«

»

Biblioteca Nationala din Bucuresti (II): izolatii fonice si tratamente acustice

Share

Continuam sa prezentam principalele aspecte privind finalizarea lucrarilor acestui imobil reprezentativ pentru estetica edilitara a Bucurestiului, obiectiv modern care gazduieste o parte din tezaurul culturii romanesti.

Iata, asadar, cele mai importante masuri de izolare fonica si tratamente acustice care s-au adoptat la proiectarea diferitelor unitati functionale din Biblioteca Nationala – Bucuresti, pentru indeplinirea cerintei de protectie impotriva zgomotului.

 

Parametri de izolare acustica

Izolarea acustica a unitatilor func­tionale din cladiri impotriva zgomotului aerian si de impact se asi­gura prin elementele despartitoare de constructii; pereti, plansee, elemente de inchidere (usi, ferestre) a caror alcatuire este astfel conceputa incat sa se indeplineasca atat cerinta de rezistenta si stabilitate, cat si con­ditiile de confort acustic.

 

Pentru izolarea la zgomot aerian au fost propuse urmatoarele structuri:

I – element sandwich (cu R’w = 52 dB) constituit din:

• 2 placi gips-carton de 12,5 mm;

• placi din vata minerala cu r ³ 50 kg/m3, grosime 50 mm montate in cadrul unor profile CW 50;

• 2 placi gips-carton de 12,5 mm;

II – element sandwich (cu R’w = 56 dB) constituit din:

• 2 placi gips-carton de 12,5 mm;

• placi din vata minerala cu r ³ 50 kg/m3, grosime 100 mm (sau 2 placi de 50 mm, suprapuse) montate in cadrul unor profile CW 100;

• 2 placi gips-carton de 12,5 mm;

III – element sandwich (cu R’w = 63 dB) constituit din:

• 2 placi gips-carton de 12,5 mm;

• placi din vata minerala cu r ³ 50 kg/m3, grosime 50 mm montate in cadrul unor profile CW 50;

• aer 1 cm;

• placi din vata minerala cu r ³ 50 kg/m3, grosime 50 mm montate in cadrul unor profile CW 50;

• 2 placi gips-carton de 12,5 mm.

NOTA: Toate profilele metalice au fost, intotdeauna, aplicate pe perete prin intermediul benzilor de etansare permanent elastice din polietilena, cu grosime de 5 mm si latime de 50 mm.

Aceste structuri au fost realizate in functie de destinatiile spatiilor alaturate, dupa cum reiese din tabelul 1.

 

Pentru izolarea la zgomotul de impact au fost propuse urmatoarele structuri:

Peste planseul din beton armat s-a aplicat structura numita „dala flotanta”, care, in loc de configuratia „clasica” (cu material fonoizolator: placi din vata minerala de mare densitate), a prevazut o membrana izolatoare la zgomot de impact cu gro­sime de max. 1 cm, cu o imbu­natatire a indicelui de izolare la zgomot de impact DLn,w ³ 25 dB.

Sunt precizate in tabelul 2 spa­tiile in care s-au prevazut structurile necesare pentru izolarea la zgomotul de impact.

 

Elementele de inchidere

In vederea asigurarii confortului acustic, in unitatile functionale s-au adoptat urmatoarele masuri:

• ferestre fonoizolatoare de tip termoizolator low-e cu structura geamurilor 8-15-55.2, tenta verde, cu geamul exterior securizat, spatiul inte­rior umplut cu argon, K= 1,2 W/mpk, tratamente speciale contra radiatiei solare, transmisia UV<10%, LT=40-45%, LR=8-12%, SF=22-28%, fiecare din aceste ferestre avand R’w ³ 38 dB;

• usi fonoizolatoare, pline, din lemn sau metal, avand R’w ³ 38 dB.

 

Zgomotul din instalatii

In ceea ce priveste nivelul zgomotului din instalatii, este de men­tionat urmatorul aspect: zgomotul in exteriorul cladirii. Limita admisibila a nivelului de zgomot exterior cladirii (la 2,00 m de fatada cladirii) este de 60 dB(A).

Pentru indeplinirea acestei conditii, pe terasa corpului „Aula”, unde sunt montate instalatiile de racire a apei (chiller-e) s-au prevazut, in dreptul utilajelor, ecrane acustice cu dublu rol: fonoizolator si fonoabsorbant, cu structura sandwich: tabla plina, placa de vata minerala, tabla perforata – spre sursa sonora.

Panourile trebuie sa asigure ventilarea suficienta a echipamentelor; din acest motiv, ele au fost realizate cu sicane, avand o lungime de 1,5 ori mai mare decat lungimea echipamentelor.

 

Tratamente acustice la salile De auditii ALE corpulUI „Aula”

Salile la care s-au aplicat tratamente acustice sunt:

-3.80

– Grupe gradinita – dormitor

– Grupe gradinita – sala de joc

– Grupe gradinita – sala de mese

± 0.00

– Spatiu multifunctional

– Hol acces sala

+ 7.20

– Foaier

In aceste spatii a fost aplicat un tavan fonoabsorbant (cu amed³0,4) si tratamente fonoabsorbante (cu amed³0,4) pe 50% din supra­fata peretilor.

In spatiile urmatoare s-a aplicat tavan fonoabsorbant (cu amed³0,4).

+ 3.60

– Birourile: de la GM 01 la GM 18

si de la HM 01 la HM 12

+ 10.80

– Cabine traduceri

Tratamentele acustice la aula au avut in vedere ca sala are forma in plan aproape rotunda, cu o raza de cca 11 m si o inaltime medie de cca 7,50 m iar volumul salii este de aproximativ 3.900 m3.

STABILIREA LIMITELOR ADMISIBILE

Durata de reverberatie optima pentru salile cu volum de cca 3.800 m3, care sunt utilizate ca sali multifunctionale (conferinte, teatru, concerte) precizata in STAS 9783/0-84 «Acustica in constructii. Parametri pentru proiectarea si verificarea acustica a salilor de auditie publica. Clasificare si limite admisibile» este: Topt = 1,4 s.

Avand in vedere ca in sala se vor utiliza si instalatii de sonorizare, se poate adopta Tmed = 1,2 s.

Valorile maxime si minime ale duratei de reverberatie acceptate, conform standardului mentionat mai sus, sunt prezentate in tabelul 3.

 

VERIFICAREA PRIN CALCUL A duratei de reverberatie

a) Calculul duratei de reverbe­ratie in benzile de o octava din domeniul 125…4.000 Hz se face cu relatia lui Sabine:

T(f) = 0,163 V / A(f) [s]      (1)

in care:

V – volumul salii [mc];

A(f) – aria de absorbtie acustica echivalenta la frecventa «f» [m2UA];

b) Aria de absorbtie acustica echi­valenta A(f) se calculeaza cu relatia:

A(f) = Sai(f) S(i) [ m2UA ]              (2)

in care:

ai(f) – coeficient de absorbtie acus­tica al materialului “i“, la frecventa «f»;

S(i) – aria geometrica pe care este dispus materialul «i» [m2] .

Durata de reverberatie obtinuta este prezentata in ANEXA 1.       

 Valorile calculate se incadreaza in limitele admisibile.

 

DESCRIEREA TRATAMENTELOR ACUSTICE

• Suprafete absorbante perforate – de exemplu placi GUSTAFS RS8 – C40, cu placi de vata mine­rala de 5 cm si densitate de cel putin 50 kg/mc in spate; distanta dintre placile perforate si peretele de baza va fi de 10 cm.

Suprafete pline de tip membrana – de exemplu placi GUSTAFS, cu grosime de 12,6 mm avand la intrados placi din vata minerala cu grosime de 50 mm si densitate de cel putin 50 kg/mc; distanta dintre placile perforate si peretele de baza va fi de de 10 cm.

 

Bibliografie

1. Loïc Hamayon Réussir l’acoustique d’un batiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996;

2. Thierry Malet Acoustique des salles – Le guide de référence du practicien, Publ. Georges Ventillard, Neuilly sur Marne, 2005;

3. Guillaume PELLERIN Acoustique architecturale: Theories et pratiques, version électronique, 2006;

4. STAN Mariana Cristina Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 81 – mai 2012, pag. 42

 

Autori:
conf. dr. ing. Mariana Cristina STAN – Facultatea de Arhitectura, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti

arh. Eliodor POPA – CARPATI proiect Bucuresti



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/05/10/biblioteca-nationala-din-bucuresti-ii-izolari-fonice-si-tratamente-acustice/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.