«

»

Ocupatiile din activitatea de monitorizare a comportarii in situ a constructiilor (I)

Share

fei_hannAm scris in aceasta revista si in alte publicatii despre monito­rizarea in situ a constructiilor si despre introducerea in COR (Clasificarea ocupatiilor din Romania) a trei ocupatii oficiale prin care se realizeaza aceasta activitate, respectiv ocupatiile de „responsabil tehnic cu urmarirea curenta a comportarii constructiilor”, de „specialist in urmarirea compor­tarii constructiilor” si de „expert in monitorizarea comportarii constructiilor” incadrate la grupa 2142 „Ingineri constructori”. Din pacate nu am gasit nicaieri descrierea acestor ocupatii cu detalierea conditiilor legate de accesarea lor in practica.

Un lucru este, insa, clar: prevenirea dezastrelor ca urmare a cutremurelor si inundatiilor, dar si a neglijentei si incompetentei celor implicati in asigurarea cerintelor de siguranta a constructiilor depinde de monitorizarea comportarii in situ a acestora prin urmarirea comportarii lor si prin interventiile necesare asigurarii aptitudinii lor pentru exploatare. Ori, aceasta monitorizare o realizeaza personalul atestat profesional pentru exercitarea celor trei noi ocupatii si care este in drept sa fie angajat si remunerat corespunzator prega­tirii sale.

Prezint, in cele ce urmeaza, problemele legate de pregatirea si competenta ceruta fiecarei ocupatii in parte, intr-o forma comprimata fata de cea inaintata in vederea admiterii lor in COR.

 

Conform Legii nr. 10-1995 privind calitatea in constructii si Normativului republican P-130-1999 urma­rirea comportarii in situ a constructiilor imbraca doua forme: urmarirea curenta a tuturor constructiilor, fara exceptie si urmarirea speciala a anumitor constructii, selectate pe considerente de risc (constructii realizate cu solutii noi, inovative, constructii de importanta deosebita, constructii aflate in conditii de mediu periculoase, constructii aflate in stare tehnica precara s. a.).

Interventiile pe constructii imbraca, la randul lor, tot doua forme: interventii de mentenanta, respectiv intretinerea si reparatiile si interventiile de reabilitare, care cuprind renovarea si restructurarea. In timp ce interventiile de mentenanta urmaresc doar mentinerea starii tehnice a constructiei la nivelul celei existente la receptia acesteia, interventiile de reabilitare presupun modificari de aspect sau de structura, care sa imbunatateasca starea tehnica a constructiei si sa-i confere noi calitati.

 

Responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii „in situ“ a constructiilor

Descrierea ocupatiei

Urmarirea curenta are drept scop depistarea din timp a fenomenelor premergatoare aparitiei unor stari de degradare periculoase si luarea din timp a masurilor necesare stoparii lor.

Beneficiarul isi poate manifesta responsabilitatea fie actionand direct si personal, fie angajand un profesionist sau o organizatie profesionala pregatiti in acest sens. Persoana fizica sau juridica angajata sa faca urmarirea curenta a comportarii in situ a unei constructii si sa prescrie masurile de mentenanta necesare va avea la dispozitie instructiunile de urmarire curenta din cartea tehnica a constructiei si va fi supus unui instructaj de specialitate, efectuat de catre un inginer proiectant de constructii, atestat de o asociatie profesionala de profil, corespunzator tipului de constructie in cauza.

Persoana fizica sau juridica in situatia in care candideaza la titlul de responsabil cu urmarirea comportarii in situ a constructiei, urmeaza sa-si dovedeasca, practic, competenta printr-un test de cunostinte in fata unei comisii de examinare, in urma trecerii caruia va primi o autorizatie pentru practicarea ocupatiei de „responsabil cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor“.

Responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor devine, deci, o persoana fizica auto­rizata (PFA), iar organizatia care are drept obiect de activitate urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor trebuie sa aibe un personal autorizat individual pentru practicarea acestei ocupatii.

Toate constatarile facute si masurile propuse de responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor se inscriu in cartea tehnica a constructiei, care este documentatia de baza in activitatea de monitorizare a comportarii in situ a constructiilor si de a carei pastrare si completare raspunde in fata beneficiarului.

 

a. Cultura generala de nivel cel putin mediu, de preferinta din domeniul constructiilor

Responsabilul cu urmarirea comportarii in situ a constructiilor trebuie sa posede cunostinte cel putin medii de cultura generala si cunostinte tehnice cu privire la alcatuirea generala a constructiilor, la formele de interactiune dintre constructii si mediul ambiant, la fenomenele de degradare pe care acestea le-ar putea suferi, ca si cunostinte asupra utilizarii mijloacelor de observare si masurare de uz curent.

 

b. Cunoasterea documentatiei de carte tehnica a constructiei

Documentatia de carte tehnica a constructiei cuprinde toate informatiile cu privire la realizarea unei constructii, fiind organizata pe capitole privind proiectarea, executia, receptia, exploatarea, monito­rizarea comportarii si jurnalul evenimentelor din timpul existentei constructiei. Cunoasterea ei poate da cele mai complete relatii asupra comportarii in situ a constructiei iar responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor are obligatia pastrarii si completarii la zi a acestei documentatii.

 

c. Inspectarea constructiei si inscrierea constatarilor in cartea tehnica a constructiei

Cunoasterea in amanunt a alcatuirii constructiei si constatarea starii tehnice a acesteia este o obligatie pe care responsabilul cu urmarirea curenta trebuie sa o respecte atat la preluarea constructiei, cat si in mod periodic pentru a putea aprecia in ce masura se produc schimbari de stare a constructiei. Constatarile facute cu ocazia inspectiilor succesive lunare, dar obligatoriu si dupa trecerea unor calamitati naturale (furtuni, caderi masive de zapada, inundatii, incendii, alunecari de teren etc.) se consemneaza in cartea tehnica a constructiei.

 

 d. Propunerea de masuri de interventii ocazionale sau programate

Masurile de interventie pe care le poate propune responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor sunt de natura mentenantei, adica se refera la masuri de curatare a componentelor constructiei (podele, pereti, tavane, scari, geamuri, pervazuri, echipamente, etc. ) si masuri de reparatii mai mici (schimbare de becuri arse, schimbare de robinete, de intrerupatoare, de comutatoare, astupare de gauri si zgarieturi etc.) si mai mari (refacerea zugravelilor si vopsitoriilor degradate, a tencuielilor cazute, a treptelor ciobite, a parapetelor de protectie stricate, tocuri si cercevele s. a.).

Masurile de interventie ocazionale, luate din timp, preintampina extinderea stricaciunilor, dar in mod periodic devine necesara o interventie programata de mai mare amploare cum ar fi curatenia de toamna sau de primavara, refacerea generala a zugravelilor si vopsitoriile insotite de micile reparatii ale suportului lor.

 

e. Alarmarea beneficiarului constructiei in caz de depistare a unor fenomene de comportament primejdioase

Beneficiarul constructiei este cel interesat direct sa afle care este starea tehnica a acesteia si care sunt masurile care se impun pentru a asigura in continuare aptitudinea pentru exploatare a constructiei in cazul aparitiei unor fenomene periculoase. Responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor este obligat sa-l instiinteze pe beneficiar ori de cate ori observa fenomene de comportament ce depasesc ca amploare sau intensitate pe cele normale descrise in instructiunile proiectantului privind urmarirea curenta a constructiei.

 

f. Urmarirea aplicarii masurilor de interventie

Responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor are obligatia de a controla si verifica executia masurilor de interventie prescrise, consemnand faptele in cartea tehnica a constructiei.

 

g. Pastrarea si completarea cartii tehnice a constructiei

Cartea tehnica a constructiei este documentatia de baza pentru activitatea de monitorizare a comportarii in situ a constructiilor care cuprinde proiectul de executie, documentele din timpul executiei (note de santier, note de control, rezultatele incercarilor etc. ), procesele verbale de receptie, interventii pe timpul exploatarii constructiei, un opis general si pe capitole si jurnalul evenimentelor. Cartea tehnica a constructiei se tine la beneficiarul / proprietarul constructiei si se completeaza cu noi documente si inscrieri pe masura aparitiei lor. In cartea tehnica a constructiei se depun si eventualele proiecte de urmarire speciala precum si toate rezultatele acestei forme de urmarire. Beneficiarul, respectiv responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii in situ a constructiilor, sunt raspunzatorii pentru pastrarea in buna stare si completarea la zi a documentatiei de carte tehnica a constructiilor.

Va urma

Detalii suplimentare se pot obtine de la Comisia Nationala Comportarea in situ a Constructiilor, Sos. Pantelimon nr. 266, 021652, Bucuresti, Tel.: 021 255 10 33, E-mail: cncisc@gmail.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 99 – decembrie 2013, pag. 56

Autor:
dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann – presedinte de onoare al Comisiei Nationale Comportarea in situ a Constructiilor

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2013/12/04/ocupatiile-din-activitatea-de-monitorizare-a-comportarii-in-situ-a-constructiilor-i/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.