«

»

GEOBRUGG AG: Sisteme de stabilizare a taluzurilor versantilor

Share

geobrugg mai foto 6In cadrul investitiei „Proiectare si executie DN 1C, Dej – Baia Mare” s-a impus necesitatea luarii unor masuri in ceea ce priveste asigurarea stabilitatii globale si a protectiei impotriva cedarilor de suprafata a taluzului situat la km 113.

Obiectivul lucrarii il constituie prezentarea solutiei adoptate inca din faza de proiectare si pana la implemetarea sa in teren.

 

La inceputul anului 2011, sectorul dintre Dej si Baia Mare, din cadrul drumului national 1C, drum care leaga orasul Cluj-Napoca de granita nord-vestica a tarii, trecand prin orasele Gherla, Dej, Baia Mare si Seini, a fost supus reabilitarii. Astfel, C.N.A.D.N.R. a adjudecat investitia „Proiectare si executie DN 1C Dej – Baia Mare” companiei spaniole FCC Construcción, sucursala Bucuresti.

Chiar daca obiectul principal al investitiei l-a constituit refacerea covorului asfaltic, in cadrul proiectului au fost necesare si unele lucrari conexe: amenajare de rigole, subtraversari sau lucrari de protectie pentru combaterea/prevenirea alunecarilor de teren. In aceasta ultima categorie se incadreaza lucrarile aferente stabilizarii si protectiei taluzului de la km 113.

Ca urmare a taierii in versant si demolarii zidului de sprijin vechi, in vederea largirii partii carosabile, a rezultat necesitatea unei masuri complementare pentru asigurarea stabilitatii taluzului astfel rezultat.

Au fost analizate doua categorii de solutii (fig. 1): de tip rigid, cu ziduri de sprijin sau de tip flexibil, cu plase ancorate din otel de inalta rezistenta. Solutia rigida presupunea un volum considerabil de sapatura la baza taluzului pentru realizarea talpii zidului de sprijin. Mai mult, factorul de stabilitate si asa la limita al taluzului ar fi devenit subunitar iar durata de executie – de ordinul catorva saptamani. In schimb, solutia deschisa, de tip sistem plase ancorate, nu presupunea schimbarea geometriei taluzului, durata de executie ar fi fost mult scurtata iar impactul vizual si cel asupra mediului minim. Mai mult, in calcul a fost luat si factorul financiar.

In urma unei analize de tip “cost – beneficiu” s-a adoptat solutia de protectie si stabilizare a taluzului cu un sistem de plase ancorate realizate dintr-un otel de inalta rezistenta (Rt ³ 1.770 N/mm2). Pentru instalarea sistemului de protectie si mai ales pentru realizarea ancorajelor s-a apelat la firma MAVO Transilvania SRL din Cluj-Napoca.

 

Sistemul TECCO® de stabilizare a pantelor este destinat stabilizarii taluzurilor/versantilor indiferent de natura terenului, precum si asigurarii impotriva ruperilor/cedarilor de pietre, blocuri si stanci alterate, afanate sau erodate sub influenta factorilor externi si agentilor atmosferici. In acest scop, taluzul ce urmeaza a fi protejat se acopera cu plasa din sarma de otel de inalta rezistenta  dupa ce, in prealabil, s-a realizat curatarea, egalizarea si profilarea zonei. In functie de natura terenului,  plasa este fixata in tije tip bara plina sau autoperforante, care sunt tensionate prin strangerea piulitei la un moment de strangere luat in calcul in faza de proiectare.

Prin intermediul placilor de ancoraj, plasa apasa pe suprafata pantei si impiedica, astfel, producerea de deformatii, alunecari sau ruperi. Fiind un sistem activ,  aceasta tensionare exterioara sporeste, in mod decisiv, siguranta si eficienta sistemului.

Sistemul stabilizeaza activ (prin tensionare) terenul, oferind asigurare impotriva cedarilor in plan paralel cu panta pentru un strat cu grosimea maxima de 1,50 m, precum si impotriva cedarilor locale intre tijele de ancoraj pe aceeasi grosime de 1,50 m. Este asigurata o tensionare externa, activa, a suprafetei cu o forta medie de 5 kN/m2.

Sistemul are o durata de viata mai mare de cca. 50 ani, datorita protectiei anticorozive SUPERCOATING® si nu necesita intretinere dupa instalare.

 

Pentru dimensionarea sistemului TECCO® s-a utilizat soft-ul Ruvolum®, special creat in acest sens. Acest program necesita, ca date de intrare, caracteristicile geotehnice ale terenului care urmeaza a fi consolidat/stabilizat, precum si informatii legate de tipul si caracteristicile fizico-mecanice ale tijelor de ancoraj. Modelul de dimensionare ia in considerare efectul cutremurului, cat si pe cel al presiunii apei freatice. Programul analizeaza  instabilitatea de suprafata, paralela cu panta (instabilitatea din jurul tijei de ancoraj) si instabilitatea locala intre tijele de ancoraj (fig. 2). De asemenea, sunt verificate rezistenta la strapungere a plasei si forfecarea acesteia in dreptul muchiilor ascutite ale placilor de ancoraj. Ruvolum® ofera, ca date de iesire, distanta dintre ancore, tipul si diametrul acestora.

Din punct de vedere geologic, natura taluzului in cauza este data de un strat de prafuri argiloase marnoase, avand o grosime variabila intre 2,20 m – 4,00 m, urmat apoi de gresii galbui. Avand in vedere natura terenului, s-au utilizat tije de ancoraj autoperforante tip Ischebeck TITAN 40/16 mm. Solicitarile combinate au dus tijele, in cel mai defavorabil caz, la o solicitare de pana la 89% din capacitatea lor portanta. Din considerente de stabilitate globala, lungimile de ancoraj rezultate au fost de 4 m – 6 m. Avand determinat tipul tijelor de ancoraj si lungimea acestora, cu ajutorul soft-ului Ruvolum®, soft care are predeterminate caracteristicile fizico-mecanice ale plasei Tecco® G65/3 (65 mm, reprezentand diametrul cercului inscris in ochiurile romboidale ale plasei iar 3 mm grosimea sarmei plasei) au fost analizate instabilitatile superficiale, rezultand, astfel, un caroiaj de 2,50 m x 2,00 m (2,50 m reprezentand distanta pe orizontala dintre tijele de ancoraj iar 2,00 m distanta pe verticala).

Soft-ul este pus la dispozitie, in mod gratuit, de catre producator, el putand fi accesat online la adresa: http://applications.geobrugg.com.

Odata solutia stabilita, s-a trecut la pregatirea suprafetei in vederea stabilizarii (foto 1) urmata de executia ancorajelor (foto 2). Tehnologia de forare a fost de tip autoperforant, cu carotiera proprie pierduta, materialul injectat fiind suspensie de ciment.

 

In vederea prevenirii spalarii materialului fin, sub sistemul de protectie a fost prevazuta o retea antierozionala TECMAT®, cu o structura neregulata realizata din monofilamente extrudate din polipropilena.  Ulterior, s-a trecut la montarea si tensionarea sistemului TECCO®. Terminatiile plasei sunt innodate, evitandu-se, astfel, descoaserea acesteia in zonele marginale. De asemenea, imbinarile cu cleme prevazute la fiecare ochi al plasei asigura o rezistenta cel putin egala cu a panourilor din camp. Pentru zona de taluz taiat la un unghi de 370, situata deasupra

zonei consolidate, s-a optat pentru o revegetare cu fixarea semintelor intr-o retea antierozionala.

 

In final, amintim pe scurt etapele de executie ale proiectului:

• curatarea si aducerea taluzului la unghiul specificat in proiect

• marcarea, pe taluz, a tuturor punctelor importante (distanta intre tije conform valorii proiectate, puncte de foraj etc.)

• forajul si introducerea ancorelor

• instalarea retelei antierozionale TECMAT®

• mularea si fixarea plasei  TECCO®

• conectarea panourilor individuale de plasa cu clipsuri de prindere

• instalarea ancorelor din cablu cu cap flexibil si a cablurilor perimetrale

• tensionarea sistemului conform valorii proiectate folosind o cheie dinamometrica.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 103 – mai 2014, pag. 24 

Autor:
ing. Olimpiu Tarla – MAVO Transilvania SRL

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/05/07/geobrugg-ag-sisteme-de-stabilizare-a-taluzurilor-versantilor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.