«

»

Folosirea fondurilor europene pentru reabilitarea termica a cladirilor. Experienta tarilor membre UE aplicabila in Romania

Share

BPIE este o organizatie non-profit, cu sediul la Bruxelles, infiintata de fundatiile americane European Climate Foundation, Climate Works si European Council for an Energy Efficiency and Economy, care are ca obiectiv cresterea eficientei energetice a cladirilor din Europa.

Va prezentam, din experienta BPIE, doua dintre solutiile de folosire a fondurilor structurale pentru reabilitarea termica a cladirilor.

 

Un prim exemplu, care se intentioneaza a fi folosit si in tara noastra, este cel din Grecia.

In acest sens, baza legala gene­rala este data de art. 7 din Reg. 1080/2006 (completat prin Reg. 397/2009) precum si de art. 47 (2) din Reg. 1828/2006. Acestea prevad criteriile care trebuie indeplinite de tarile membre UE pentru accesarea fondurilor structurale si operatiile nece­sare pentru moder­ni­zarea cladirilor.

Alocarea permisa pentru moder­nizarea energetica a cladirilor este de maxim 4% din totalul ERDF.

Suplimentar:

1. Reguli Generale pentru Fonduri Structurale (Reg. 1083/2006) art. 44.2;

2. Regulile Comisiei de Implemen­tare a Fondurilor Structurale (Reg. 1828/2006) art. 43;

3. Reguli de modificarea Regu­lilor Gene­rale (Reg. 539/2010) modi­fica art. 44 din Reg. 1083/2006. Se arata, aici, ca devin eligibile, pentru cheltuieli, operatiunile care sprijina fonduri, scheme de sprijin financiar pentru eficienta energetica si folosirea surselor regenerabile pentru cladiri;

4. Este necesara decizia de autorizare a Comisiei Europene.

In consecinta s-a infiintat prin ordin comun al Ministerului Dezvol­tarii Regionale si Ministerului Mediului, un fond de tip holding care gestio­neaza programul, in conformitate cu Reg. 539/2010: Joint Ministerial Decision (Ministerul Dezvoltarii Regio­nale si Ministerul Mediului) on the „Energy Efficiency of Household Buildings“ – infiintare Holding Funds 31654/EYOY 1415/20.07.2010 (Jurnalul Oficial 1262/6.08.2010) si completata, prin acelasi tip de decizie, in Jurnalul Oficial B/54/26.01.2011.

Fonduri pentru sustinerea programului:

a. 241 milioane EURO din fonduri STRUCTURALE ERDF si CF;

b. 155 milioane EURO suportate de Statul Grec prin Fondul National de Garantare IMM (TEMPME).

Observatie:

Cele 241 milioane Euro sunt fonduri de tip revolving iar cele 155 mili­oane euro sunt fonduri de garantare.

Bancile asociate programului au decis si au suplimentat bugetul proiectului cu 400 milioane euro. Bancile desemnate prin licitatie, cu par­ticiparea Asociatiei Bancilor din Grecia, participa, alaturi de TEMPME, la finantarea programului.

Mod de atribuire Si criteriile de selectare a beneficiarilor

a.  Eligibilitate pentru locuinte:

Construite inainte de 1.01.1990; Folosite ca rezidenta principala sau secundara; Localizate in zone cu valoare de max. 2.100 euro/mp la 31.12.2009; Clasa energetica, cel mult D.

b. Buget max. admis/proprietar: 15.000 euro.

c. Criterii de venit pentru proprietar repartizate pe clase:

A (venit mic) – imprumut fara dobanda, 35% subventie;

B (venit mediu) – imprumut cu dobanda mica, 15% subventie;

C (venit mare) – imprumut cu dobanda mica.

Observatie: In cazul in care peste 50% din rezidentii blocurilor sunt in clasa A, cei din clasele B si C intra la clase inferioare de selectie. O con­ditie suplimentara este ca sa nu existe mai mult de 30% rezidenti din Clasa C de venit, in regiunea in care se acorda subventiile. Important este ca celor care nu beneficiaza de subventii li se acorda deduceri la impo­zite (cca. 900 euro la 6.000 euro investitii).

Interventiile eligibile sunt clasi­ficate pe 3 categorii:

1. Inlocuirea ferestrelor;

2. Instalarea izolatiilor pe pereti si acoperis;

3. Modernizarea instalatiilor de incalzire si folosirea sistemelor de energie regenerabila.

Economia realizata prin interventiile programului trebuie sa asi­gure trecerea cel putin la o clasa energetica superioara a cladirilor supuse reabilitarii termice.

Aplicarea se face pentru locuinte unifamiliale, blocuri de locuinte si apartamente de bloc, daca au sistem de incalzire independent sau complet contorizata alimentarea de la sistemul centralizat.

Se observa ca programul grecesc acorda o mare importanta folosirii resurselor energetice rege­nerabile, cum ar fi energia solara, de pilda, pentru incalzirea apei. Este un aspect care se recomanda si tarii noastre.

Pentru RES sunt alocate pana la 15.000 euro per bloc iar in cazul folosirii colectoarelor solare pana la 1.300 euro per apartament.

Pasii de urmat pentru reali­za­rea reabilitarii termice a cladirilor:

Primul audit energetic al locu­intei; Cerere adresata bancii pentru credit si formalitati; Verificarea eligibilitatii de incadrare in lege; Evaluarea la nivel central; Admiterea proprietarilor si inceperea derularii operatiunilor financiare (plata avans, acordare credit); lmplementarea rea­bilitarii termice; Al doilea audit energetic al locuintei; Verificarea lucrarii efectuate; Plata subventiilor si a restului imprumutului.

Termen de rambursare a creditului: 5 ani.

Observatii:

1. Fondul TEMPME verifica res­pectarea regulilor de accesare a fondurilor europene.

2. Se vede importanta auditorului energetic.

3. Durata implementarii reabilitarii termice: max. 4 luni.

 

Rezultate obtinute pana in prezent Si obiectivele finale ale proiectului

De remarcat ca, dupa demararea proiectului, pana la 15 martie 2011 s-au aprobat 9.000 de cereri de credit din peste 15.000 depuse.

S-a stabilit, ca ultima data de contractare pentru reabilitarea termica, 30.06.2012, pentru epuizarea resur­selor alocate programului.

Se estimeaza ca numarul de pro­iecte va fi la cca. 80.000, iar economia este de cca. 500 mii Kwh/an. Proiectele sunt alocate pe intreg cuprinsul Greciei si repartizate pe 13 regiuni.

Bancile prin care se deruleaza proiectul sunt: National Bank, Alpha Bank, Eurobank, Piraeus Bank. Totodata, aceste banci au suplimentat sumele pentru fondurile de tip revolving, cu 400 milioane euro ducand IMPLICIT la dublarea programului. Din estimari, reabilitarea termica asigura o scadere a facturii de intretinere cu cca. 40%.

Se urmareste trecerea la o clasa superioara energetic sau scaderea consumului cu 30%. Pentru clasa H se accepta scaderea de 50% ca o conditie de obtinere subventii.

In final se urmareste incadrarea in pre­turile maxime admise pentru operatiunile efectuate. Certificarea se face de a ll-a inspectie a audito­rului energetic. Documentele de ramburs se depun cu cel putin o luna inainte de incheierea contractului de reabilitare termica. De precizat ca se aplica atat locuintelor unifami­liale cat si blocurilor.

 

Conditii de aplicare in Romania a modelului din Grecia

Tinand cont ca baza legala din Grecia se aplica si la noi iar Romania are pentru atragerea fondurilor structurale programe operationale denumite „Increase of economic competitiveness“ si „Environment“ asemanatoare celor din Grecia, estimam aplicarea imediata a unui asemenea model.

De remarcat ca, pentru tara noastra, sunt disponibili cel putin 400 mili­oane euro pentru acest gen de proiecte realizabile din fonduri structurale, fonduri din care, pana in prezent, nu s-a cheltuit nimic. Cu aceste fonduri, la noi, ar putea fi reabilitate termic cca. 200.000 apartamente, in conditiile aplicarii modelului grecesc.

Este posibil ca, pentru Romania, sa fie necesare alte conditii de subventionare, mai avantajoase fata de Grecia.

Lituania este un al doilea exem­plu de folo­sire a fondurilor euro­pene pentru modernizare energetica a cladiri­lor: Sistemul Jessica-Joint European Support for Sustainable Investment in City.

Baza legala este cea descrisa la exemplul Grecia.

Finantare: 127 milioane euro din fonduri ERDF si 100 milioane euro din fonduri nationale;

Termen de rambursare a credi­telor: 20 de ani, cu rata fixa de 3%.

Daca se realizeaza obiectivele reabilitarii, se ramburseaza proprietarului de la 15% la 100% pentru cazurile sociale. Din mai 2011 se ramburseaza integral cheltuielile cu auditarea (pana in mai acestea au reprezentat 50%). Rambursarile pentru cazuri sociale se acorda prin municipalitati.

Costul estimativ al reabilitarii: 290.000 euro/bloc de locuinte (similar cu Romania);

Economii estimate: 125 Mwh/an pentru 1 bloc;

Blocuri eligibile: 24.000, din care posibil 1.000 sunt arondate programului Jessica.

La imprumuturi se acorda si 2 ani perioada de gratie iar auditul energetic este suportat, in intregime, de Fond, indiferent de venitul aplican­tului. Operatiunile admise: similar modelului Grecia.

Obsevatii:

1. Schema este realizata de Comisia Europeana, impreuna cu BEI si Council of Europe Development Bank iar Fondul de Jessica, cel care alimenteaza Fondul de Dezvoltare Urbana, este gestionat de BEI. BEI a incheiat contracte cu bancile Siauliu Bank si Swed Bank pentru finantarea, in comun, a Fondului de Dezvoltare Urbana. Instituirea fondului Jessica s-a facut de Ministerul Mediului si Ministerul Finantelor.

2. Bancile comerciale actioneaza prin Fondul de Dezvoltare Urbana.

3. Proiectele sunt verificate de Agentia de Dezvoltare Urbana si Locuinte care se implica si la selectarea constructorului si supra­veghetorului de catre beneficiar.

4. Cele doua banci acorda imprumuturi in valoare de 12 mil. euro pentru apartamente individuale.

5. Rezultatul admis: scaderea facturii de intretinere este intre 40% si 60%.

6. Alt obiectiv admis este clasa energetica D.

7. Prin programul Jessica se urmareste reabilitarea a 1.000 de blocuri, costul mediu fiind de 107 euro/mp.

8. Rezultatele reabilitarii sunt confirmate de certificatul energetic final.

9. Platile se fac prin Agentia de Dezvoltare Urbana si Locuinte, care evalueaza si implementarea proiectului.

Beneficiarii sunt asociatiile de proprietari dar si municipalitatile, avand in vedere ca cca. 3% din locuinte sunt in proprietatea acestora. Pentru intrarea in program este necesara plata unui avans de pana la 5%. Nu sunt necesare asigurare sau girant. Beneficiarii din blocuri iau decizia cu 50% + 1 din voturi.

Pana in prezent, rezultatele nu sunt satisfacatoare: numai 71 pro­iecte incepute, din 24.000 posibile dar, prin folosirea bancilor ca intermediari intre autoritati si populatie, se spera in rezultate mai bune.

 

Concluzii

Din cele doua exemple prezentate se poate elabora o solutie pentru Romania, in sensul ca se pot acorda subventii care pot acoperi 100% din valoarea lucra­rilor ca in Lituania (pentru cei cu venituri mici).

Procedura poate fi simplificata cu decizia lucrarilor la beneficiar, iar accesarea fondurilor sa se rea­lizeze prin banci care au sucursale langa potentialii clienti.

Pentru Romania ar fi optim daca durata rambursarii costurilor nesub­­ventionate ale programului ar fi ca in Lituania, spre 20 de ani. Cu aceste conditii minimale se poate impulsiona programul reabi­litarii termice in Romania.

Romania are alocate, pentru fonduri ERDF, suma de 8.97 mld. euro ceea ce permite folosirea de fonduri europene in valoare de cel putin 400 mil. euro pentru moder­nizarea energetica a cladirilor. In legislatia natio­nala baza legala este asigurata de HG 497/2004 care permite folo­sirea fondurilor europene precum si de atributiile institutiilor nationale implicate in acest proces.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 78 – februarie 2012, pag. 36

 

Autor:
Serban Danciu – Task Force Manager BPIE Romania



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/02/18/folosirea-fondurilor-europene-pentru-reabilitarea-termica-a-cladirilor-experienta-tarilor-membre-ue-aplicabila-in-romania/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.