«

»

Cum se vor comporta cladirile la viitorul cutremur

Share

cncisc siglaLa comemorarea marelui cutremur de la 4 martie 1977 ne-am pus, ca de fiecare data, diferite intrebari legate de cum se vor comporta cladirile din fondul construit existent la viitorul si poate ca destul de apropiatul cutremur de Vrancea…

Eu cred ca multi colegi de profesie isi pun astfel de intrebari si poate ca destul de putini isi inchipuie ca o astfel de intrebare nu este de actua­litate.

 

Nu cad in eroarea de a consi­dera ca a te gandi la ceva rezolva automat pro­blema, dar evenimentele seismice recente din Europa ne-au aratat ca o anumita „uitare“ a impactului periodic al seismicitatii conduce la o trezire brusca si dureroasa. Este cazul cutremurelor din Spania (2011) si Italia (2012).

Si in Romania, unii au fost „surprinsi“ de cutremurele din 1940 si 1977 si, mai ales, de efectele lor. Exista explicatii tehnice si chiar socio-politice in ambele cazuri. Este vorba mai ales de surprinderea personala si nu cea de breasla. Poate ca in 1940 surpriza a fost mai apropiata de o stare reala (desi Beles, Hangan, Prager si altii proiectau la cutremur), dar in 1977 eram, deja, o tara cu normativ obligatoriu de pro­iectare antiseismica. Cu toate acestea, codurile pre-1977 se bazau pe date seismografice din alte tari, spectrele nu tineau cont de perioa­dele de oscilatie lungi iar acceleratiile de calcul erau foarte reduse.

La cutremurul din 4 martie 1977, la INCERC Bucuresti s-a obtinut singura accelerograma din tara, care a permis sa se cunoasca, pentru intaia data, spectrul de acceleratii si specificul distructiv al sursei Vrancea, cu totul diferit de al altor surse si sa se elaboreze un cod seismic pe alte baze. Dupa 1977 am invatat ca sursa Vrancea si cutre­murele intermediare sunt complet diferite de cele crustale, de tip califor­nian. Oscilatiile au avut perioada lunga, deci a rezultat un spectru (curba beta) diferit de cel californian din P.13-1963 si 1970. S-a inteles atunci de ce cladirile inalte si flexibile sufera mai mult sub peri­oada de oscilatie lunga, s-au explicat efectele grave, in special in sud-est unde exista strate si depozite geologice groase, s-au introdus cerinte de ductilitate a structurilor.

Cautand acum sa raspund la intrebarea de inceput, anumite ob­servatii din 1940 si 1977 ne pot da relative certitudini (statistice), cum ar fi:

• cladirile traditionale sau executate traditional cu materiale industriale (zidarii) se vor incadra in limitele de avariere constatate la seismele istorice precedente, cu un numar re­lativ redus de efecte asupra persoanelor;

• dupa cele doua mari seisme, ca urmare si a celor din 1986 si 1990, pot fi posibile avarieri multiple, cu necesitati de inspectie de urgenta dupa seism la multe cladiri si/sau asigurarea locuirii provizorii pentru multi locuitori din zone rurale sau suburbane.

Referitor la cladirile executate dupa proiect putem aprecia:

• cladirile de generatie pre-1940, expertizate sau nu, dar neconsolidate conform cerintelor actuale, pot ajunge la stari de avariere diferite, vizibile sau mai putin vizibile; paradoxal, desi la aceste structuri nu se intrevede o comportare favorabila si sigura, nu putem sa apreciem daca momentul atingerii limitei de siguranta sau de deformare necontrolabila va fi pe durata miscarii seismice sau se va ajunge doar la o limita de condamnare; asa cum s-a constatat si in 1940 si 1977, fisuri care pareau fara semnificatie in 1940 sau dupa aceea au contribuit probabil la prabusiri ulterioare;

• cladirile executate dupa pro­iecte conforme normativelor dintre anii 1950 si 1977 se vor comporta variabil, in functie de sensibilitatile sau defectele de conformare, de avariile inregistrate in 1977 si modul lor de reparare sau consolidare la vremea respectiva, precum si de modul de intretinere dupa acest eveniment, ca si de efectele ascunse de dupa 1986 si 1990;

• cladirile executate dupa 1977 este de asteptat sa se comporte favo­rabil, in functie de calitatea materialelor si executiei, fiind insa posibile si surprize date de lipsa controlului de specialitate la unele structuri la care s-au aplicat teh­nologii pretentioase (de ex. reali­zarea betoanelor si armarilor la unele cladiri mai inalte, sudurile sau subbetonarile la unele proiecte de blocuri din panouri mari);

• sunt posibile avarieri la unele cladiri executate dupa 1990, pana la aparitia si implementarea legii nr. 10/1995, in conditiile unei relaxari de facto a controlului public in unele localitati;

• cea mai buna comportare ar trebui sa o remarcam la generatiile de cladiri realizate dupa normativul P 100-1991 si 1992 si cele dupa codul P 100-1/2006, cu conditia respectarii reale a cerintelor.

Nu putem garanta o comportare acoperita de statistica observatiilor pre­cedente pentru:

• cladiri cu avarii structurale ascunse si cladiri cu avarii nestructurale actuale, care pot deveni pericol public, chiar fara avarii struc­turale;

• cladiri cu solutii de „import“ la fatadele din diferite vitraje, placaje si zidarii, daca nu au respectat ce­rintele de zona seismica din normativele sau fisele tehnologice de firma;

• cladiri cu spargeri de elemente structurale si modificari neautori­zate, sau in cazul desfiintarii abu­zive a tuturor elementelor nestructurale care au asigurat un altfel de raspuns dinamic in trecut.

Exista inca structuri despre care nu se mai stie cat au suferit in 1940 si 1977, sau cat mai pot rezista, nefiind nici macar expertizate, deoarece multi proprietari mai cred, in mod absolut, in lucrarile de dupa 1977 si nu solicita evaluarea, sau din lipsa de cooperare a asociatiei de proprietari cu autoritatile.

In fine, putem avea, ca la fiecare cutremur, situatii de avariere „ca la manual“, sau aspecte ale comportarii in situ la care nu ne-am fi asteptat, si care vor constitui obiectul investigatiilor noastre si comunicarilor la Confe­rin­tele CNCisC.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 93 – iunie 2013, pag. 20  

 

Autor:
dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU – director stiintific Constructii – Institutul National Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila „URBAN-INCERC“

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2013/06/28/cum-se-vor-comporta-cladirile-la-viitorul-cutremur/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.