«

»

CISC: Cutremurele si comportarea in situ a constructiilor

Share

La 35 de ani de la dezastrul seismic din 1977 ne putem intreba unde eram atunci, ce stiam si ce am aflat cu privire la comportarea in situ a constructiilor. Inginerii maturi traisera cutremurul din 1940, dominat de „accidentul“ de la Blocul Carlton si de dezastrul cladirilor de zidarie din zona epicentrala. Daca si-ar mai fi amintit ce scriau ziarele de atunci, sau macar ce scrisesera profesorii Beles si Hangan, ar fi consemnat ca si in 1940 fusesera foarte multe avarieri de blocuri si chiar fusesera ordonate evacuari, dar ulterior s-au facut doar reparatii la finisaje. Dupa nationalizare, nimeni nu a urmarit ce se intampla in situ cu aceste cladiri, desi se stia sau se credea ca s-au facut interventii si s-au desfacut ziduri fara a se tine seama de istoria acelor structuri, ceea ce ar fi cauzat atatea prabusiri.

 

Treptat, s-au infiintat foarte multe institute de proiectare. In anii 1970, la INCERC existau deja colective specializate in incercari la scara mare si naturala, in laborator sau in situ. In 1977, la INCERC, termenul de „urma­rirea comportarii in exploa­tare a constructiilor“ era inclus in denumirea unei sectii, asociat apoi cu ingineria seismica. Desigur ca eforturile erau concentrate pe proiectele noi.

Din punct de vedere seismologic, cutremurul din 4 martie 1977 (MGR = 7,2; Mw = 7,4…7,5), produs la orele 21:22, a fost caracterizat printr-un presoc si 3 socuri principale. Pentru profesia de inginer constructor a fost un soc greu de masurat.

Prabusirile de cladiri din Bucuresti s-au concentrat in zona centrala, istorica, in care se construisera atat cladirile joase, clasice cat si structurile inalte din beton armat. Avarierea si prabusirea cla­dirilor inalte, construite inainte de 1940, fara calcul seismic, a fost cauza principala a pierderilor.

Dupa cum se stie, inregistrarea seismica de la INCERC din 4 martie 1977 a pus pentru prima data in evidenta continutul spectral al miscarii seismice de perioada lunga din Vrancea, precum si durata, numarul de cicluri si valorile acceleratiilor reale, cu efecte importante de supra­soli­citare asupra structurilor flexibile.

Provenind din studii vechi sau date din alte tari, coeficientii seismici ks, asociati gradelor din harta de zonare, s-au dovedit nerealisti, fiind de cateva ori mai mici decat o cerea realitatea. De aceea si constructiile noi au suferit. Din 1977 au fost mo­dificate atat curba de amplificare dinamica (coeficientul dinamic beta), din normativul P.13-1970 (devenit P.100-78) cat si harta de zonare seismica STAS 2923-63.

Datele comunicate in 1977 de conducerea tarii, coroborate cu altele contemporane, arata ca ele totali­zeaza 1.578 morti si 11.321 raniti (90% dintre morti si 67% dintre raniti in Bucuresti), 32.900 locuinte prabusite sau avariate grav, 35.000 familii fara adapost, zeci de mii de imobile avariate, numeroase alte avarii si distrugeri in industrie si economie.

In 1977, din totalul de 2,048 mili­arde dolari SUA pierderi, cca. 1,420 mili­arde au fost in domeniul construc­tiilor (cladiri, alimentari cu apa etc.), dintre care locuintele au reprezentat 1,030 miliarde, fiind sectorul cel mai afectat, ca urmare a distrugerii sau avarierii grave a 156.000 apartamente in zone urbane si 21.500 in zone rurale; alte 366.000 de apartamente urbane si 117.000 case rurale aveau nevoie de reparatii. In Bucuresti s-au cumulat 70% din pierderi, respectiv 1,4 miliarde dolari SUA.

Din pacate, destul de repede dupa cutremur (6 iulie 1977), „conducerea superioara” de atunci a decis sa fie readuse cladirile la „starea initiala“, de regula prin interventii strict locale, indiferent daca acea stare reprezenta sau nu un nivel acceptabil in raport cu normele de dupa seism.

Care era cifra reala sau ce s-a intamplat in realitate cu acest mare numar de cladiri a ramas mult timp nestudiat, desi specialistii din constructii nu abandonasera evaluarea si speranta ca toate vor fi puse in siguranta.

In 2007 am recuperat din arhivele ICCPDC si am publicat date din decembrie 1978, care pana atunci nu erau cunoscute public. Avariile au fost date ca numar de locuinte sau apartamente prabusite si/sau avariate, sau care necesitau consolidari si reparatii; de asemenea, constructiile social – culturale din 19 judete plus Municipiul Bucuresti.

Datele necunoscute indica: 742.259 unitati de locuit prabusite sau avariate, din care 35.600 locuinte prabusite sau condamnate (4,8%), 351.835 locuinte care trebuiau consolidate (47,4%) si 354.824 locuinte de reparat (47,8%); 8.228 unitati social-culturale pierdute sau avariate (28,8% din fondul existent). Daca adaugam efectele suferite de 20 de ministere care aveau dotari in 25 de judete, totalul ajun­gea la 7.248.371.000 lei.

Toate datele confirma ca au fost foarte multe cladiri grav avariate. Ce s-a intamplat cu acestea?

In anii de dupa 1977, multe ministere au intervenit asupra avariilor cu prilejul reparatiilor capitale, dar in pri­vinta locuintelor nu s-a putut face o operatiune de amploare. Dupa 1990, restituirea proprietatilor a fara­mitat procesul de decizie. Din aceasta cauza un numar foarte mic de blocuri au fost consolidate, desi fonduri existau.

De aceea, sunt in prezent cateva probleme mari de rezolvat:

• Constructiile realizate inainte de 1940 asteapta aplicarea Ordonantei nr. 20/1994 asupra careia s-a ajuns la un anumit consens, inclusiv la inlocu­irea lor;

• Despre miile de cladiri de tip bloc, pro­iectate dupa normativele provizorii din 1950, P13/1963 si 1970, nu se poate discuta in aceiasi termeni pentru ca reabilitarea poate sa fie facuta cu costuri mai reduse, deoarece res­pecta niste principii de conformare si detaliere. Fiind doar partial evaluate, in prezent nu se discuta atat de mult de aceasta gene­ratie, desi tehnic si social-moral avem datoria sa o facem;

• O solutie trebuie gasita si in cazul numeroaselor case individuale, care au trecut prin cateva mari cutremure si care au suferit avarii mai mari sau mai mici, care au fost reparate sau nu de proprietari.

Dupa ce au disparut multe institute judetene, astazi nu mai stim care erau cladirile raportate si aflate in diferite stadii de avariere. Astfel, ceea ce ramane ca o grava mostenire din 1977 este numarul deosebit de mare de cladiri care au fost listate cu avarii grave, doar cateva mii fiind inca­drate in clase de risc seismic (din care cca. 120 in Bucuresti). Toate au, insa, o vulnerabilitate dovedita ca deose­bita la cutremurele precedente, avarii acumulate de-a lungul unei lungi perioade de timp si neconsolidate inca.

Daca aceste cladiri vor suferi in continuare diferite interventii de reabi­litare functionala, dar nu consolidari, sau daca la alte cladiri se vor face diferite modificari, fara ca sa fie avizate si consemnate in ceva cat de cat asemanator cu o Carte tehnica, perspectivele nu pot fi de loc pozitive. Vulnerabilitatea cumulativa se poate manifesta la un foarte mare numar de cladiri.

Exista, deci, un camp larg de acti­vitate pentru specialistii care ar alege sa lucreze sub ocupatia definita de domeniul CNCisC. Adica, sa faca investigatii in situ pentru a documenta efectele precedente, sa urmareasca fiecare bloc sau casa. Exista si riscul sa nu avem nici datele de baza, ele pierzandu-se in urma diferitelor interventii si astfel, sa aflam conse­cintele lor nefaste abia dupa viitorul cutremur mare din Vrancea.

Un raspuns optimist va depinde, insa, de insistenta cu care vom fi capabili sa convingem autoritatile abi­litate asupra modului cel mai rational si eficient de a aplica niste concepte veri­ficate de cateva decenii, iar proprietarii sa fie obligati sa urmareasca starea constructiilor pe care le detin, mai intai cladirile de locuit colective si apoi cele de interes public.

Dar, pentru a avea un succes necesar societatii actuale si viitoare, trebuie sa convingem cat mai multi ingineri sa se alature unui asemenea complex si responsabil proces.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 81 – mai 2012, pag. 32

 

Autor:
dr. ing. Emil-Sever Georgescu – vicepresedinte CNCisC, director stiintific Constructii INCD URBAN-INCERC



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/05/10/cisc-cutremurele-si-comportarea-in-situ-a-constructiilor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.