«

»

PSC: Constructorii romani redescopera pietele internationale

Share

psc logo nouA fost o perioada in care iti era permis sa gresesti pentru ca puteai recupera repede. Totul era sa fii permanent in miscare, sa nu fii depasit de cine stie ce concurent mai cunoscut ori – mai rau – de vreunul „no-name“. Era perioada in care putini se gandeau la pregatirea pietelor conexe sau la back-up-uri, cata vreme erau in lucru mai multe proiecte decat puteau fi facute. Atunci au aparut primele semne de criza, precum criza fortei de munca, si tot atunci, romanii au devenit, in masa, constructori sau dezvoltatori. Nu mai era timp pentru respectarea regulilor de urbanism sau a celor de tehnica in constructii. Nici de protejarea valorilor breslei. Singura lupta reala era sa obtii, inaintea altora, cele mai bune terenuri centrale sau ultracentrale, atata vreme cat clientii cumparau viitoarele locuinte inca din faza de proiect.

 

Era perioada in care natiuni cu spirit expansionist si-au trimis constructorii, mai reprezentativi sau mai putin reprezentativi, sa concureze intr-o piata extrem de promitatoare. Reactia firmelor romanesti: au acceptat lupta sangeroasa a preturilor din confruntarile locale.

A fost momentul in care mediile asociative de profil ar fi trebuit sa pregateasca lansarea firmelor autoh­tone pentru piata globala. Din pacate, nu s-a intamplat asta. In plus, tinerii antreprenori romani erau prea ocupati cu absolut necesara capitalizare de dupa o lunga perioada in care capitalismul a fost interzis prin lege. In aceste conditii, caderea brutala a economiei a provocat turbulente, la care cei mai multi nu au facut fata.

Ar fi fost vremea in care celebrul brand de sector, dezvoltat cu greu pe pietele din est (Orientul Mijlociu, fostele state ex-Sovietice, Africa de Nord etc.)  – mostenire uitata dintr-o perioada blamata – sa salveze din patrimoniul de competente ale constructorilor romani, tocmai intr-o perioada in care Europa nu mai era in masura sa ii protejeze. Din pacate, piata romaneasca de constructii nu a fost pregatita sa fructifice, la momentul potrivit, acest debuseu. Spun la momentul potrivit pentru ca, dupa o perioada in care starea economica dificila se prelungeste necontrolat, multe firme au constatat ca prezenta pe acele piete care nu cunosc criza econo­mica reprezinta singura optiune pe termen scurt si mediu.

Acest proces de miscare in masa a unui segment de piata intr-o destinatie noua, aproape necunoscuta, este unul dificil si de durata, dar nevoia a facut ca el sa capete contur mai ales in acest an.

In prospectiunile pe care le-am facut, in ultimii trei ani, pe pietele mai sus mentionate (neignorand o raportare la realitatile pietei euro­pene) am constatat nu doar ca exista zone in plina reconstructie datorata, in special, recentelor perioade post-conflict ci si faptul ca imaginea buna lasata de constructorii romani in urma cu mai mult de 20 de ani, faptul ca exista potential de comunicare in limba romana si afinitati social-culturale, ca urmare a prezentei masive in acele vremuri a programelor de sustinere a studentilor straini, fac ca unele dintre cele mai importante bariere de acces pe acele piete sa fie deosebit de coborate pentru firmele roma­nesti. Acest avantaj nu va dura insa multa vreme, avand in vedere ca majoritatea celor care si-au efectuat studiile in Romania, unii avand dubla cetatenie si chiar familiile in tara noastra, se afla la iesirea din peri­oada de seniorat profesional. De acest important avantaj competitiv nu ne-am folosit si din motive obiective (vezi perioadele de conflicte locale), dar nici nu i-am acordat atentia cuve­nita pentru a-l conserva corespunzator.

In acest ultim ceas, un mare numar de companii romanesti au acceptat provocarea de a se orienta spre respectivele piete. Sustinerea mediilor asociative, care s-au ocupat de reconectarea la sistemul rela­tional oficial, de actualizarea informatiilor economice si de atragerea unor instrumente de suport, disponibile la autoritatile centrale romanesti, reprezinta o parghie substantiala in ajutorul firmelor ce doresc sa participe la proiecte derulate in afara tarii dar nu au resurse suficiente pentru a colecta informatiile necesare unei decizii luate in cunostinta de cauza.

De evidentiat, in acest sens, rolul deosebit de important al Consiliului de Export, organism realizat cu circa 10 ani in urma, in sistem PPP, pe langa Ministerul Economiei.

Exista si un feno­men paralel care se evidentiaza, chiar daca sporadic, prin care unii insista ca este imposibil de sustinut activitati in acele teritorii. Este greu de argumentat pentru acestia de ce, totusi, majoritatea tarilor europene sunt prezente in acele zone de mult timp cu firme, atunci cand, cu o atitudine negativista, se straduiesc sa explice cum nu se pot rezolva lucrurile.

Spre marea mea satisfactie si spre binele viitorului sectorului, si al tarii in general, am constatat ca sunt antreprenori curajosi care au reusit, si care reprezinta acum contraargumentul celor de mai sus. Am intalnit, deopotriva, firme care derulau, deja, proiecte in regiunile respective, dar si multe firme din Romania, unele de dimensiuni mici si mijlocii, care acum se grupeaza pentru a face fata, impreuna, conditiilor de acces pe pietele vizate.

Acest fenomen bucura, pentru ca avantajele de a-ti retesta competentele intr-o competitie globala, cu noi reguli, si necesitatea de a reca­pitaliza firmele romanesti, atat cu resurse financiare cat si cu experiente noi, inseamna enorm pentru interesul individual dar si cel general, al celor care reprezinta sectorul constructiilor romanesti.

Aceasta noua abordare va avea efecte pozitive si asupra revigorarii mediului academic de profil, prin aparitia unor noi factori motivationali, necesari celor care se pregatesc sa devina constructorii de maine.

Un alt element pozitiv, pe care il prevad, este acela ca o prezenta substantiala a firmelor pe piete internationale va face ca experienta competitionala a acestora sa aduca un plus de calitate proiectelor din Romania, precum si o diminuare semnificativa a acceptarii unor proiecte la preturi nejustificat de mici. Chiar si resursa umana va avea de castigat, atat profesional cat si social, permitand celor plecati, temporar, in strainatate sa isi intre­tina familiile si sa le creeze un cadru stabil de evolutie in tara.

Prezenta masiva pe pietele internationale va atrage si alte beneficii firmelor, prin faptul ca suportul de reprezentativitate acordat de statul roman comunitatilor astfel create va fi mai usor de asigurat. Acesta este absolut necesar atunci cand vine vorba de combaterea unor bariere de acces, fiscale sau nefiscale, la care ar trebui sa faca fata firmele romanesti fata de ceilalti competitori. De asemenea, se poate diminua un alt dezavantaj competitiv, pe masura ce banci romanesti – in cazul de fata Eximbank – ar avea suficiente argumente sa decida deschiderea unor puncte de lucru acolo unde este rentabil.

Principalele puncte tari pe care le detinem, intre care: faptul ca putem furniza calitate europeana la preturi corecte, experienta recunoscuta a constructorilor romani si brandul, inca neepuizat, al acestui sector, relatiile sociale cultivate in timp si, nu in ultimul rand, accesul la teh­nologii europene, se pot imbina in mod fericit cu puterea financiara si nevoia de dezvoltare a tarilor res­pective, in favoarea constructorilor romani.

Daca vom depasi repede, in primul rand barierele mentale precum si unele orgolii, de multe ori justificate atunci cand vine vorba de antreprenori competitori, vom reusi sa redeschidem un capitol strategic, necesar mediului economic romanesc si ne vom putea repozitiona, chiar si in ce priveste concurenta pe piata proiectelor mari din Romania.

Numai sa nu avem nimic impotriva!

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 94 – iulie 2013, pag. 6

Autor:
Tiberiu Andrioaiei – Secretar general PSC

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2013/07/10/psc-constructorii-romani-redescopera-pietele-internationale/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.