«

»

Podurile: bolti si arce (II)

Share
(Continuare din numarul 100, ianuarie-februarie 2014)

podul carjoaiaNatura, piatra si bolta au constituit factori determinanti in realizarea podurilor din piatra. In evolutia ei, natura a favorizat dezvoltarea unor formatiuni geologice care au asigurat traversarea unor obstacole pe cai amenajate de om, devenind, astfel, poduri naturale.

In tara noastra, singurul pod creat de natura este Podul peste Zatonul de pe soseaua judeteana Baia de Arama – Isverna din judetul Mehedinti (foto 1). Pe pod este asigurata desfasurarea circulatiei rutiere permanente. Podul a fost descris de profesorul loan lonescu in Buletinul Societatii Politehnice din anul 1928.

Se poate spune ca podurile naturale au reprezentat un indemn si o motivare pentru executia podurilor definitive, in solutia boltilor din piatra. Conditiile istorice ale tarii noastre, caracterizate de instabilitate si de influenta nefavorabila a statelor vecine, au impus trecerea la etapa constructiei de poduri definitive din piatra abia in secolul XVII.

Cele cateva poduri definitive, executate in perioadele anterioare, au fost construite in solutia bolti din piatra. Putem da ca exemplu Podul de la Negoiesti (Borzesti), durat in timpul domnitorului Stefan cel Mare, secolul XV (foto 2), cu bolta in plin cintru si o deschidere de 5,80 m, construit pe un soclu de 1,10 m. Podul a fost executat din piatra bruta, semiprelucrata, cu doua inele suprapuse si mortar gras, inaltimea deasupra radierului fiind de 5,30 m iar parapetul din zidarie avand inaltimea de 1,20 m. Cu timpul, soseaua s-a inaltat la 6,50 m, la nivelul parapetelui. La data cercetarii s-au constatat degradari la zidaria din piatra, care in prezent este posibil sa fie reparate. Podul a fost parasit in anul 1959, atunci cand s-a executat un pod nou pe o varianta locala a traseului drumului.

Cu toate ca podul de la Borzesti este cel mai vechi din Romania, accesul, vizionarea si semnalizarea acestuia sunt dificile, astfel ca obiectivul este, practic, putin cunoscut. Din aceeasi etapa este mentionat si Podul Carjoaia, executat tot din zidarie de piatra, bolta in plin cintru, cu deschidere de 7,00 m, sageata de 3 m si lungime de 14,50 m. Acesta este situat pe o varianta a drumului judetean Pascani – Cotnari, are o latime de 4,20 m si borduri de 0,25 m (foto 4). A fost executat din zidarie de piatra, partial prelucrata, cu rosturile deschise. Podul Carjoaia a fost mentinut in exploatare pana in anul 1985, atunci cand s-a construit un pod nou din beton armat pe o varianta de traseu la distanta de 15 m.

Lucrarea de arta Podul din Cantalaresti, tot din zidarie de piatra in plin cintru, este localizat pe D.N. 15B, la intrarea in satul Cantalaresti, jud. Vaslui (foto 5). Podul dateaza din timpul domnitorului Vasile Lupu (1634 – 1653). A fost construit in anul 1636 de hatmanul Gavril Coci, fratele domnitorului, conform pisaniei amplasate pe timpanul podului aval.

A fost executat din zidarie de piatra, gresie fasonata, cu o singura deschidere de 3,50 m, cale de 5,35 m si lungime de 20,60 m, cu ranforti din zidarie de piatra la distanta de 6,00 m.

Din descrierile calatorilor care au trecut prin Moldova, Paul de Alep semnaleaza existenta, in anul 1650, a unor poduri din piatra in zona Vaslui si in timpul domnitorului Mihail Sturdza (1834 – 1849) precum si a unui numar mare de poduri si podete din piatra in zona frontierei cu Austria.

Podul Docolina. In anul 1837, podul din lemn existent peste raul Barlad, intre localitatile Sarbi si Crasna, avea degradari multiple, situatie care a impus intocmirea unui Studiu pentru constructia unui pod nou. Lipsa materialului lemnos in zona a determinat realizarea unui pod din zidarie de piatra. S-a propus executarea unui pod cu trei deschideri, bolti dublu incastrate din zidarie de piatra, cu cale de 5,00 m. Fundatiile s-au realizat in sapatura cu sprijiniri si epuismente, din zidarie de piatra cu mortar de var hidraulic si piloti din stejar, de 5,50 m lungime. Deschiderea centrala are o lungime de 10,0 m si 3,50 m inaltime, 8,40 m deschiderile adiacente si 5,50 m deschiderile de capat, cu lungime totala de 86,00 m (foto 6). Zidaria de piatra (blocuri de gresie fasonate) are degradari cu dislocari la bolta din cauza liantului folosit la executie. Nu se stie daca podul s-a executat de la inceput cu cinci deschideri sau la repararea lui in 1886. Podul a fost inaugurat in anul 1841 de domnitorul Mihail Sturdza si a ramas in exploatare pana in anul 1956.

O etapa noua apare in timpul domnitorului Barbu Stirbei, dupa venirea in tara noastra, in 1853, a ing. Leon Lalanne (1811 – 1892), care a contribuit, in mare masura, la organizarea invatamantului tehnic superior din Romania prin Scoala Nationala de Poduri si Sosele si a Serviciului de Poduri si Sosele.

Ing. Leon Lalanne a proiectat si a coordonat constructia soselei de pe Valea Prahovei, de la Ploiesti la Predeal, cu un numar important de poduri din piatra, de tipul celor executate in Franta. Poduri din piatra s-au mai construit si pe alte drumuri, mai ales pe sectoarele accidentate, localizate, in general, pe traversarea Carpatilor.

In perioada de care vorbim, in afara de podurile din piatra, s-au executat si multe poduri din lemn pe cursul raurilor principale. Dupa Unirea Principatelor, in decada 1860 -1870, constructia podurilor definitive a capatat o importanta deosebita, fiind executate poduri definitive si in alte solutii.

In prezent nu se mai construiesc poduri de piatra, fiind disponibile alte materiale si alte tehnologii de executie mai economice si mai productive.

Pe reteaua de drumuri din Romania sunt inca in circulatie poduri din piatra, unele reprezentand adevarate opere de arta care se pot incadra in domeniul monumentelor istorice. In aceasta situatie, din respect si consideratie pentru realizarile deosebite ale inaintasilor nostri, se impune o preocupare permanenta ca, in cazul lucrarilor de reabilitare, sa se execute si operatiile necesare mentinerii lor in stare de conservare.

(Va urma)

(Din Vol. Podurile in Romania: Bolti si Arce – autor Gh. Buzuloiu)

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 103 – mai 2014, pag. 30

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/05/07/podurile-bolti-si-arce-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.