«

»

Constructii emblematice in Romania – BANCA NATIONALA A ROMANIEI (VII)

Share

Sali de reuniuni si birouri

Salile de reuniuni si birouri sunt amplasate la etajul l, etajul nobil al palatului, atat in aripa Eugeniu Carada cat si in aripa Smardan. Accesul in aceste sali este asigurat direct pe Scara guvernatorului sau cu ascensoare.

Intreg nivelul a fost consolidat prin turnarea unei placi si reali­za­rea diafragmelor perimetrale precum si a turnurilor din beton armat pe in­treaga inaltime a imobi­lului. In aceste zone s-au desfasurat toate tipurile de operatii de consoli­dare a structurii, desfaceri de pereti si plansee intermediare realizate in diferite etape si re-compartimentari arhitecturale pentru refacerea unor sali conform proiectului initial.

Salile au diverse marimi, fiind destinate diferitelor tipuri de reuniuni, colocvii, sedinte, seminarii. O sala mul­tifunc­tionala, amplasata in aripa Smardan, asi­gura multiple posibilitati de organizare a unor actiuni.

Spatiile in care au fost organizate salile de reuniuni si birouri ale etajului l erau decorate neuniform, degradarea lor, a finisajelor si a tamplariei era evidenta. Spatiile au fost innobi­late cu decoratii parietale, lambriuri si corpuri de iluminat reali­zate cu preluarea motivelor origi­nale existente. Feroneria a fost restaurata si completata dupa modele origi­nale ale Palatului.

 

Birourile pentru functionari

Birourile pentru functionari ocupa, integral, etajul al doilea. Starea acestora era precara ca nivel de confort si do­tare tehnica. In masura in care configuratia structurii de rezistenta si compartimentarile spatiului au permis, birourile au fost configurate gen „office“, cu mobilier si dotari standardizate. Rezolvarea arhitecturala a presupus o comparti­mentare cu pereti-dulap din lemn, cu supralu-mina, pardoseli flotante cu mocheta dale si plafoane demontabile din placi tip decogips.

In plafon au fost introduse corpu­rile de iluminat si sistemul de ventilatie-conditionare a aerului.

Etajul este organizat pentru un numar de aproximativ 150 de posturi de lucru, cu dotarile si facilitatile specifice, la care se adauga 3 sali de intruniri.

 

Circulatii verticale si curti inte­rioare

Palatul are doua curti interioare, de dimensiuni diferite. Curtea dinspre aripa Carada dispune de doua ganguri de acces, unul prin care se accede spre Scara guvernatorului, iar cel de-al doilea dinspre curtea de legatura cu Palatul nou.

Tot din curte exista un acces direct spre Biblio­teca de carte rara. Aceasta curte a fost completata func­tional prin liftul panoramic care este si principala cale de acces in banca a persoanelor cu dizabilitati. Liftul leaga functional toate nivelurile – la subsol, muzeul; la parter, spatiul muzeal din Sala de Marmura; la etajul l, Galeria guvernatorilor si holurile de onoare; iar la etajul II, birourile functionarilor.

Au fost realizate camasuiri ale peretilor, ceea ce a implicat desfa­cerea integrala a finisajelor si decoratiei si refacerea dupa realizarea diafragmelor pentru con­solidare.

Curtea Smardan este mai mult o curte tehnica decat una de primire, fapt ce a determi­nat operatiuni suplimentare ca: inlocuirea insta­latiilor subterane, montarea unui nou grup elec­trogen, amenajarea unei platforme tehnice, refacerea integrala a centralei de ventilatie a tezaurului.

Curtile interioare cu gangurile de acces, precum si intreaga curte exterioara au fost tratate unitar, prin corectarea pantelor si finis­area cu materiale nobile.

Starea initiala – bosajele de pe toate fatadele, cele exterioare si cele spre curtile inte­rioare – au fost reali­zate odata cu zidaria, prin scoaterea in consola a cate 1/4 caramida.

 

Subsolul si podul

La subsol, in­caperile sunt mici, iar peretii foarte desi. Toata structura verticala este executata din beton simplu B150. Consolidarea din 1938 a constat din camasuirea cu 15-20 cm beton ar­mat, pe toata inaltimea subsolului, pe ambele parti la peretii interiori si pe fata interioara la peretii exteriori, in zonele ce urmau sa fie ame­najate ca adaposturi.

In centrala termica, consoli­darea nu a fost reali­zata pana la planseu, ci numai pe 3.50 mp inaltime.

La nivelul subsolului, patru tezaure, impre­una cu crematoriile realizate oda­ta cu turnarea fundatiilor Palatului, intra acum in circuitul public muzeistic.

Parapetii podului, executati cu ocazia su­praetajarii, sunt din beton armat intariti cu ingrosari in dreptul grinzilor sarpantei. Deoarece ari­pa Lipscani si-a pastrat inaltimea initiala, parapetii sunt din caramida.

Sarpanta este de forma unui acoperis in patru ape cu coame si dolii. Cele patru turnuri de colt si turnul central au sarpanta sub forma de cupole.

 

Fatade si lucrarile exterioare

Peretii exteriori sunt executati din zidarie de caramida marca C100 si mortar de var-ciment de marca mini­ma M10, fara samburi de beton armat. Exceptie fac peretii exteriori ai fatadei Lipscani si ai fatadelor turnurilor. Acesti pereti sunt executati din zidarie de caramida, imbinata cu blocuri de talie din piatra de calcar compact, de Rusciuc. Straturile subtiri de mortar din var-ciment au fost executate simultan cu pla­cajul sau decoratiile de piatra de la exterior.

Grilajele au ramas, in majoritate, cele ori­ginale, dar au fost supuse procedeelor de curatire, reintregire si revopsire.

Pentru restaurarea suprafetelor din piatra, cu toata decoratia lor, a fost realizat un studiu de specialitate de conservare-restaurare a elemen­telor decorative din piatra si simili­piatra, pe baza caruia a fost stabilita metodologia de interventie.

A fost evaluata starea de conservare a decora­tiilor fatadelor, au fost determinate principalele cauze si tipurile de degradari si au fost prelevate probe pentru analiza in laborator a proceselor de degradare.

S-a trecut la desprafuirea supra­fetelor si la indepartarea depunerilor slab aderente. A fost realizata o biocidare, tratament chimic al supra­fetelor pietrelor pe baza buletinelor de analize biologice. Au fost indepartate petele aderente si interven­tiile cu mortar de ciment precum si chiturile si plombarile necorespunzatoare, rea­lizate cel mai probabil la restaurarea fatadei din 1964. Au fost realizate chituiri si plombari cu mor­tare de res­taurare. Au fost fixate si replantate desprinderile ori intregite volumetric elementele decorative afectate. A fost realizat un retus cromatic si un tratament de hidrofugare.

 

De la rolul economic, la rolul formator

Banca Nationala a Romaniei a avut si are un rol extrem de important in economia Roma­niei. Nu este locul sa-l evidentiem aici. Palatul din strada Lipscani a ramas, de la constructie, nu numai o cladire bancara repre­zentativa, centrul city-ul bancar dezvoltat ulteri­or, ci si un monument de arhitectura cu care Bu­curestii se mandresc. Si iarasi nu este locul sa insistam. Scopul demersului nostru a fost sa prezentam ampla actiune de restaurare, la peste o suta de ani de la construirea imobilului, actiune fara precedent, desfasurata in mai multe etape, fundamentata pe un plan realist si coe­rent, dublata de actiuni ferme.

Banca Nationala a Romaniei, ca orice institutie de acest fel din lume, starneste, in omul obisnuit, orgoliu si mandrie dar, in acelasi timp, si sfii­ciune si reticenta. In afara categoriei, relativ restranse, de economisti, pentru publicul larg o banca – oricare – presupune o activitate oare­cum misterioasa, poate greu de inteles, desfasurata in orice caz in sfere inalte, dupa reguli dure, chiar elitista. Interesul si respectul pentru un rol fundamental economic si fundamental necesar au fost dublate intotdeauna de fascinatie si retinere.

Dupa mai bine de un deceniu de lucrari complexe de restaurare, Banca Nationala doreste ca mare parte din spatiile repre­zentative – muzeele de la subsol, biblioteca de carte rara, spatiile de documentare de la parter, salile de reuniuni si conferinte de la etajul intai – sa poata fi vizitate de publicul larg. O Cronica a transformarilor prin care au trecut spatiile va fi cat se poate de necesara.

Dar Banca Nationala vrea sa atraga pub­licul si in alt fel. Vor fi organizate activitati speci­fice, bancare si culturale, in general. Se vor orga­niza cursuri care vor deslusi omului obisnuit taine ale fenome­nelor economice. Se vor putea organiza intruniri cu tematica economica, mult mai numeroase decat pana acum. Vor fi atrasi mai multi tineri.

B.N.R. a avut si pana acum actiuni de formare a tinerilor economisti, dar aceasta activitate va capata amploare. Pe scurt, se va accentua un rol formator, care nu s-ar fi putut realiza daca spatiile Bancii nu ar fi fost restaurate si refunctionalizate.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – decembrie 2011, pag. 20



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2011/12/18/constructii-emblematice-in-romania-banca-nationala-a-romaniei-vii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.