«

»

Cine este vinovat in cazul prabusirii unei constructii?

Share

Este greu sa raspundem intrebarii de mai sus, chiar daca este cazul respectarii stricte a trasabilitatii impuse de legi.

Din cauza sistemului birocratic, a modificarilor legislative frecvente, a numarului mare de institutii implicate si, nu in ultimul rand, a coruptiei, respectarea stricta a legilor, in procesul de realizare a unei constructii, reprezinta o exceptie, nu o regula.

 

Pentru edificarea unei constructii, conform legislatiei in vigoare, inves­titorul trebuie sa parcurga urmatoa­rele etape:

1) Obtinerea avizului de urbanism;

2) Obtinerea tuturor avizelor si acor­durilor solicitate prin avizul de urbanism;

3) Realizarea proiectelor (proiect de arhitectura, proiect de structura si proiect de instalatii);

4) Obtinerea autorizatiei de construire;

5) Obtinerea procesului verbal de receptie finala;

6) Obtinerea certificatului de cadas­tru, a intabularii si a extrasului de carte funciara;

7) Inregistrarea la administratia financiara locala.

 

Obtinerea avizului de urbanism

In mod normal, emiterea avizului de urbanism ar trebui sa dureze 30 de zile si ar trebui sa cuprinda toate avizele si acordurile necesare in vederea obtinerii auto­rizatiei de construire. Acest aviz cuprinde 5 (cinci) semnaturi (primar, secretar, arhitect sef, sef serviciu, referent), are valabilitate un an si, de cele mai multe ori, dureaza – din diferite si variate motive – peste 90 de zile.

Actele necesare solicitarii avizului de urbanism sunt urmatoarele:

• titlul de proprietate asupra terenului;

• planuri topografice 1/500 si 1/200;

• memoriu explicativ.

In functie de caz, pentru emiterea avizului de urba­nism, mai pot fi solici­tate urmatoarele avize si acorduri:

• acord alimentare cu apa;

• acord alimentare cu energie electrica;

• acord alimentare cu gaze naturale;

• aviz Comisia Tehnica de Circulatie;

• acord aparare civila;

• acord autoritatea aeronautica (daca este cazul);

• acord protectia mediului;

• acord notarial al vecinilor (in cazul calcanelor comune);

• declaratie notariala privind liti­giile asupra terenului / constructiei pre-existente.

Acestea sunt solicitate pe rand, fara a exista un termen in care sa fie cerute sau un numar maxim de avize. Prin solicitarea unui nou acord, perioada de emitere a avizului de urbanism se poate prelungi foarte mult, fara ca beneficiarul sa poata uza de legea acordului tacit.

Prin avizul de urbanism, sunt solicitate urmatoarele proiecte, avize si acorduri:

• proiecte de specialitate faza PAC;

• titlu de proprietate asupra terenului;

• proiecte de specialitate;

• acord Inspectoratul de Construc­tii local;

• studiu geotehnic;

• acord notarial al vecinilor (in cazul calcanelor comune);

• contract cu o societate de salubritate;

• raport de expertiza tehnica (daca este cazul);

• declaratie notariala privind litigiile asupra terenului / constructiei pre-existente.

 

Obtinerea AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

Odata obtinute toate avizele si acordurile solicitate prin avizul de urbanism, in 30 de zile – teoretic – se emite autorizatia de construire. Aceasta are valabilitate de un an si este semnata de 5 (cinci) persoane (primar, secretar, arhitect sef, sef serviciu, referent).

Dupa cum am aratat, din cauza hatisului legislativ si a existentei nenumaratelor suprapuneri de competenta intre diversele institutii ale statului, obtinerea autorizatiei de construire este o activitate foarte greoaie si costisitoare.

 

REALIZAREA CONSTRUCTIEI

Dupa obtinerea autorizatiei de construire, investitorul trebuie sa angajeze o societate de constructii sau o echipa de muncitori (in cazul construirii in regie proprie) si un diriginte de santier.

Societatea comerciala de constructii trebuie sa aiba, angajati, un responsabil tehnic cu executia si un responsabil tehnic cu calitatea.

Dirigintele de santier este persoana fizica insarcinata de investitor cu verificarea calitatii materialelor si produselor puse in lucrare si cu executia corecta a lucrarilor in constructie. Dirigintele de santier (Inspec­­torul de santier) este reprezentantul investitorului sau bene­ficiarului, atributiile sale nu sunt limitate, putand parti­cipa, in calitate de reprezentant al investitorului, la toate fazele privind conceperea, proiectarea si reali­zarea constructiilor, potrivit reglementarilor in vigoare si in baza contractelor stabilite cu agentii economici.

Pe toata perioada de realizare a constructiei trebuie respectate: programul de control al calitatii lucrarilor pe faze si programul de control al calitatii lucrarilor pe faze determinante.

Dirigintele de santier intocmeste cartea tehnica a constructiei, cea care reuneste ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectare, materiale folosite, executie, receptie, exploatare si urmarirea comportarii in timp a constructiei si a instalatiilor aferente. Procesele verbale cuprin­se in cartea tehnica a constructiei sunt o dovada a realizarii lucrarilor (ce pot deveni lucrari ascunse) conform proiectului si la standardele de calitate cerute.

La intocmirea proceselor verbale, in functie de tipul lor, participa: reprezentantul investitorului (dirigintele de santier), reprezentantul proiec­tantului, al executantului, responsabilul tehnic cu executia, responsabilul cu asi­gurarea calitatii, reprezentantul statului (Inspectora­tului de Stat in Constructii), geoteh­nicianul etc.

 

CALITATEA CONSTRUCTIEI

Considerand ca probitatea morala si pregatirea profesionala a tuturor persoanelor juridice si fizice implicate in realizarea unei constructii este incontestabila, putem presu­pune ca se va realiza o constructie de calitate care va raspunde exigentelor pentru care a fost realizata.

Exista, insa, numeroase cauze care pot constitui factori generatori de neconformitati majore (defecte):

Investitorul, persoana fizica sau juridica care activeaza intr-un capitalism salbatic in perioada de acumulare primitiva de capital. Aceasta dorinta de acumulare determina ca principalul criteriu ce sta la baza intre­gului proces de realizare a investitiei sa fie costul. Incercarea de reducere a costurilor poate duce la eludarea unor legi, etape, la folo­sirea unor materiale de calitate inferi­oara sau a personalului necalificat si, implicit, la realizarea unor constructii de calitate slaba.

Factorul uman, omniprezent in procesul de realizare a unor constructii.

Aceste defecte pot constitui cauze ale avarierii constructiilor, prabusirii acestora, pierderii de bunuri materiale si/sau pierderii de vieti omenesti.

Prin investigari laborioase se poate stabili defectul care a generat un accident, acesta putand aparea in faza de proiectare, in faza de executie sau in faza de exploatare, dar defalcarea raspunderii materiale sau penale este aproape imposibil de realizat.

Pentru un defect aparut in faza de proiectare ar trebui sa raspunda societatea comerciala care a realizat proiectul, dar proiectul a fost avizat de un verificator de proiect, insusit de un expert tehnic si avizat de Inspectia Teritoriala de Stat in Constructii. In acest caz, cine raspunde?

Pentru un defect aparut in faza de executie ar trebui sa raspunda societatea comerciala care a rea­lizat constructia, dar realizarea a fost supervizata de un diriginte de santier, de un responsabil tehnic cu executia, de un responsabil tehnic cu calitatea si de un inspector al Inspectiei de Stat in Constructii teritoriale. Dar in acest caz, cine raspunde?

Pentru un defect aparut in faza de exploatare, mai ales pentru constructii cu mai multi proprietari, defalcarea raspunderii este aproape imposibil de stabilit, folosind legislatia actuala.

Printre multitudinea de factori care ingreuneaza procesul de stabilire a raspunderii si recuperare a prejudi­ciului mai mentionam:

• Posibilitatea ca societatea comerciala implicata sa se fi desfiintat si, mai mult, proiectantul, verificatorul, expertul, dirigintele de santier, responsabilul tehnic cu executia, responsabilul tehnic cu calitatea sau inspectorul sa fi disparut (emigrat, decedat).

• Majoritatea societatilor comerciale care isi desfa­soara activitatea in constructii sunt societati cu raspundere limitata, cu capital social minim legal (200 lei – pentru societatea cu raspundere limitata si 90.000 lei – societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni).

• Societatile de asigurari din Romania asigura societatile comerciale care isi desfasoara activitatea in constructii, pentru polite maxime foarte mici (zeci de mii de euro) la prime foarte mari (mii de lei anual).

Asadar, conform legislatiei actuale, din cauza semnaturii colec­tive si a suprapunerii de competente, defalcarea raspunderii materiale sau penale si recupe­rarea prejudiciului sunt aproape imposibil de realizat.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 79 – martie 2012, pag. 38

 

Autor:
lect. univ. dr. ing. Mircea Alexe – Facultatea de Arhitectura, Universitatea Spiru Haret Bucuresti



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/03/18/cine-este-vinovat-in-cazul-prabusirii-unei-constructii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.