«

»

Modelul chinezesc, o solutie si pentru Romania?

Share

(Continuare din numarul 99, decembrie 2013)

 

„Nu conteaza culoarea pisicii.
Totul e sa prinda soareci. “
(Deng Xiaoping)

 

autostrada shanghaiIn anul 2009 spre toamna, un numar de 45 de persoane din Romania, majoritatea constructori, au facut o deplasare in China, in numele ARACO, la invitatia Asociatiei similare chineze a Constructorilor, CINCA.

Am fost foarte bine primiti si ni s-a facut un program foarte dens, atat cu vizite la mari monumente ale antichitatii – in special Zidul Chinezesc – dar si in centrul Beijing-ului, la resedintele imparatilor chinezi, precum si la moderna gara Beijing Sud situata pe 3 nivele, la obiective energetice, la barajul celor 3 defileuri, in modernul oras Shanghai cu turnul de televiziune care reprezinta perla Orientului, dar si la trenul pe sina magnetica; cu trenul am calatorit de la gara pana la aeroportul din Shanghai, cu o viteza maxima de 431 km/h.

Seful de proiect de la aceasta lucrare ne-a marturisit ca barajul care l-a inspirat cel mai mult a fost Portile de Fier I.

Si noi, ca si lumea intreaga, am vazut in China o tara in deplina dezvoltare, cu hoteluri si restaurante de lux, cu zgarie-nori mai ceva decat in America, dar si oameni care mergeau la munca pe bicicleta, la spatele bicicletei stand sotia si o remorca in care erau scarile si alte scule pentru zugravit ori pentru turnat beton.

„Modelul chinezesc” este o ex­presie aproape vulgara, pentru ca, atunci cand o pronunti si mai ales cand o scrii, ca urmare a celor vazute acolo, creeaza impresia ca un proces foarte serios, complex este tratat cam superficial.

Trebuie sa recunosc ca mi-au cazut in mana scrieri foarte documentate care analizeaza, din toate unghiurile, aceasta reforma de succes, hotarata de conducatorii politici chinezi (nu de catre americani, nu de catre germani) si infaptuita de specialisti chinezi si putem spune generic dar clar, cu participarea larga a autoritatilor locale, a populatiei indigene.

Acestei mari reusite a Chinei i se cauta tot felul de bube in cap, cum ca toate reformele care au adus-o in varful ierarhiei mondiale s-au facut intr-un „sistem nedemo­cratic, controlat de partidul comunist” si de birocratie. Desigur ca fiecare analist ori comentator are dreptul sa aiba propria sa judecata, dupa cum cred ca si eu am acest drept. De aceea revin cu ideea ca o parte din refor­mele din China s-ar potrivi si la noi.

* * *

In cele scrise mai sus, am vrut sa arat ca in Romania au existat si mai exista, inca, vreo cateva avantaje pe care analistii le-au identificat in China, precum:

• forta de munca ieftina si profesionisti;

• fabricarea masinilor americane, frantuzesti si sud-coreene in Romania;

• multinationalele din Romania pot pregati si chiar pregatesc ma­nageri romani. Nu firmele, in cazul multinationalelor, cer ca TAROM si CFR Marfa sa aiba manageri straini;

• folosirea diasporei romanesti, bine pregatita, ar putea fi o solutie pentru manageri de origine romana – chiar de alte etnii. Ei lucreaza acum in America, Germania, Franta ori chiar in China.

Ceva care exista in Romania, dar si in China, in America, ori in Anglia, este coruptia. In China este dovedita si pedepsita cu moartea.

Cat de mare este poporul chinez, se pare ca au fost un numar foarte mic de executii pentru coruptie, comparativ cu alte genuri de pierderi de vieti omenesti. Tot din scrierile ana­listilor rezulta ca americanii au studiat bine fenomenul chinezesc si chiar s-au folosit de puterea economica si financiara a Chinei.

Acelasi lucru il fac acum si germanii si englezii si vecinii nostri maghiari. Cand delegatia constructorilor romani a vizitat China, nu exista acolo ambasador roman de cel putin doi ani. De ce oare?

Am citit in cateva pliante si reviste care erau in holurile de hotel, ca si francezii, polonezii, englezii si germanii au relatii foarte stranse cu China, fara sa ceara voie de la Bruxelles ori de la Strasbourg.

Un fost ambasador roman in China e folosit de Comunitatea Europeana pentru relatia cu China. Am citit un articol scris de acest fost ambasador in care el se mira ca Romania nu incearca sa foloseasca ramasita de simpatie si respect a chinezilor, care tin minte si apreciaza atitudinea politica a tarii noastre din alte vremuri.

La noi circula niste vorbe de import – cum ca chinezii cumpara tari si popoare si de aceea trebuie sa avem grija. Bineinteles ca trebuie sa avem grija, pentru ca pana acum nu prea am avut!!!

Inainte de 1989, se exportau zeci de mii de autovehicule Dacia in China, se exportau produse agricole, utilaje petroliere etc. Acum se exporta fier vechi din taierea podurilor bune de la CFR si se mai exporta si busteni de brad.

Trebuie sa remarc, inca odata, relatia buna pe care ARACO – Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii  – o are cu CINCA, asociatia similara din China si ca de la data excursiei de care am vorbit in acest material, au mai fost organizate convorbiri atat in China cat si la Bucuresti. Cea mai puternica reactie a lor a fost atunci cand au aflat cat ne costa constructia a 7 – 8 km de metrou, din drumul Taberei pana in Pantelimon, trecand prin Piata Universitatii.

In toamna anului trecut, ARACO a sprijinit CINCA in organizarea pavilionului chinezesc la ROMEXPO, iar cateva firme romanesti au primit spatiu pentru expunere in pavilionul Chinei. A avut loc si un simpozion foarte reusit intr-una din salile de la ROMEXPO, simpozion in care au iesit in evidenta expunerile colegilor nostri de la Craiova si din Prahova, care au prezentat proiecte concrete, partenerilor chinezi.

S-a remarcat, din nou, interesul marilor firme de constructii din China pentru participarea la finantarea si constructia lucrarilor majore in infrastructura Romaniei.

Intentionam ca ARACO sa creeze, impreuna cu CINCA, un cluster format din firme romanesti si chineze, eventual pentru constructia podului peste Dunare de la Braila, modernizarea hidrocentralei de la Tarnita si alte lucrari mari, ca relansarea Canalului Bucuresti – Dunare.

S-ar mai impune si identificarea tinerilor romani care sunt la diverse specializari in China, pentru a se va­lorifica, eventual, cunostintele lor in pregatirea unor proiecte comune, chiar si in afara tarii.

Ajuns acasa, cu impresii proaspete, am scris un material care se numeste „Ce ar fi daca am lua cate ceva din modelul chinezesc?”.

• Evaluarea CERINTELOR ECONO­MIEI se poate face numai cu oameni instruiti.

• Rezolvarea CERINTELOR ECO­NOMIEI trebuie corelata cu posibi­litati financiare intr-o prioritizare foarte riguroasa.

• Ieftinirea materialelor de constructii, promovarea tehnologiilor de mare productivitate – o mare sursa de venituri.

I. Executia de urgenta a lucrarilor care sa diminueze, sa stopeze, pierderile din economia nationala si care vor lansa imediat dezvoltarea economica:

• Rezolvarea acelor intersectii din marile orase, care produc mari blocaje in circulatie si genereaza zilnic pierderi de sute de milioane de euro. Sursa de finantare ar putea fi chiar economiile realizate pe seama reducerii de carburanti, a costurilor serviciilor si reducerea drastica a noxelor.

• Reabilitarea termica a locuin­telor si cladirilor publice.

• Instituirea certificatului de cla­dire pasiva, semipasiva, pentru toate constructiile noi, incepand chiar cu anul 2010.

• Masuri pentru diminuarea duratei de executie, mare generatoare de pierderi.

II. Reducerea drastica a preturilor la noile constructii de orice fel (locuinte, cladiri publice, strazi, drumuri nationale, cai ferate). Masurile sunt la indemana noastra:

II. A) Reducerea, prin proiect (chiar la lucrari incepute) a dimensiunilor nejustificat de mari la unele investitii in infrastructura: drumuri, cai ferate, metrou, a sensurilor giratorii faraonice, a marcajelor verticale si orizontale, impinse la absurd, care micsoreaza cu circa 15-20% suprafata rutiera si care devin de-a dreptul periculoase pentru siguranta circulatiei atunci cand sunt comandate exagerat de mari, ori cand unii proiectanti „inspira”, in mod nefericit, pe ordonatorii de credite care au un comportament INFANTIL, fata de cheltuirea banului public ori chiar privat.

II. B) Pentru lucrari noi:

Stabilirea de criterii tehnico-economice obligatorii pentru orice ceta­tean al Romaniei, pentru orice investitie publica sau privata, cum ar fi:

• Statie de epurare a apelor: foarte mici, mici, mijlocii, mari etc.

• Drum comunal cu modernizare pe 3 m latime, ori pe 5 m latime.

• Drumuri nationale cu 2 benzi de circulatie, cu 3 benzi de circulatie (pe intreg drumul, ori pe unele portiuni), cu 4 benzi de circulatie (fiecare dintre aceste exemple avand stabilite preturi orientative, cu marje de neincadrare de ±10%).

• Metrou subteran, la suprafata, pe estacada (ori la nivelul pamantului) de asemenea cu limite de pret (de exemplu, din experienta metro­ului chinezesc, cu marje de ±15%).

• Lucrari de autostrazi la profil complet numai acolo unde traficul actual este >14.000 vehicule / 24 ore, cu autostrazi pe 3 benzi acolo unde traficul este cuprins intre 11.000 si 14.000 de vehicule / 24 ore, cu centuri ocolitoare acolo unde traficul atinge 10.000 vechicule / 24 ore.

• Orice investitie mai mare de 15 milioane euro trebuie avizata (pe baza de criterii) de echipe tehnico-economice interministeriale.

II. C1) Prin masuri politice legislative sa se micsoreze preturile la materialele de constructii care se produc in tara:

• agregate de balastiere, cariere

• ciment – eventual import

• otel-beton

• cofraje

• energie alternativa

II. C2) Instituirea unui control pe baza de criterii, asupra oportunitatii importurilor la lucrarile care depa­sesc 15 milioane euro.

II. D) Stimularea proiectantilor pentru a prezenta spre aprobare:

• varianta cu costuri minime

• varianta cu costuri medii

• exclus varianta cu preturi mai mari decat in tari vecine, similare ca nivel de trai, posibilitati financiare pentru investitii asemanatoare noi

III. Alte masuri:

III. A. Industria alimentara (pe baza de criterii) sa foloseasca potentialul local.

• Sa se foloseasca productia agricola din Romania (grau 100%, cartofi, rosii, alte legume).

• Importuri doar in cazuri de mare oportunitate.

• Sa se dezvolte capacitati noi langa sursele de materii prime (gradini de zarzavat, livezi, suprafete agricole mari).

Toate aceste masuri sunt numai cateva exemple, dupa studierea cu mare atentie a fenomenului chinezesc.

Din cartea „Constructori ai secolului XX  – autor ing. Alexandru Dobre

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 101 – martie 2014, pag. 48

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/03/05/modelul-chinezesc-o-solutie-si-pentru-romania/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.