Ce poate fi mai trist pentru un constructor decat sa afle ca nu sunt bani pentru investitii, ca bugetul este de austeritate, ca secretul politic al supravietuirii, intr-o perioada de criza, este asigurarea banilor pentru pensii si salarii si ca, pentru aceasta, suntem chiar dispusi sa ne imprumutam sau sa mai crestem taxele si impozitele?
Pentru linistea tuturor, se stie ca toate bugetele tarilor de pretutindeni, cu sau fara economie de piata, nu au fost niciodata si nu sunt indestulatoare, poate cu mici exceptii. Diferenta dintre aceste tari o face modul in care este cheltuit sau investit bugetul. Oamenii de afaceri, atunci cand isi stabilesc bugetele in companiile proprii, fac diferenta foarte exigent intre cheltuieli si investitii.
La nivel de tara suntem obisnuiti doar sa cheltuim bani. Cheltuim cu sanatatea, cheltuim bani cu educatia, sectorul in care ar trebui sa investim cel mai mult pentru ca resursa umana ramane cea mai valoroasa de pe planeta samd., in loc sa si investim.
Sigur ca se cere un raspuns la intrebarea: de unde bani? Pai, cum de unde? Din taxe si impozite! Dar daca nu avem productie, daca nu investim….? Poate voi risca la un moment dat sa intreb si in legatura cu modul in care se colecteaza taxele si impozitele, pentru cate case cu turnulete se platesc impozite, de ce nu se dau bilete in mijloacele de transport “maxi taxi” etc. dar cu alta ocazie.
Revenind la ideea de investitie, pentru acuratetea abordarii am apelat la DEX, de unde aflam ca scopul alocarii unor sume de bani, in cazul investitiilor, este acela de a obtine un profit, de a crea noi fonduri fixe… Atunci, de ce nu investim? Cui ii este teama de profit care, de fapt, in cazul banilor publici, s-ar intoarce la buget sub forma de taxe si impozite?
In cele ce urmeaza propun cititorului un raspuns la intrebarea: ce se poate face cu un miliard de euro?
Am ales dintre sutele de raspunsuri posibile varianta de a construi apartamente.
Presupunem ca investitia se deruleaza pe parcursul unui an. Aceasta inseamna ca intr-un an, din miliardul investit o cota de 24% se intoarce sub forma de TVA. Avem, deci, in sacul colector al bugetului suma de 240.000.000 euro.
Aproximativ 7.600.000 euro (adica cca. 1% din valoarea fara TVA) se intorc la bugetele locale si alte institutii sub forma de taxe si autorizatii.
Recapitulatia de deviz reprezinta, de regula, cca. 60% din valoarea totala a devizului. Cheltuielile directe cu aceasta investitie se ridica la 400.000.000 euro.
Prin urmare, considerand structura devizului pentru constructia de locuinte, ca fiind de cca. 62% material, 30% manopera iar restul cheltuieli cu utilajele si transportul rezulta, conform fiscalitatii in vigoare, ca se mai indreapta spre buget:
a) 400.000.000 euro x 30% = 120.000.000 euro reprezinta manopera directa.
La aceasta manopera se platesc:
CAS: 20,8% = 24.960.000 euro
CASS: 5,2% = 6.240.000 euro
Somaj: 0,5% = 600.000 euro
Accid. munca, boli profesionale: 0,27% = 324.000 euro
CCI: 0,85% = 1.020.000 euro
Fond garantare: 0,25% = 300.000 euro
TOTAL: 33.444.000 euro
Din aceasta evaluare, destul de aproximativa dar suficient de concludenta, se colecteaza la buget 273.444.000 euro.
b) Sigur ca la suma aceasta se adauga, in mod similar, taxele corespunzatoare pentru producerea materialelor necesare (val. materialelor este de 417.535.280 euro) precum si pentru utilajele si transportul aferente realizarii investitiei dar care necesita un calcul foarte complicat. De dragul inchiderii rationamentului apreciez un coeficient minim de manopera de 10% din valoarea materialelor, utilajelor si transportului (subliniez ca este doar o aproximare) ceea ce inseamna 64.000.000 euro. Aceasta inseamna 18.000.000 euro taxe si impozite pe manopera aferenta materialelor, utilajelor si transportului. Aceasta este o suma implicita.
c) Este de luat in seama ca realizandu-se noi locuri de munca (cca. 16.500 locuri de munca apreciat la un salariu mediu de 600 euro/luna – incl. taxe) detinatorii acestor locuri de munca devin ei insisi platitori de taxe si impozite.
Pentru finalitatea scenariului, se pune intrebarea ce profit s-a realizat dupa ce s-au cheltuit cei 1.000.000.000 euro?
• 17.000 de locuinte (pot fi si mai multe in functie de conditiile locale din tara unde se realizeaza investitiile, numar de camere, regim de inaltime, pret teren etc. Pentru simplificare am considerat pretul mediu/apartament 60.000 euro, adica raportat la Programul Prima Casa);
• 17.000 de noi platitori de taxe locale;
• 17.000 de familii care si-au rezolvat o importanta problema de viata;
• 16.500 locuri de munca;
• niste firme raman in activitate si sunt platitoare de impozite la buget;
• o picatura, de cel putin 273.444.000 euro, se intoarce in bugetul vesnic de austeritate;
• 7.600.000 euro se indreapta spre bugetele locale si alte institutii;
• 18.000.000 euro taxe si impozite pe manopera atrase implicit.
Pentru un buget sarac este oare de ignorat suma de 273.444.000 euro plus 7.700.000 euro plus 18.000.000 euro (total 299.144.000 euro) plus taxe si impozite pe care doar le-am enuntat fara sa le fi transpus in sume? Chiar avem un buget sarac???
Autor:
Adriana Iftime – director executiv FPSC
Contact:
FEDERATIA PATRONATELOR SOCIETATILOR DIN CONSTRUCTII
B-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucuresti
Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94
E-mail: contact@pptt.ro | Web: www.fed-psc.ro
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 101 – martie 2014, pag. 18
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns