerea centrelor istorice in urma cataclismelor:

Refacerea orasului Hanoi, Vietnam;

• Tabula rasa – studiu asupra ora­sului New Orleans.

Revitalizarea viaductului Daumesnil (Bastile – Paris)

Construit in 1858, ca parte a planului grandios pus in opera de Napoleon al III- lea si a primarului Haussmanian de imbunatatire a spatiului urban parizian, viaductul, care leaga astazi Opera Bastilia si gara Reuilly, facea parte din „Petite Ceinture“, un inel de circulatii fero­viare ce inconjura orasul in interiorul fortificatiilor.

La sfarsitul anilor ’70, APUR-ul, atelierul parizian de urbanism, a adoptat o serie de norme si recomandari ce revizuiau atitudinea urbanistica despre mostenirea arhitecturala.

In 1981-1982 guvernul a adoptat o serie de masuri pentru organizarea expozitiei mondiale din 1989, ocazie cu care statul a cumparat de la SNCF liniile din zona Bastiliei. Programul lansat de François Mitterrand, Grands Projets, a facut posibila construirea Operei din Bastilia.

Fronturile comerciale. S-a reusit realizarea unei unitati a diverselor spatii comerciale, cu vitraje mari, tamplarie minimala din lemn si otel. Bannerele publicitare au fost si ele restrictionate, ca forma si dimensiuni, pentru a realiza unitatea ansamblului.

Interventii asupra vecinatatilor. S-au realizat o serie de interventii de mare finete la spatiile adiacente, prin plantari de copaci, mobilier urban, corpuri de iluminat.

Functiuni. Fiecare arc a fost folosit pentru o functiune care are tangenta cu arta sau designul – galerii, ateliere de creatie, magazine de arta, muzica, sculptura, sau pentru cafenele si restaurante care reusesc sa atraga locuitorii si turistii.

Terasele. Fiecare cafenea si restaurant are terase pentru clienti, majoritatea beneficiind si de incal­zire locala deasupra meselor. Astfel, promenadei i se asigura dina­micitate si atractivitate.

Spatiile interioare. Arcele inalte, care adapostesc spatii comerciale, sunt puternic luminoase datorita vitra­jelor generoase, cu cercevele putine, executate in stil cat mai auster, din lemn si otel.

Accesele pietonale. S-a realizat si o reabilitare a circulatiilor pieto­nale adiacente, prin placari cu granit. Calcanele si fatadele care bordeaza circulatiile, majoritatea inguste, sunt vopsite in culori deschise, ceea ce duce la risipirea impresiei de gang insalubru pe care o aveau inainte de interventie.

Parcul liniar. La partea superioara viaductul nu mai are liniile ferate pe care le sustinea initial, transformandu-se intr-o serie de spatii verzi, circulatii pietonale, puncte de belvedere si gradini tema­tice (gradina de trandafiri, gradina de bambus, gradina de iarna). Este experienta pariziana a revitali­zarii viaductului in care arhitectii, socio­logii si politicienii au inteles sa pro­fite de structura urbana existenta, sa ii inteleaga rolul in tesutul urban si in viata.

Trebuie apreciat modul in care s-a reusit pastrarea unitatii estetice a diverselor functiuni. Folosirea structurii existente a insemnat, in primul rand, pastrarea unui simbol pentru zona, pastrarea sentimentului de apartenenta a locuitorilor. Adoptarea acestei solutii, in defavoarea demo­larii si construirii unui volum nou, pe langa respectul fata de structura initiala cu care s-a facut interventia, a dus la succesul revitalizarii.

Amplasarea unor functiuni legate de arta, alaturi de cafenele si restaurante, a dus la atragerea turistilor si la pastrarea unei anumite tinute a intregii zone.

 

Revitalizarea ansamblului Gazometrelor – Viena

Constructia gazometrelor – concomitent cu inaugurarea primei centrale electrice din Viena – a inceput pe 26 octombrie 1896. Avariate, destul de grav, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, gazometrele isi pierd, treptat, utilitatea.

Intre 1970 si 1980 Viena trece pe aprovizionarea cu gaze naturale si treptat, aparatura protejata de cei 4 colosi este indepartata.

Cu o inaltime demna de luat in seama, chiar si in comparatie cu cele mai inalte cladiri moderne ale ora­sului, cei 4 cilindri identici, realizati din caramida masiva si atingand la exterior un diametru de 65 de metri, au parcurs etapele modernizarii lor, trecand de la stadiul de centru industrial la ipostaza de atractie tu­ristica si ajungand, in prezent, sa reprezinte un centru multifunctional.

Problemele ridicate de proiect aveau, in principal, in vedere corelarea intre pastrarea aproape intacta a aspectului exterior si modernismul accentuat pe care trebuia sa si-l asume interiorul. Pentru cele 4 gazometre s-a apelat la 4 arhitecti diferiti, fiecare avand propria opinie asupra problemei.

Arhitectul francez Jean Nouvel a aplicat tema luminii in cadrul primului gazometru, realizand, intr-un fel, cel mai mare „solariu“ al Austriei. Locu­intele sunt dispuse in jurul unui atrium central peste luminatorul mall-ului.

Arhitectii de la Coop Himmelb(l)au au perforat fatada gazometrului B, creand un corp adiacent cu apartamente ce se deschide spre zonele de recreere Prater si cele de pe malul Dunarii. In interior, se continua linia curba de-a lungul careia se afla cazari pentru studenti si o alta serie de apartamente.

Pentru gazometrul C, arhitectul si expertul in protejarea monumentelor istorice Manfred Wehdorn a apelat la un efect „casa in casa“, divizand spatiul interior in 18 segmente de cerc dispuse in jurul unei curti interioare in forma de trunchi de con orientat cu varful in jos.

Pentru ultimul din cei 4 cilindri a 90.000 metri cubi fiecare, arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer a pro­iectat 3 spatii interioare care delimi­teaza un volum in forma de stea. Proiectul sau, pentru spatiile destinate locuintelor, rupe linia circulara a volumului initial.

Drept urmare, logiile si terasele apartamentelor sunt orientate catre spatiile deschise interioare ce se formeaza.

In ultimul secol nu numai cladirile culturale, publice si administrative s-au construit la scara mare in Viena ci tocmai locuintele, in general si cele sociale cu precadere, au constituit co­loana vertebrala a dezvoltarii urbane a orasului.

Doar acest concept de transformare a unui monument intr-un centru oferind acomodari rezidentiale a reusit pastrarea gazometrelor intr-o maniera practica, economica si le-a regandit ca un punct vital de identificare a spatiului urbanistic in cadrul vastei regiuni nedezvoltate, din acest punct de vedere, ce inconjoara Viena.

Rezultatul este clar vizibil. Centrul istoric al orasului, edificator pentru perceptia locuitorilor asupra siluetei Vienei, a impiedicat, pana de curand, tendintele noii arhitecturi urbane sa isi exercite influentele.

 

Refacerea orasului Hanoi, Vietnam

Partea veche este caracterizata de cladiri cu trei sau patru etaje, cu fatade incarcate si cu acoperisuri din tigla. Este o zona aglomerata, plina de tonete stradale si de vanzatori. Pe strazi nu prea sunt masini dar sunt foarte multe biciclete. Intreaga zona este fascinanta si ne aduce aminte ca alte orase din Asia de sud-est si-au pierdut farmecul din cauza lipsei de interes. Multe strazi pas­treaza numele produselor pe care comerciantii le vindeau: matase, bumbac, orez, grau etc.

Aceasta zona este bine cunoscuta ca fiind plina de case „tunel“, unica in Hanoi. Sunt structuri in­guste care se continua in spatele strazilor. La fiecare parter se afla un magazin iar langa el un tunel ingust care duce in spate si de-a lungul caruia se afla apartamente ocupate de cate o familie.

Lectia invatata de la alte orase ale Asiei este ca, o data ce arhitectura, arta, traditia si tot ce tine de cultura este distrus, distrus ramane. O consecinta a acestei distrugeri ar fi poluarea foarte mare si pier­derea turismului.

Guvernul vietnamez are interes sa inchirieze in toate zonele tarii si acum este permisa si concesionarea de la 50 de ani in sus, insa legile privind folosirea pamantului, proprietatea si planurile de dezvoltare urbana sunt, din punct de vedere al standardelor vestice, inexistente. Nu exista cladiri sau arii conservate si nici o lista cu acestea.

Autoritatile sunt asaltate cu multe propuneri ale investitorilor straini. In timp ce cladirile cele mai frumoa­se (cum ar fi Opera) sunt restaurate, cele mai putin importante, dar care contin elemente arhitecto­nice tradi­tio­nale, nu sunt renovate indeajuns sau nu sunt renovate deloc.

Sunt unele exemple bune ce ar putea fi folosite ca model pentru urma­toarele imbunatatiri in centru.

The Metropole Hotel, cel mai bun din Hanoi, arata a nou si pastreaza din stilul colonial dar in interior ofera facilitati moderne.

Aproape de lacul Hoan Kiem un investitor australian a primit aproba­rea sa inlocuiasca o cladire de doua etaje, in stil colonial, cu Hanoi Plaza, o cladire de birouri cu 20 de etaje. Presiunea dezvoltarii este evidenta in partea veche unde stilul rococo, fara gust, alaturi de celelalte cladiri spune multe despre starea materiala a detinatorilor.

Problema se pune daca Hanoi va deveni un oras dezvoltat si modern, cu un grad ridicat de trai sau va deveni un oras poluat, urat si inghesuit, cum sunt multe orase din tarile asiatice.

 

Tabula rasa – studiu asupra orasului New Orleans

In mediile de urbanisti de peste ocean incepe sa se discute, din ce in ce mai mult, despre problemele secundare care au avut un rol major in dezastrul provocat de uraganul Katrina. Acestea sunt: modul de dezvolate urban, cu multe suburbii, create fara o dezvotare bine controlata a mijloacelor de transpot in comun si gradul ridicat de motori­zare al orasului.

Construit si evoluand tipic pentru un oras american, subordonat automobilului, New Orleans s-a dezvoltat centrifugal, pastrand un centru admi­nistrativ dens, dar aflat intr-o zona inundabila, desi inginerii si urbanistii au dat o importanta considerabila lucrarilor hidrotehnice de protectie, construind diguri cu o lungime totala de peste 550 de kilometri.

Problemele sunt, insa, mult mai grave, partea economica a orasului fiind dominata, potrivit presei, de co­ruptie si de o clasa bogata dar indi­fe­renta la problemele comunitatii.

A reface orasul pentru aspectul sau istoric, fara a readuce in actualitate asemenea probleme, este o operatiune greu de presupus ca va reusi, existand, in plus, riscul ca acesta sa devina un parc tematic, lipsit de viata adevarata.

Un alt factor care a determinat evolutia, uneori haotica, a orasului a fost si perioada sa de inceput, dominata financiar de industriasi si bancheri care, profitand de revolutia industriala si de profiturile mari pe care le obtineau, in timp extrem de scurt, din speculatiile imobiliare, au finantat dezvoltarea zonelor pe care le controlau fara a le pasa de relatiile urbane sau de un plan urbanistic.

Analizele si proiectele de interventie au generat, deja, primele concluzii comune:

• Construirea unei retele de transport in comun;

• Eliminarea retelelor de telecomunicatii;

• Incurajarea folosirii, pe scara larga, a bicicletelor;

• Folosirea transportului feroviar usor;

• Apropierea intre zonele rezidentiale si zonele economice;

• Folosirea, mult mai eficienta, a cadrului construit;

• Readucerea muzicii in oras;

• Crearea gradinilor publice si a zonelor verzi;

• Refacerea magazinelor mici;

• Construirea de cladiri adaptate noilor conditii meteorologice.

 

Concluzii

Analiza proiectelor de mai sus, o parte realizate, alta parte doar in faza de conceptie, ne poate conduce la o serie de concluzii cu caracter general:

• Reconversia arhitecturala, privita ca un proces complex, este o necesitate si nu o moda; este rezultatul firesc al evolutiei ca proces natural;

• Solutiile gasite trebuie sa se bazeze pe o analiza multisectoriala foarte bine conceputa;

• Solutiile sunt specifice fiecarui caz, diferind prin problematica, diver­sitatea conditiilor specifice, cadrul social si economic, traditii, legislatie etc.;

Experientele anterioare trebuie studiate si trase concluzii care ne pot feri de erori grave, uneori iremediabile.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – noiembrie 2011, pag. 32

 

Autor:
arh. Sebastian SAVESCU



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/10/31/in-actualitate-reconversia-functionala-a-cladirilor-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.