«

»

Teatrul National de Opereta “ION DACIAN”, in curand in casa noua!

Share

tno foto 13“Fata… culturala” a Bucurestiului cunoaste, de cativa ani, prefaceri innoitoare, constand in construirea sau modernizarea unor edificii cu destinatii spirituale atat de indragite de iubitorii de arta. Este vorba, in principal, de lacasurile care gazduiesc spectacole de teatru si opereta, unde tara noastra are o valoroasa traditie, pusa in scena de generatii de exceptie de actori, autori de lucrari si regizori.

V-am prezentat in Revista Constructiilor, pe parcursul mai multor numere, monumentala lucrare de consolidare si modernizare a Teatrului National Bucuresti, lucrare mult accesata pe site-ul publicatiei noastre pentru multitudinea si varietatea informatiilor furnizate.

Continuam sa raspundem interesului dumneavoastra pentru astfel de lucrari edilitare, prezentand in acest numar al revistei o noua constructie semnificativa pentru un gen foarte gustat de melomani – opereta. Este vorba de noul sediu al Teatrului National de Opereta “Ion Dacian”, lucrare la care se refera, in continuare, arhitectul Eliodor Popa.

 

Pana la momentul prezentarii in Revista Constructiilor, Teatrul Nati­onal de Opereta din Bucuresti a parcurs un drum lung si plin de probleme de tot felul.

Demolat in “Epoca de Aur” si mutat din sediul sau traditional, teatrul a primit, provizoriu, una dintre salile Teatrului National Bucuresti, cu promisiunea de a fi mutat, curand, intr-un sediu nou. Acest “provizorat” a durat pana in prezent.

In perioada postrevolutionara Teatrul de Opereta a primit in folosinta SALA OMNIA, fosta sala de sedinte a Partidului Comunist, sala care urma sa fie amenajata si dotata pentru a satisface nevoile teatrului. Proiectul de reamenajare a salii “Omnia” nu a fost, insa, finalizat din motive tehnice.

Pana in urma cu aproximativ un an, TEATRUL NATIONAL DE OPERETA ”ION DACIAN” a functionat in cladirea TEATRULUI NATIONAL Bucuresti, la randul lui aflat, in acest moment, in plina modernizare si refunctionalizare. Pe perioada lucrarilor de construc­tii la salile Teatrului National, activitatea TEATRULUI NATIONAL DE OPERETA a fost intrerupta, drept care a fost necesara gasirea unei solutii urgente pentru relocarea activitatii acestuia.

La nivelul factorilor de decizie s-au analizat mai multe variante de rezol­vare a situatiei create. Dintre acestea, au fost luate in considerare si aprofundate doua, si anume:

• varianta mutarii activita­tii TEA­TRULUI NATIONAL DE OPERETA intr-o locatie existenta, neutilizata in pre­zent, amenajata prin lucrari de modernizare, echipare, refunctionali­zare a cladirii (spatiului) respective.

• varianta edificarii unui sediu nou, adecvat derularii activitatilor specifice si ampla­sat pe un teren disponibil.

Din analizele efectuate a rezultat ca fezabila a doua varianta, care, din punct de vedere tehnico-economic, satisface, in totalitate, ce­rin­tele be­ne­ficiarului.

In primul moment a fost agreata solutia construirii unui sediu provizoriu, compus dintr-un mare cort si cateva containere pentru grupuri sanitare, garderobe, anexe tehnice etc., sediu utilizat pana la momentul construirii unui teatru nou. In acest sens, a fost derulat un proces de prospectare a pietei externe si a fost aleasa, datorita experientei in domeniu, firma Trekwerk din Olanda.

Trekwerk a facut o oferta si au fost aprobate, de catre minister, fondurile si terenul necesare realizarii constructiei. Pe parcursul derularii discutiilor referitoare la edificarea noului sediu, a fost propusa idea realizarii pe acelasi ampla­sament, in limita acelorasi fonduri alocate pentru realizarea teatrului cort provizoriu, a unui sediu permanent. Trekwerk a elaborat o propunere de proiect pe care a prezentat-o decidentilor romani, propunere care a fost aprobata si s-a trecut la faza urmatoare: ela­borarea proiectului, conform legislatiei romane, aproba­rea proiectului si construirea cladirii, cu ajutorul unor firme romanesti.

Proiectantul roman a sustinut, de asemenea, varianta a doua, cea a edificarii unui sediu nou, permanent, pentru TEATRUL NATIONAL DE OPERETA, aceasta fiind varianta care poate oferi colectivului teatrului cele mai bune posibilitati de manifestare, la standardele dorite de intregul colectiv.

In baza propunerii olandeze si in limita fondurilor aprobate, am trecut la intocmirea unui proiect, care sa corespunda aspiratiilor colectivului teatrului, asteptarilor spectatorilor, legislatiei romane, orasului Bucuresti si sitului in care a fost amplasat, proiect cat mai repre­zentativ pentru un “Teatru National”.

Au fost elaborate mai multe variante, eliminandu-se, pe parcurs, cele considerate necorespunzatoare, stu­diul rezumandu-se, in final, la o singura solutie, care a fost prezentata spre avizare, a fost aprobata si s-a trecut la detalierea ei.

Avantajele solutiei propuse constau in urmatoarele:

• amplasamentul avantajos, in centrul orasului, in imediata apro­piere a noului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, al Camerei de Comert, pe un teren liber de constructii, oferind conditii optime ca amplasament si posibilitati de construire.

• realizarea unui sediu nou, gandit si edificat conform noilor concepte de realizare a spectacolului, cu metode, tehnologii si echipamente moderne, care ofera conditii ideale montarii spectacolelor, precum si realizarii efective a constructiei, concept modern de reali­zare, echi­pamente, tehnologii, spatii moderne, corelate cu arta spectacolului.

• indeplinirea, prin construirea unei cladiri specifice, a unor dorinte vechi ale colectivului TEATRULUI DE OPERETA ION DACIAN, de a-si desfasura activitatea intr-un sediu propriu, corespunzator noilor tendinte.

• dotarea orasului Bucuresti, a zonei urbanistice de amplasare, cu un obiectiv arhitectural modern, cu arhitectura caracteristica zonei, inca­drata in sit si in armonie cu acesta.

Cladirea TEATRULUI DE OPERETA este o construc­tie moderna, rea­lizata pe suprastructura metalica, infrastruc­tura din beton armat, inchideri perimetrale termoizolate, tamplarie performanta, finisaje si tratamente acustice in acord cu normele in vigoare si functiunea adapostita de fiecare spatiu in parte.

Functionalitatea cladirii, indelung dezbatuta, este moderna, permite multiple genuri de manifestari sce­nice, de la cele clasice pana la cele contemporane, dispune de dotari si echipamente care servesc total spectacolul.

Din motivele expuse mai sus si dupa multe discutii cu specialistii si factorii de decizie, a rezultat necesitatea ridicarii unei constructii noi care sa raspunda exigentelor actu­ale ale spectacolelor de opereta si musical, precum si ale altor genuri de spectacole inrudite sau asemanatoare.

Proiectul elaborat pentru Teatrul de Opereta ras­pun­de solicitarilor de acest gen deoarece propunerile continute in el se ridica la nivel european si s-au nascut prin consultari cu specialisti de marca, atat autohtoni cat si straini, rezultand un concept pe care il prezentam, foarte pe scurt, in cele ce urmeaza.

Pe un teren liber de constructii, in suprafata totala de 10.366,00 mp, pus la dispozitie de Ministerul Cul­turii si Patrimoniului National, se con­­struieste noul sediu al TEATRULUI DE OPERETA.

 

Cu o suprafata desfasurata de 6.381,50 mp distri­bu­ita pe 3 nivele, cladirea cuprinde urmatoarele func­tiuni:

La subsol (suprafata 2.008,00 mp):

• zona pentru repetitii orchestra, compusa din sala de repetitii pentru orchestra, cabine individuale de repetitii muzicieni, cabine comune bar­bati, femei;

• depozite costume, cizmarie, spalatorie, croitorie, audio-video, depozit partituri muzicale;

• spatii tehnice, centrala termica, centrale de ventilatie, hidrofor, pompe sprinklere, atelier mecanic, spatiu tehnic sub scena pentru mecanica de scena, rezervoare apa, grupuri sanitare;

• fosa pentru orchestra;

• adapost aparare civila;

• circulatii orizontale si verticale.

 

La parter (suprafata 2.946,50 mp):

• windfang, foayer, garderoba, bar, casa de bilete, librarie partituri;

• sala spectacol 550 locuri;

• scena, buzunare scena;

• sala repetitii cor, cabine coristi, cabine solisti cor, cabina dirijor, coafura, machiaj, regrupari;

• restaurant, bucatarie, anexe, terasa restaurant;

• circulatii orizontale si verticale, grupuri sanitare.

 

La etaj (suprafata 1.427,00 mp):

• supanta foayer, bar, grupuri sanitare public, club copii;

• cabine tehnice sala spectacol;

• cabine actori, odihna balet;

• sala repetitii balet cu vestiar si grupuri sanitare;

• birouri conducere teatru, produ­catori, personal tehnic;

• pasarele tehnice perimetru turn scena;

• circulatii orizontale si verticale, grupuri sanitare.

 

Toate spatiile enumerate sunt amplasate intr-un flux logic, care se subordoneaza activitatii predominante a investitiei, si anume spectacolului. Amplasarea functiunilor s-a facut respectandu-se principiul functionarii perfecte si al neinfluentarii negative a unei functiuni de catre alta functiune.

Arhitectura interioara cat si cea exterioara sunt mo­derne, conceptul propus incadrand cladirea atat in situl construit al zonei cat si in trendul arhitecturii contemporane practicate in Europa.

Materialele utilizate sunt potrivite functiunii adapostite de cladire, se inscriu in bugetul alocat si ofera posibilitatea unei executii rapide si usoare.

Datorita topografiei terenului amplasarea constructiei s-a facut folosind particularitatile acestuia si realizand, in partea de vest, spre Dambovita, o coborare “pe teren“ a unor terase care ofera, pe viitor, posibilitatea amenajarii unui teatru in aer liber.

In zona estica a amplasamentului s-au propus un numar de 46 locuri de parcare proprii, platforme si alei carosabile pentru accesul facil al spectatorilor, perso­nalului de deser­vire al teatrului, precum si masinilor de interventie.

 

Proiectant general: SC Carpati Proiect SRL, Bucuresti, arh. Eliodor Popa, sef proiect, arh. Ovidiu Anca, arh. Luminita Popa, arh. Diana Duminica, arh. Mircea Boengiu, arh. Tudor Vespremeanu, ing. Constantin Marin, ing. Camelia Vulpas, ing. Neculai Grigoras, ing. Roxana Croitoru, ing. Cristian Tepordei, ing. Victor Voroneanu, ing. Mihnea Caravia, ing. Daniela Draghici

Consultant acustica: SC Sonobel, Bucuresti, conf. dr. ing. Mariana Cristina Stan

Proiectant structura si inchideri metalice: SC Lindab SRL, Stefanestii de Jos, Ilfov, ing. Florentina Marin, ing. Gheorghe Volintiru, ing. Ioan Farcas; SC Gordias SRL, Cluj Napoca, ing. Zsolt Nagy, ing. D. Candale, ing. L. Gilia, ing. A. Manea; SC Profesional Construct SRL, Bucuresti, prof. dr. ing. Ioan Paul, ing. Rodica Enescu, ing. Maria Dascalescu, ing. D. Dragan

Proiectant mecanica de scena: Trekwerk, Olanda, Olof Aerts, ing. Bas Leeftink, ing. Marco van Leeuwen

Proiectant curenti slabi: SC Helinick SRL, Bucuresti, ing. Stefan Ciuntu

Antreprenor general: Trekwerk, Olanda

Subantreprenori: SC Aedificia Carpati, Bucuresti; SC Lindab SRL, Stefanestii de Jos, Ilfov; SC Mobicon Prodimpex SRL, Bucuresti.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 102 – aprilie 2014, pag. 62

 

Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/04/03/teatrul-national-de-opereta-ion-dacian-in-curand-in-casa-noua/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.