«

»

CISC: Comportarea in situ a constructiilor – componenta importanta a existentei acestora

Share

Comportarea in situ a constructiilor inseamna, pe de o parte, modul in care acestea raspund scopului pentru care au fost create iar, pe de alta parte, felul in care reactioneaza la mediul inconjurator in care au fost amplasate.

 

Comportarea in situ a construc­tiilor presupune urmatoarele activi­tati principale: urmarirea comportarii in situ a constructiilor, ceea ce inseamna urmarirea in teren a acestora, asa cum au fost ele realizate, intretinerea (mentenanta) si interventia asupra constructiei, in caz de necesitate.

a) Urmarirea comportarii in situ a constructiilor reprezinta activitatea post-executie desfasurata in teren (la fata locului) cu scopul de a constata indeplinirea cerintelor nece­sare unei exploatari normale dar si influentele reciproce cu mediul inconjurator.

Scopul principal al urmaririi comportarii in situ a constructiilor este de a cunoaste, permanent, in ce ma­sura performantele pentru care acestea au fost realizate sunt indeplinite si de a semnala, in timp util, necesitatea interventiilor.

Lipsa urmaririi comportarii in situ a constructiilor are doua consecinte cu un impact negativ major si anume: pe de o parte, constructiile pot sa nu fie exploatate la parametrii proiectati, adica sa aiba o utilizare anormala, ceea ce poate contribui la aparitia degradarilor avansate premature iar, pe de alta parte, interventiile pot surveni prea tarziu, cu costuri foarte ridicate sau chiar tardiv, constructia putand sa intre in colaps.

Urmarirea comportarii in situ a constructiilor trebuie sa se faca neintrerupt, pe toata durata de existenta a constructiei si anume:

• periodic (lunar, bianual, anual), stabilindu-se o ritmicitate in functie de importanta si de caracteristicile constructiei;

• in situatii speciale, dupa cataclisme (cutremure, inundatii, explozii, incendii, uragane etc.).

Urmarirea comportarii in situ a constructiilor se face prin urmatoa­rele procedee:

• observatii si examinari vizuale pe teren, folosind instrumente ajutatoare (binoclul, lupa etc);

• masuratori de deformatii sau eventuale deplasari;

• masuratori in situ nedistructive ale anumitor caracteristici ale materialelor din care sunt alcatuite constructiile (duritate, rezistenta etc);

• teste de laborator ale materia­lelor prelevate din constructia analizata (rezistenta, compozitie chimica etc).

Urmarirea comportarii in situ a constructiilor trebuie efectuata de catre personal instruit in acest sens, care trebuie sa cunoasca bine atat constructia care trebuie urmarita, cat si procedeele si procedurile de urmarire.

Activitatea de urmarire a constructiilor trebuie sa fie consemnata printr-un proces verbal intr-un regis­tru de urmarire a comportarii constructiei, care trebuie sa faca parte integranta din Cartea Constructiei.

Procesul verbal de urmarire trebuie sa faca referiri la: data cand a fost intocmit; starea tehnica a diferitelor elemente componente ale constructiei (buna, satisfacatoare, nesatisfacatoare, rea); eventuala nece­sitate a unor interventii (ex: protectia anticoroziva a unor elemente, ungerea unor lagare, repararea anumitor zone locale de beton etc); relatia dintre constructie si mediul inconjurator; cine a intocmit procesul verbal.

In cazul in care constructia nu mai este exploatata in conditii normale de functionare sau apar deficiente care afecteaza anumite performante, ce nu pot fi remediate printr-o intretinere curenta, trebuie semnalata necesitatea unei expertize tehnice, pe baza careia se va intocmi proiectul de reabilitare, procedandu-se, apoi, la remedierea necesara.

b) Intretinerea (sau mentenanta – cum se mai spune) este activitatea post-executie care face ca o constructie sa se mentina, cat mai mult timp si cat mai bine, la parametrii pentru care a fost conceputa.

Mentenanta este elementul cheie care contribuie la exploatarea corecta a unui obiectiv, fara de care obiectivul respectiv fie este folosit la performante necorespunzatoare, fie se degradeaza prematur, inducand costuri sporite si neplanificate de remediere.

Un simplu exemplu semnificativ si edificator in acest sens il repre­zinta sistemul de evacuare a apei din precipitatii de pe acoperisul unei case, compus din jgheaburi si burlane, conceput astfel incat acest mare inamic al materialelor de orice fel sa nu afecteze negativ constructia. Intreruperea continuitatii burlanului, la mijlocul inaltimii, prin desprinderea unei bride, spre exemplu, face ca apa sa se scurga pe peretele casei, afectandu-i nu numai rezistenta, dar si alte performante, prin aparitia igrasiei, reducerea coeficientului termic, afectarea aspectului estetic etc, in cazul cand nu se iau masuri de intretinere la timp. Costurile de remediere vor fi mult mai mari fata de cazul in care, prin intretinere, se evita o asemenea situatie. Exemple de acest gen sunt nenumarate in domeniul construc­tiilor si pot fi intalnite la tot pasul.

Este de retinut un lucru important si anume: pentru a nu irosi bani, trebuie acordata o atentie deosebita intretinerii – parte componenta a comportarii in situ a constructiilor.

Mentenanta (intretinerea) este la randul ei de doua feluri:

• Intretinerea curenta care se face neintrerupt si cu ritmicitate, in functie de importanta si caracteristicile constructiei.

• Intretinerea speciala care se face in urma sau in asteptarea unor evenimente. Aceasta se refera in mod concret la activitati de curatenie, de verificare si eventual de gresare a unor anumite subansambluri, de control al bunei functionari a anumitor elemente, de mici si curente remedieri si reparatii efectuate de personal indemanatic si nu neaparat calificat.

c) Interventiile asupra construc­tiilor, in caz de necesitate, se fac in baza semnalarii efectuate in cadrul procesului de urmarire a comportarii in situ a constructiilor si pot fi impartite in urmatoarele categorii:

Reabilitarile care sunt activi­tatile de readucere a constructiilor la parametrii functionali normali si constau in operatii de reparatii, de inlocuire a anumitor elemente degradate sau invechite si chiar de consolidare a unor elemente ale structurii de rezistenta.

Restructurarile care sunt activi­tati mai complexe, prin care se fac modificari substantiale ale structurii unei constructii, pastrand eventuale elemente componente ale vechii structuri (spre exemplu, fundatiile).

Modernizarile care sunt activi­tati de aducere a unei constructii la cerintele actuale si care pot consta atat in schimbarea unor elemente functionale, cat si a unora structurale.

Toate aceste activitati de interventii se desfasoara conform unui proiect care are la baza o expertiza tehnica efectuata de catre un expert tehnic atestat in domeniu.

In final este necesar si util a se desprinde urmatoarele concluzii importante:

• Comportarea in situ a constructiilor este o componenta importanta, care nu trebuie neglijata, la fel ca si proiectarea, executia si postutilizarea.

• Comportarea in situ a constructiilor cuprinde o serie de acti­vitati post-executie a caror neglijare poate conduce la repercusiuni negative functionale si financiare.

• Comportarea in situ a constructiilor trebuie sa fie, cu preca­dere, in atentia tuturor beneficiarilor de constructii, inclusiv a statului, pentru prezervarea acestei avutii valoroase si pentru cheltuirea ratio­nala a fondurilor disponibile acestui scop.

• Este necesara o activitate sus­tinuta de constientizare a acestui deziderat, chiar bazandu-ne numai pe intelepciunea populara, care spune ca este mai economic sa intretii decat sa repari.

• Prin acordarea atentiei cores­punzatoare acestui aspect, ne vom bucura cu siguranta de constructii mai bune, mai functionale, mai este­tice si vom face mari economii de fonduri, cu care vom putea avea alte noi realizari.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 80 – aprilie 2012, pag. 76

 

Autor:
dr. ing. Victor Popa – presedinte „Comisia Nationala Comportarea in situ a Constructiilor”, vicepresedinte CONSITRANS, membru corespondent al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/03/31/comportarea-in-situ-a-constructiilor-componenta-importanta-a-existentei-acestora/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.