«

»

Constructori la Casa Poporului

Share

palatul_parlamentului_4

Nu incape nicio indoiala ca cea mai spectaculoasa constructie realizata in Romania la sfarsitul secolului XX este cladirea in care isi are sediul Parlamentul tarii.

Imediat dupa Revolutia din 1989, multi au sarit sa eticheteze, in fel si chip, aceasta grandioasa constructie, unii mergand pana la a scoate o carte cu 40 de solutii pentru transformarea (adica mutilarea) ei.

De ce? Pentru simplul fapt ca aceasta constructie a fost realizata la initiativa lui Nicolae Ceausescu.

 

„Entuziasmul“ transformatorilor radicali s-a mai domolit pe masura ce tot mai multi oaspeti, instruiti ori mai putin instruiti, veneau sa viziteze aceasta constructie, care facuse inconjurul lumii cu imagini televizate si aprig comentate.

Vizitatorii de afara plecau „muti de admiratie“ dupa ce vedeau maretia constructiei, in special in interior: grandoarea salii Romania, a salii Unirii, sala Provinciilor si altele, grandoarea treptelor de marmura, finisarea usilor de intrare in cladire, a lampadarelor, a covoarelor si multe altele. Bunele aprecieri se amplificau la auzul faptului ca tot ce este facut la aceasta constructie, dar absolut totul, este romanesc. Oame­nii: constructori, ingineri, arhi­tecti, tunelisti, fierari betonisti, macaragii, tamplari, tapiteri – toti romani, 100%.

Materialele de orice fel: lemn, pia­tra, ciment, confectii metalice, lacuri, vopsele, feronerie, cabluri electrice, mobilier, de asemenea 100% roma­nesti.

La auzul ideilor de transformare si chiar de demolare, intrebarile erau, in general, in acelasi sens.

Va iesi oare victorioasa ratiunea din acest razboi, care nu are niciun temei, niciun obiectiv?

Daca ai asa ceva la tine acasa, gata facut, nu exista capacitatea de a-i da o intrebuintare?

Foarte multe idei se indreptau spre folosirea in scopuri comerciale: hoteluri, restaurante, sedii pentru banci, organisme internationale etc. Noi, insa, faceam, in cunostinta de cauza, constatarea ca multe tari si-ar dori sa aiba un asemenea edificiu, si noi, ca tara si popor, ne putem mandri cu aceasta constructie em­blematica, in care se adapos­teste, in principal, forul legislativ al tarii – Parlamentul Romaniei.

Putini stiu, insa, cine au fost cei care au condus realizarea acestei lucrari.

Antreprenor general a fost Trustul de Constructii Carpati.

Seful antreprizei „Casa Republicii“ a fost desemnat inginerul Carstea Florea, pe atunci inginer in varsta de 40 de ani, care si acum lucreaza tot in acelasi domeniu.

Inginerul Petre Badea (Aedificia), pe atunci director al antreprizei Bucuresti a Trustului Carpati, a condus lucrari de o foarte mare complexitate si ras­pundere la Casa Poporului.

Un coleg de munca al inginerului Carstea Florea a fost ingi­nerul Sisman Nicolae, cel care s-a ocupat de realizarea finisajelor in marile sali ale acestui Palat al Parlamentului.

Cei care au lucrat la aceasta mare constructie sunt multi, o mare parte deja nu se mai afla printre noi, dar toti la un loc merita admiratia si respectul nostru.

Institutul de proiectare Carpati avea peste 800 de arhitecti si tot pe atatia ingineri. Retin acum numele inginerului de structuri Traian Popp, numele arhitectului Nicolae Vladescu, al arhitectei Anca Petrescu, al ingi­nerului Vasile Bumbacea, consilier al presedintelui, al inginerului Stefan Ciurel, al generalului MApN Bogdan Constantin, al ministrului adjunct de la materiale de constructii, Marin Cristea, cel care a purtat o mare raspundere si anume aceea de a asigura toate materialele necesare constructiei, pentru ca nu s-a adus absolut nimic din import.

Nu pot sa nu mentionez aportul unitatilor de constructii ale MTTc, in special al CCCF Bucuresti, unde director general era inginerul Nicolae Constantinescu, director tehnic Mihai Eugenie si director general adjunct inginerul Navrapescu Ion, care au realizat structura de rezistenta la aripa Izvor, dar si lucrarile de imprejmuire exterioara, terasarea si zidurile de sprijin aferente, inclusiv prefabricatele pentru acoperirea stadionului Republicii.

Din discutia cu domnul inginer Carstea Florea, a reiesit ca, la multe dintre vizitele de lucru, care aveau loc in special in zilele de sambata, se faceau adevarate scenarii pentru ca Nicolae si Elena Ceausescu sa plece multumiti. Exista un scenariu numit „traseul galben“. Acest traseu a fost conceput de asa maniera, incat sa se prezinte progresul lucrarilor de la o saptamana la alta, dar si pentru prezentarea de mostre de materiale pentru finisaje: sortimente de marmura, sortimente de piatra naturala, planse cu detalii de executie, butaforii (imitatii din lemn la marime naturala), cu scopul ca toate acestea sa fie vazute si acceptate de Nicolae si Elena Ceausescu.

Se poate afirma ca cei care au coordonat realizarea acestor lucrari au dat dovada de mult profesiona­lism, putem spune chiar patriotism, avand in vedere ca aceasta lucrare va dura peste timp si va fi conside­rata una dintre lucrarile de exceptie din lume.

 

Note:

1. Referitor la clasamentul comparativ intre Pentagonul SUA si Casa Poporului, se face urmatoarea precizare: Pentagonul este consi­derat cea mai mare constructie, dar este realizat din mai multe pavili­oane separate: de comanda, pentru popota, pentru marele stat major etc. Niciunul dintre aceste pavili­oane, luate separat, nu depaseste Casa Poporului, care este o constructie compacta si are o suprafata de peste 30 ha.

2. Denumirea oficiala a constructiei a fost „Casa Republicii“, dar este cunoscuta drept „Casa Poporului“, chiar si acum cand denumirea oficiala este „Palatul Parlamentului“.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 99 – decembrie 2013, pag. 42

Din cartea „Constructori ai secolului XX”, autor ing. Alexandru Dobre

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2013/12/04/constructori-la-casa-poporului/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.