«

»

CONSITRANS: Pasajul rutier subteran Piata Presei Libere

Share

Obiectivul de investitii intitulat Pasaj Rutier Subteran Piata Presei Libere este situat la convergenta arterelor rutiere: Soseaua Kiseleff, Soseaua Bucuresti – Ploiesti,  B-dul Marasti, B-dul Poligrafiei si B-dul Expozitiei, artere care fac parte din reteaua principala stradala din partea de nord a municipiului Bucuresti. Pasajul rutier subteran este situat la subtraversarea sensului giratoriu existent, iar rampele de acces, in afara partilor carosabile actuale, in partea dreapta a acestora (sens Kiseleff).

 

consitrans_pasaj_piata_preseiDin punct de vedere geotehnic si hidrogeologic, zona in care se situeaza obiectivul de investitie este caracterizata de existenta unor structuri sedimentare tipice de terasa, constituite din depozite loessoide (prafuri, prafuri argiloase) si depozite aluviale de tip nisip si pietris, in care stationeaza straturi  acvifere.

Dupa cum este bine cunoscut, din cauza intensitatii traficului, in zona Piata Presei Libere se produc dese blocaje in trafic, cel mai intens trafic fiind pe directia Ploiesti – Bucuresti, urmat de directia Ploiesti – Marasti. Un aport de trafic important provine si de pe B-dul Poligrafiei.

In consecinta, pentru fluidizarea traficului este necesar sa se elimine  punctele de conflict (coliziune), ceea ce inseamna ca traficul sa se intersecteze la niveluri diferite. In situatia de fata ar putea fi trei niveluri:

• nivelul 1, situat subteran, pentru pasaje inferioare;

• nivelul 2, constituit din sensul giratoriu existent si arterele rutiere care converg  in acesta;

• nivelul 3, situat deasupra arte­relor rutiere existente.

Dupa cum este si firesc, reali­zarea unui pasaj suprateran in zona Pietei Presei Libere este contraindicat, deoarece se creeaza un aspect inacceptabil fata de imaginea actuala a peisajelor si constructiilor existente, motiv pentru care rezolvarea fluidizarii traficului trebuie realizata printr-un pasaj subteran (nivelul 1) si prin mentinerea actualelor bulevarde si strazi, cat si a sensului giratoriu existent (nivelul 2). Astfel, rezulta ca rampele de acces la pasajul rutier subteran, pe un anumit sens de circulatie,  trebuie sa fie situate lateral bulevardelor, in scopul mentinerii peisajelor existente, iar pentru sensurile opuse de circulatie sa se foloseasca actualele bulevarde si sensul giratoriu.

Lucrarile se vor desfasura pe suprafete care apartin domeniului public.

Dupa cum se stie, Soseaua Kiseleff a fost realizata  in jurul anului 1835, iar Parcul a fost inaugurat la 21 septembrie 1847. Forma definitiva peisagistica a Gradinii Publice (adica a Parcului) a fost data de catre arhitectul vienez Carl Friedrich Mayer in anul 1843; deci, totul s-a intamplat in urma cu circa 170 de ani. Se face aceasta precizare deoarece ceea ce se va realiza in anul 2014 (adica, in anul in curs) in Piata Presei Libere trebuie sa aiba cel putin aceeasi perspectiva de 170 de ani.

 

LUCRARI DE DRUM

In prezent, Soseaua Bucuresti-Ploiesti este compusa din 2 parti carosabile de 12 m latime fiecare, despartite de un spatiu verde de 2 m latime, adica are 6 benzi de circulatie, iar Soseaua Kiseleff are 3 parti carosabile de: 9,50 m; 10,5 0m; 9,50 m latime, despartite de spatii verzi.

Avand in vedere ca pasajul rutier subteran si rampele de acces se interpun intr-o retea stradala, elementele geometrice ale traseului, in plan orizontal si in profil longitudinal, cat si alte elemente, sunt proiectate in conformitate cu prevederile STAS 10144-3/91 ”Strazi – Elemente geometrice, prescriptii de proiectare”, cu urmatoarele precizari:

• Sos. Bucuresti – Ploiesti, cu 6 benzi de circulatie si Sos. Kiseleff, cu 8 benzi de circulatie, fac parte, conform STAS-ului mentionat, din Ca­tegoria I de strazi,  viteza de baza fiind  de V = 60 km/h;

• B-dul Marasti, cu 4 benzi de circulatie (2 benzi pe sens) se inca­dreaza, conform aceluiasi STAS, in Categoria a II-a de strazi, cu viteza de baza de V = 50 Km/h.

Traseul, in plan orizontal, se desprinde din primele 2 benzi de circulatie existente de pe Sos. Bucuresti -Ploiesti, printr-o curba la dreapta cu raza de R = 720 m; in subtraversarea sensului giratoriu existent, traseul se bifurca pe doua directii:

• spre Sos. Kiseleff, racordan­­du-se la  primele doua benzi de circulatie existente (spre Arcul de Triumf), cu o raza de R = 700 m;

• spre B-dul Marasti, printr-un aliniament urmat de o curba la dreapta cu raza de 700 m;  revine printr-un  aliniament  in zona centrala a partii carosabile existente.

Cele 2 aliniamente, dinspre Plo­iesti si spre Kiseleff se racordeaza (sub sensul giratoriu existent) cu un arc de cerc cu R = 380 m (raza curenta),  la capete avand racordari progresive (clotoide) cu lungimea de l = 55 m fiecare.

In plan orizontal, traseul descris cu elementele geometrice mentionate mai inainte ofera o serie de avantaje importante din punct de vedere tehnic, cat si economic si anume:

• fluidizarea traficului, datorita arcului de cerc central cu R = 380 m (racordat la capete cu arce progresive – clotoide) si a arcelor de cerc cu marimea razelor, la desprinderea din Sos. Bucuresti – Ploiesti cu R = 720 m si revenirea in Sos. Kiseleff cu un arc de cerc cu R = 700 m;

• sectiunea pasajului rutier subteran si a rampelor de acces, pe toata lungimea, este constanta si anume cu latimea intre zidurile verticale de: 0,50 + 7,80 + 0,50 = 8,80 m, pe directia Ploiesti-Kiseleff si de 0,50 + 4,50 + 0,50 = 5,50 m pe directia Ploiesti-Marasti;

• spatiile verzi afectate se pot reface pe terenurile nou create, situate in vecinatatea rampelor de acces la pasajul rutier subteran, stanga sau dreapta si anume, intre partile carosabile existente (sau trotuare) si rampele de acces la pasajul rutier subteran. In acest fel, prin plantatiile ce se vor realiza in spatiile nou create, se obtin perdele de protectie care creeaza un aspect peisagistic mult mai atractiv decat aspectul actual.

Traseul, in profil longitudinal, in conformitate cu prevederile aceluiasi STAS 10144-3/91: rampele de acces la pasaj au declivitati de 4%, pentru viteza de proiectare V = 60 km/h (pe directia Ploiesti – Kiseleff) si de 5%, pentru viteza de proiectare V = 50 km/h (pe directia Marasti), curbele de racordare convexe avand marimea razelor de R = 2.000 m, 2.800 m si 3.000 m, si cele de racordare concave (sub sensul giratoriu existent) de R = 3.350 m.

Traseul, in profil transversal, se prevede cu latimile precizate in CAIETUL DE SARCINI care a stat la baza intocmirii OFERTEI TEHNICE si in conformitate cu prevederile din OFERTA TEHNICA DE PROIEC­TARE SI EXECUTIE si anume:

• pe sensul de circulatie Ploiesti-Kiseleff, latimea partii carosabile de 7,80 m, intre bordurile ridicate ale spatiilor de siguranta;

• spatii de siguranta de 0,50 m latime fiecare, pe partea stanga si pe partea dreapta;

• pe ramura rutiera Marasti, lati­mea partii carosabile de 4,50 m intre bordurile ridicate ale spatiilor de si­guranta;

Amenajarea, in spatiu, a supra­fetei partii carosabile, conform prevederilor aceluiasi STAS, se pre­vede pentru viteza de V = 60 km/h, pe directia Ploiesti-Kiseleff si V = 50 km/h pentru ramura rutiera Marasti.

 

LUCRARILE STRUCTURALE LA PASAJUL SUBTERAN SI LA RAMPELE DE ACCES

Lucrarile structurale proiectate constau in:

a. Ziduri de sprijin si radierul corespunzator, in zonele rampelor de acces la pasajul rutier subteran, acestea fiind de doua tipuri:

• ziduri de sprijin clasice din beton armat cu parament vertical si radier comun, constituindu-se ca o structura de semicaseta deschisa la partea superioara;

• ziduri de sprijin din pereti mulati din beton armat pentru pereti cu parament vertical cu inaltimea cuprinsa intre 3 m si 7 m; radierul rampelor este alcatuit din beton armat cu o grosime minima de 0,60 m pe zona zidurilor de sprijin clasice si o grosime minima de 0,80 m pe zona zidurilor de sprijin din pereti mulati.

b. Pasaj rutier subteran cu ramificatiile spre Sos. Kiseleff si B-dul Marasti.

Pasajul rutier subteran propriu-zis are o sectiune inchisa de forma rectangulara, peretii pasajului fiind realizati din pereti mulati din beton armat cu grosimea de 80 cm.

Radierul din beton armat este de minim 80 cm grosime, iar la partea superioara – plafonul, care este rea­lizat dintr-o placa din beton armat, are grosimea tot de 80 cm.

In ceea ce priveste caseta, aceasta are o sectiune variabila pe inaltime si latime, datorita pantelor transversale ale partii carosabile, cat si datorita faptului ca pasajul rutier subteran, sub sensul giratoriu existent, se bifurca spre Sos. Kiseleff si B-dul Marasti; in interiorul casetei se asigura un gabarit minim, pe inal­time, de 5,00 m.

Dupa executia peretilor mulati din beton armat, se va realiza placa superioara, tot din beton armat, care leaga peretii mulati formand astfel un cadru. In interiorul incintei astfel realizata, dupa atingerea rezistentei minime a betonului, se va proceda la excavarea terenului pana la cota intradosului radierului.

Suprafata exterioara a radierelor va fi prevazuta cu hidroizolatie specifica pentru poduri.

Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe rampe si din interiorul pasajului rutier subteran se reali­zeaza printr-un sistem de colectare si evacuare cu guri de scurgere, camine de vizitare, statie de pompare si conducte.

 

RELOCAREA SI PROTEJAREA UTILITATILOR

Utilitatile care trebuie relocate sau protejate sunt: alimentarea cu apa si canalizarea apelor menajere si pluviale; retelele de distributie a gazelor naturale; retelele de fibra optica NETCITY; retelele de fibra optica NETCITY Telecom; retelele de fibra optica ORANGE; retele telecomunicatii Romtelecom.

 

ALTE LUCRARI

Statiile de autobuz, fata de situatia nou creata, au fost reamplasate astfel incat transportul public sa nu fie afectat.

Trotuarele si pistele pentru biciclisti au fost astfel proiectate incat sa fie protejate fata de des­fa­surarea circulatiei.

Siguranta circulatiei este asigurata prin indicatoare si marcaje amplasate in conformitate cu pre­ve­derile legale, in acelasi timp implementandu-se, prin acest proiect, si un sistem de management al traficului compatibil cu Bucharest Traffic Management System.

Pasaj pietonal care subtraver­seaza Sos. Kiseleff, in zona Pavili­onului H.

Pasajul respectiv se va realiza din casete din beton armat cu un gabarit pe verticala de 2,40 m si pe o latime de 5,00 m. Acesul in pasajul pietonal se va realiza prin intermediul scarilor din beton armat, distanta dintre peretii rampei de acces fiind de 4,00 m; se prevad si accese pentru persoane cu dizabilitati.

Se mentioneaza ca pasajul existent care subtraverseaza sensul giratoriu in zona Kiseleff se mentine, cu exceptia subtraversarii B-dul Marasti.

Iluminat public se prevede pe toata lungimea pasajul rutier subteran, pe rampele de acces la pasajul subteran si in interiorul pasajului pietonal.

 

CONCLUZII

Se poate afirma ca Obiectivul de investitie “Pasaj Rutier Subteran Piata Presei Libere”, pe care Prima­ria municipiului Bucuresti urmeaza sa-l realizeze, are o importanta deosebita pentru participantii la trafic, deoarece se rezolva o proble­ma esentiala si anume, fluidizarea traficului la intersectia a patru artere principale din partea de nord a municipiului Bucuresti, intersectie rutiera care mai inseamna si POARTA NR.1 de intrare in capitala tarii.

Mai trebuie mentionat si traficul care provine nu numai de pe cel mai important Drum National ci si cel generat de existenta Aeroportului International Henri Coanda, situat in imediata vecinatate a municipiului.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 102 – aprilie 2014, pag. 48

Autor:
ing. Gheorghe BURUIANA – CONSITRANS

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/04/03/consitrans-pasajul-rutier-subteran-piata-presei-libere/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.