«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I 40 de ani de la inaugurare

Share

Tinand seama de uriasul potential hidroenergetic al Dunarii si de dificultatile de navigatie din zona Portile de Fier, Guvernele Romaniei si fostei Iugoslavii si-au propus amenajarea si utilizarea sectorului comun, prin construirea, in parteneriat, a doua sisteme hidroenergetice si de navigatie, unul situat la km 942+950 in profilul Gura Vaii-Sip si unul la km 863 in profilul Ostrovul Mare-Prahovo.

Acordul intre Romania si Iugoslavia, pentru primul amplasament, a fost semnat la Belgrad la 30.11.1963.

Inaugurarea oficiala a SHEN Portile de Fier I a avut loc la 16.05.1972.

 SC Hidroconstructia SA a realizat Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, care prin Pi = 1.050 MW pentru partea romana si prin amploarea lucrarilor este cea mai mare constructie hidroenergetica realizata in Romania.

Inchiderea albiei Dunarii, la un debit de 5.000 – 3.300 m3/s, cu realizarea unei caderi maxime in bresa de 3,70 m la o viteza a apei de 7 m/s, situeaza lucrarea printre cele mai grele din lume.

 

Prezentarea generala a Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I

Dispozitia generala a obiectului principal este simetrica, cu un baraj deversor amplasat in mijlocul albiei si cate o centrala si o ecluza de fiecare parte a acestuia. Frontiera de stat dintre cele doua tari se afla pe axul de simetrie.

Prin dispozitia adoptata, frontul de retentie, in lungime totala de 1.278 m, este realizat din: barajul deversor – 441 m, centrala romaneasca – 214 m; centrala sarbeasca – 214 m; ecluza romaneasca – 53 m; ecluza sarbeasca – 53 m; barajul nedeversor romanesc – 117 m; barajul nedeversor sarbesc – 186 m.

Prezentarea partii romane a Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I realizata integral de SC Hidroconstructia SA:

Caracteristici energetice: puterea instalata – 1.050 MW, debitul instalat – 4.350 m3/s, cota de retentie – 69,50, caderea medie – 27,17 m, caderea maxima – 34,50 m, caderea minima – 21,90 m, turbine: 6 buc. tip Kaplan de 175 MW, productia de energie in an mediu – 5.120 GWh.

Caracteristici pentru navigatie: numar de trepte – 2, lungimea sasului – 310 m, latimea sasului – 34 m, adancimea minima la prag – 4,50 m, gabaritul de aer – 13 m, capacitatea convoiului – 9 slepuri x 1.200 t, timpul de ecluzare – 62 min, capacitatea de tranzit – 2 x 25 mil. t/an.

Devierea apelor Dunarii in vederea executarii lucrarilor s-a realizat in doua faze. In prima faza s-au amenajat incinte pe fiecare mal. Pe malul stang, SC Hidroconstructia SA a realizat centrala si ecluzele, dintre care cea din amonte fara radier si gale­riile de alimentare, pentru a permite navigatia la cota de retentie provizorie (52,00), pe perioada fazei a II-a.

Ambele incinte au fost completate, in aval, cu incinte complementare, in care s-au realizat avanporturile. In vederea asi­gurarii navigatiei, largimea libera a albiei, ramasa intre cele doua batardouri, a fost de 276 m.

In faza a II-a de executie s-au realizat 11 campuri ale barajului deversor, intr-o incinta formata din doua batardouri, sub forma de diguri de balast care inchideau in amonte si in aval partile longitudinale ale batardourilor fazei I-a.

Lacul de acumulare: Uvrajele amenajarii au dus la formarea unui lac de acumulare de 2.400 mil. m3 care a inundat terenuri (10.131 ha), localitati (orasele Orsova si Donji Milanovac), insula Ada-Kaleh, sosele (160 km), cai ferate (24 km), intreprinderi industriale, retele de telecomunicatii, monumente istorice. Noi localitati au fost construite in vecinatatea celor acoperite de ape. Insula Ada-Kaleh a fost transferata partial pe insula Simian, din aval de Turnu Severin, iar Tabula Traiana, din malul Cazanelor, a fost ridicata deasupra apelor.

Barajul deversor: Asigura regularizarea nivelului apei in amonte de baraj, evacuarea gheturilor si impreuna cu centrala si ecluza, evacuarea debitelor mari. Prin campurile deversoare se poate evacua debitul de 15.400 m3/s, 80% din debitul cu probabilitatea de aparitie odata la 1.000 de ani.

Tipul de baraj este de greutate, cu 14 campuri deversante de 24,00 m deschidere, echipate cu stavile, plane duble tip carlig de 25 m x 14,85 m. Partea deversanta are forma rotunjita si se continua cu disipatorul de tip cilindric, inecat cu contrapanta si fara dinti.

Centrala: Cele doua centrale electrice, romana si sarba, realizeaza, impreuna cu celelalte uvraje, bararea fluviului si ridicarea retentiei. Fiecare centrala este impartita in 4 blocuri prin rosturi de dilatatie. Blocul de langa ecluza este blocul de montaj, de 26 m. In fiecare din celelalte 3 blocuri sunt amplasate cate doua hidroagregate. In amonte se afla priza pe al carei coronament este amplasata soseaua de legatura si calea de rulare a celor doua macarale portal, de 160 tf, pentru deservirea echipamentelor.

Priza este impartita, printr-o pila intermediara, in doua deschideri echipate cu vane rapide si gratare rare verticale.

Camera spirala a turbinei este din beton, iar pe umerii camerei se reazema intreg hidroagregatul. Sub turbina se gaseste aspiratorul, care face legatura circuitului hidraulic cu avalul centralei.

Sala masinilor de 214 m x 25 m x 27 m, este de tipul inchis, peretele amonte fiind zidul de presiune amonte, iar peretele aval fiind alcatuit din stalpi metalici chesonati si panouri verticale, prefabricate din beton armat. Sala este deservita de doua poduri rulante de 400/250 tf.

In aval de sala masinilor, pe platforma exterioara a centralei, sunt amplasate transformatoarele si macaraua portal, de 40 tf, pentru manipularea batardourilor de la aspiratoare. Sub aceasta platforma sunt organizate toate serviciile interne.

In blocul de montaj sunt prevazute trei goliri de fund folosite pentru evacuarea apelor in timpul executiei si al exploatarii provizorii si statia de epuismente pentru centrala si baraj.

Statie de conexiuni si evacuarea energiei: Statia de 220 kV este amplasata in dreptul ecluzei aval, iar statia de 400 kV in dreptul portului aval.

Ecluza: Pentru asigurarea navigatiei, in conditiile existentei unei diferente de nivel intre amonte si aval de 20-35 m, s-a executat langa fiecare mal cate o ecluza, in doua trepte, cu sasurile amonte in lacul de acumulare si sasurile aval in aval de axul barajului. Dimensiunile ecluzelor sunt identice cu cele ale canalului Panama, cele mai mari ecluze din lume.

Solutia aleasa, pentru umplerea-golirea uniforma a sasurilor, prevede un sistem de alimentare de tip distribuit, format din patru galerii longitudinale amplasate in radier si cate doua zone de alimentare formate din noua galerii transversale.

Sasurile ecluzelor s-au realizat de tip doc, din beton armat, cu radierul legat rigid de bajoaiere.

La capul amonte si la cel intermediar s-au prevazut porti plane, iar la capul aval poarta buscata. Fiecare poarta de serviciu are si poarta de revizie. Intre ecluze si maluri s-au realizat legaturi prin baraje de umpluturi de balast, etansate cu nucleu de argila. Atat in amonte cat si in aval, se gasesc avanporturi de regrupare a convoaielor de nave si pregatirea lor pentru accesul in ecluze. Avanporturile aval sunt limitate lateral de ziduri de beton de 16 m inaltime, care separa acvatoriul de mal sau de albia Dunarii. Avantporturile amonte sunt limitate de sapte pontoane metalice plutitoare, ancorate de piloni masivi la malul stang si de un zid de beton la malul drept.

Ca orice lucrare de o asemenea dimensiune si complexitate, executia SHEN Portile de Fier I a ridicat o serie de probleme tehnice. Ele au fost rezolvate de specialistii SC Hidroconstructia SA, uneori prin solutii originale.

In 40 de ani de functionare a Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, constructiile realizate nu au inregistrat niciun incident tehnic si s-au creat conditii ca pe baza experientei acumulate si a personalului format sa se ridice si al doilea obiectiv SHEN Portile de Fier II, precum si alte mari constructii hidroenergetice.

Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I este o lucrare deosebita care impune respect si este marturie a inteligentei si capacitatii creatoare a specialistilor romani. Prin realizarea unei lucrari de asemenea anvergura si complexitate, care a primit girul timpului, SC Hidroconstructia SA a probat capacitatea sa de a executa orice tip de lucrari cu un grad ridicat de complexitate si dificultate.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 86 – octombrie 2012, pag. 4

 

Autor:
ing. Maria OANCEA



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/10/11/hidroconstructia-sa-sistemul-hidroenergetic-si-de-navigatie-portile-de-fier-i-40-de-ani-de-la-inaugurare/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.