«

»

CONSITRANS: Cum influenteaza proiectarea si executia infrastructurii rutiere coridoarele ecologice

Share

consitrans mai foto 3In prezent, ca urmare a constientizarii importantei conservarii si protectiei biodiversitatii, au fost identificate, la nivel european, zone importante si rute de deplasare ale speciilor de fauna, denumite, generic, coridoare ecologice. Acestea sunt zone utilizate pentru deplasarea intre habitatele favorabile, pentru indeplinirea necesitatilor fiziologice.

Proiectele de infrastructura afecteaza, in dezvoltarea lor, atat arii protejate, cat, mai ales, coridoarele ecologice. Astfel, pentru a proteja eficient ecosistemele, trebuie evaluate, analizate si proiectate masuri specifice de protectie pentru pastrarea functionalitatilor coridoarelor ecologice, asigurandu-se permeabilitatea pentru specii.

 

Procedura de evaluare adecvata a coridoarelor ecologice

In Romania, dupa analiza speciilor si habitatelor protejate, in cadrul ariilor incluse in reteaua ecologica europeana Natura 2000, au fost studiate modalitati de includere a acestor arii in procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Ca urmare a acestei analize, s-a decis ca procedura de evaluare adecvata sa fie gandita cu desfasurare separata, dar care, in cazul proiectelor complexe, sa poata fi inclusa cu usurinta in procedura de evaluare a impactului, astfel incat cele doua evaluari sa se realizeze eficient si interrelationat, evitandu-se concluzii eronate sau chiar contrarii.

Desi procedura de evaluare adecvata a inclus etape importante in evaluarea impactului asupra speciilor si habitatelor protejate, aceasta nu defineste clar etapele pentru evaluarea impactului asupra coridoarelor ecologice, fapt care se datoreaza si lipsei studiilor specifice pentru identificarea coridoarelor, dar si inexistentei unui normativ tehnic pentru stabilirea masurilor de protectie.

La nivel mondial si european, fragmentarea habitatelor si a coridoarelor ecologice a fost tratata in cadrul programului COST 341 si a studiilor Agentiei Europene pentru Protectia Mediului (EEA).

Masurile adecvate de protectie si conservare a coridoarelor ecologice trebuie adoptate, in urma studiilor specifice de permeabilitate, din perspectiva dezvoltarii durabile, pentru a se asigura echilibrul intre dezvoltarea economica si protectia biodiversitatii inca din primele etape de derulare a proiectelor, astfel incat sa se proiecteze solutii eficiente si utile scopului propus.

In lipsa unei proceduri clare, evaluarea impactului asupra coridoarelor ecologice se realizeaza pe baza ghidului de bune practici COST 341 si a metodelor utilizate in alte tari, adaptate la caracteristicile amplasamentului si la necesitatile speciilor tinta.

Astfel, din punct de vedere al fragmentarii habitatelor, au fost identificate urmatoarele tipuri de efecte, prezentate in figura 3:

• Pierderea habitatului;

• Efectul de bariera;

• Mortalitatea indusa de trafic;

• Poluare si perturbare a conditiilor de habitat;

• Efectul de fasie.

Aceste efecte trebuie analizate si tratate in studii de specialitate, pentru a limita  fragmentarea habitatelor si a asigura un grad de permeabilitate optim, pentru speciile afectate.

 

Masuri de protectie a coridoarelor ecologice

Pentru adoptarea masurilor optime si eficiente, trebuie respectata procedura de evaluare a impactului asupra zonelor protejate, cu realizarea studiilor privind fragmentarea habitatului natural, analiza permeabilitatii amplasamentului si evaluarea alternativelor de traseu, prin compararea masurilor de protectie necesare.

In procesul de analiza a coridoarelor ecologice si de adoptare a masurilor de pastrare a permeabilitatii pe aceste zone, se urmareste, in general, modificarea traseului pentru a evita impactul direct. Atunci cand nu este posibila evitarea impactului direct, se adopta masuri de limitare a impactului, prin proiectarea de ecoducte sau viaducte, in functie de caracteristicile amplasamentului.

In cazuri rare, atunci cand proiectul este de importanta strategica, iar impactul direct asupra coridorului ecologic nu poate fi redus la un nivel optim pentru specia tinta, se trece la analiza si adoptarea masurilor compensatorii.

Evaluarea fragmentarii habitatelor trebuie sa analizeze diversitatea habitatelor si speciilor, gradul de perturbare si intensitatea impactului asupra ecosistemelor afectate, nivelul de conservare, dar si modul de utilizare a terenurilor, gradul de antropizare si prognoza de dezvoltare a activitatilor socio-economice in zona, incluzand, aici, planificarea urbana si a infrastructurii rutiere, pentru a realiza o imagine completa a zonei afectate.

O informatie importanta in evaluarea permeabilitatii habitatelor este cea legata de traficul actual si prognozat, deoarece se considera ca un trafic sub 1.000 de vehicule pe zi asigura permeabilitatea minima pentru majoritatea speciilor, insa un trafic de peste 10.000 de vehicule pe zi reprezinta o bariera de netrecut.

In procesul de proiectare a ecoductelor si viaductelor, se recomanda adoptarea urmatoarelor criterii:

• alegerea unui traseu care sa urmareasca relieful zonei si sa necesite lucrari de excavare cat mai putine.

• evitarea, inca din etapele initiale de dezvoltare a traseului, a zonelor cu specii si habitate protejate, cu pastrarea conectivitatii existente.

• utilizarea materialelor si a speciilor vegetale care sa asigure utilizarea ecoductului sau viaductului.

• stabilirea unui program de intretinere a coridorului ecologic.

 

Concluzii

In lipsa studiilor de identificare a coridoarelor ecologice, a unei proceduri dedicate evaluarii impactului asupra coridoarelor ecologice si a unui normativ tehnic, care sa stabileasca elementele constructive ale ecoductelor si viaductelor, masurile adoptate pentru reducerea fragmentarii habitatelor sunt lasate la decizia considerentelor economice.

Acest fapt determina realizarea unor constructii costisitoare, care, de cele mai multe ori, nu sunt utilizate de speciile tinta.

Articolul de fata se doreste un semnal de alarma tras dezvoltatorilor de proiecte de infrastructura, mai ales in conditiile in care aceste demersuri sunt inca la inceput in Romania. La demararea unui proiect trebuie analizate aspectele sensibile de biodiversitate, inca din primele etape ale proiectelor, analiza completata cu realizarea studiilor specifice relevante pentru a asigura utilitatea masurilor de mentinere a permeabilitatii in zonele afectate.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 103 – mai 2014, pag. 22

Autori:
ing. Cristina Maruntu, drd. Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri – UTCB, director Calitate-Mediu SC CONSITRANS SRL
ing. Diana Elena Necsulescu, expert evaluator de mediu SC CONSITRANS SRL



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/05/07/consitrans-cum-influenteaza-proiectarea-si-executia-infrastructurii-rutiere-coridoarele-ecologice/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.