«

»

Monitorizarea unei excavatii adanci sustinute prin pereti ingropati ancorati (II)

Share

(Continuare din numarul anterior)

marcu mai I foto 8Masuratorile efectuate in timpul executiei

Trebuie mentionat ca, din cauza dimensiunilor mari ale proiectului, executia acestuia s-a atacat, in paralel, pe mai multe fronturi. Astfel ca, daca intr-o zona a santierului se excava pentru executia ancorajelor, in alte zone se excavase deja la cota finala sau se tensionau ancorajele.

Pentru interpretarea cat mai corecta a rezultatelor s-au ales doar masuratorile considerate neafectate de aceasta etapizare si realizate in momentele care coincid cu etapele de executie prevazute in programul de monitorizare. Restul masuratorilor sunt utile doar pentru a asigura ca amplitudinile deformatiilor nu depasesc valorile avute in vedere la proiectare.

 

Masuratorile inclinometrice

In figura 6 sunt redate diagra­mele deplasarilor orizontale ale peretelui mulat si ale masivului de pamant de dedesubt masurate in coloanele inclinometrice, pentru fie­care etapa de excavatie.

Valorile pozitive indica miscari ale peretelui spre interiorul excavatiei, iar cele negative indica miscari ale peretelui mulat spre exteriorul excavatiei. S-au indicat de asemenea si deplasarile verticale pe capul peretilor mulati, dupa cum rezulta din masuratorile topografice efectuate la interval redus de timp fata de masuratorile inclinometrice. S-a constatat ca valorile pozitive pentru deplasarile verticale indica ridicari.

Valorile maxime ale deplasarii orizontale experimentale se situeaza in jurul a 10 mm … 15 mm, mult mai reduse decat cele evaluate prin calcul de circa 30 mm … 35 mm. Pe de alta parte, se poate observa ca deplasarea de la baza peretelui este mai mare decat cea estimata prin calcul. Acest lucru arata o ten­dinta a peretelui de rotire de ansamblu mult mai mica decat cea estimata prin calcul. Aceste diferente pot fi explicate, pe de o parte, de rigiditatile re­lative teren – perete – sprijiniri utilizate, iar, pe de alta parte, de modul de aplicare prin modelul numeric al fortelor care simuleaza excavarea.

Faptul ca masuratorile topografice de pe capetele peretilor arata, practic, in toate momentele, o ridicare a acestora nu confirma, din nou, ten­dinta generala de miscare estimata prin calcul si care poate fi pusa pe seama „umflarii” bazei excavatiei, foarte diferita intre calcule si masuratori, dupa cum se va putea vedea mai jos.

Inclinometrul I2 este instalat pe o latura sprijinita prin rampe de cota variabila. Drept urmare, efectul reazemelor este mai estompat in diagrama de deformatie a peretelui mulat. Detensionarea ancorelor s-a facut, in acest caz, dupa realizarea rampei de deasupra cotei de instalare a ancorajelor.

Deplasarile laterale, masurate in timpul executiei dupa etapa de tensionare a ancorajelor, evidentiaza o trecere a diagramei de deplasari spre exteriorul incintei. Aceasta tendinta de deplasare poate fi confirmata, sub anumite rezerve, de masuratorile topografice efectuate pe reperii montati pe capul peretilor mulati. In realitate, s-a observat o ridicare a reperilor de pe capul peretelui mulat si chiar a reperilor montati pe constructiile invecinate.

Datorita executarii inclinometrelor cu lungime mai mare decat a peretilor mulati s-a putut surprinde tendinta de deplasare a bazei peretelui inspre interiorul incintei (cu circa 1-3 mm). In cazul in care se executa masuratorile fata de baza peretelui considerata fixa, ordinul de marime al deplasarilor poate fi semnificativ diferit fata de cel real.

 

Masuratori tasometrice

Tasometrul S1 este pozitionat la circa 20 m de latura de perete mulat in care s-a instalat inclinometrul I2.

La data efectuarii primei citiri, de dupa excavatia la cota finala, la circa 7 m de tasometru se afla berma de pe care se executau ancorajele pentru peretele mulat. La data efectuarii celei de-a doua citiri, de dupa excavatia la cota finala, se exca­vasera complet atat berma, cat si basa de 2,20 m adancime, aflata la 8 m de tasometru.

Primele citiri de dupa turnarea radierului s-au efectuat, de fapt, dupa ce se executase inclusiv placa peste subsolul 2, iar al doilea set de masuratori de dupa turnarea radi­erului s-a realizat dupa ce se executase inclusiv placa peste etajul 1.

Pe baza comparatiei intre valorile maxime ale masuratorilor privind umflarea bazei excavatiei (circa 30…40 mm) si estimarile calculate (aproximativ 15 mm) se poate concluziona ca rigiditatea terenului la decompresiune este exagerata ca valoare. Acest aspect, insa, nu pare sa confirme deplasarile laterale ale peretelui, dupa cum s-a putut vedea anterior.

 

Masuratorile piezometrice

S-a urmarit variatia nivelului apei subterane, atat in cele trei puturi piezometrice executate in exteriorul incintei, cat si in puturile de epuizment din interior, dupa coborarea nivelului apei in incinta.

Se poate observa ca variatia nivelului hidrostatic in puturile piezometrice executate in exteriorul incintei se inscrie in variatiile normale sezoniere si, prin urmare, incinta proiectata a indeplinit rolul de incinta „perfect” etansa.

 

Masuratorile topografice

Tasarile masurate la postul trafo sunt nesemnificative, de la 0 mm la 2 mm. Se remarca faptul ca, dupa o „umflare” a terenului cauzata de tensionarea ancorajelor, tasarile s-au normalizat, imediat dupa procesul de detensionare.

Valorile masurate ale tasarilor se incadreaza intre 2 mm si 5 mm pentru cladirea Grupului scolar si intre 2 mm si 8 mm pentru cladirea parter.

Tasarile masurate pe cladirile vecine conduc la tasari diferentiate nesemnificative, care nu pun sub semnul intrebarii integritatea cladirilor.

In cazul soproanelor s-au inregistrat cele mai mari valori ale tasarilor. Cea mai insemnata parte a acestor tasari se datoreaza nu lucrarilor de excavatie ci, probabil, traficului greu din aceasta zona, lucru justificat, pe de o parte, prin relativa uniformitate a evolutiei tasarilor, dar, mai ales, prin faptul ca cele mai mari tasari se inregistreaza intr-o zona care nu se invecineaza cu excavatia. Pentru protejarea acestuia, se preconi­zeaza ca, pentru urmatoarea faza de excavatie (pentru executia celui de-al treilea corp), peretele de incinta sa se sprijine prin doua orizonturi de ancoraje, pentru a limita deformatiile care pot cauza avarieri la constructia invecinata.

Nu s-au constatat evolutii nefavo­rabile ale tasarilor sau ale fisurilor din constructiile monitorizate, ceea ce confirma comportarea corecta a sistemului de sprijinire a excavatiei.

 

CONCLUZII

Chiar si prin utilizarea unor mo­dele de calcul complexe este destul de dificil de evaluat cu precizie comportamentul structurilor proiectate sau a celor existente in vecinatate, ca urmare a executiei excavatiei adanci si a constructiei noi. Incertitudinile provin inca din estimarea parametrilor geotehnici necesari calculului avansat si din limitarile mo­delului de calcul si pana in momentul executiei, atunci cand apar situatii neasteptate in teren sau cand teh­nologia de executie necesita adaptari ale ipo­tezelor considerate la proiectare.

Pe de alta parte, fenomenele de interactiune teren – structura care se dezvolta sunt complexe si dificil de stapanit prin modelare teoretica. Abordarea unor modele, in special cu legi de comportare avansate pentru pamanturi, nu asigura, in mod automat, si obtinerea unor rezultate conforme cu realitatea, mai ales daca asupra obtinerii parametrilor modelului utilizat exista incertitudini.

Riscurile aferente acestor lucrari sunt reduse semnificativ prin monitorizarea atenta si corecta a structurilor proiectate si a constructiilor invecinate, permitand sa se intervina din timp, in cazul in care se remarca evolutii negative ale deplasarilor. Masuratorile pot face parte dintr-un studiu de specialitate prin care se poate optimiza modelul de calcul si, in final, se pot reduce costurile de executie a constructiei noi sau de interventie sau reparatie asupra cladirilor existente.

Validarea si calibrarea unor mo­dele de calcul nu pot fi realizate decat prin comparatii cu date experimentale. De aceea, monitorizarea lucrarilor trebuie sa fie cat mai extinsa, iar, pe langa masuratorile de deplasare, ar trebui sa se aiba in vedere si alte tipuri de masuratori (forte in ancore si spraituri, presiuni de contact intre fundatii si teren etc.), care sa completeze informatia si sa permita o calibrare a calculului mai sigura.

La fel de importanta este, pentru constructia nou proiectata, urma­rirea in faza de exploatare a acesteia, dupa un program prestabilit, care poate fi reconfirmat in conformitate cu evolutia valorilor masurate in timpul construirii.

Cercetarea a fost realizata in cadrul proiectului „Green Court Bucharest”, realizat de Skanska Commercial Development. Autorii tin sa multumeasca Skanska Romania, doamnei Anca Raducan pentru sprijinul acordat si intregii echipe de constructii pentru datele furnizate.

 

Autorii multumesc, de asemenea, colegilor implicati in proiect: Architect Service SRL, Popp & Asociatii SRL si MC General Construct SRL.

 

BIBLIOGRAFIE

Popp&Asociatii [2013] „Program cadru de urmarire in timp (monito­rizare) a constructiei nou proiectate si a cladirilor invecinate pe parcursul executiei si exploatarii”;

Octagon Contracting & Engineering SA [2013], Raport Nr. 4 de masuratori inclinometrice, Proiect Green Court Bucharest;

Octagon Contracting & Engineering SA [2013], Raport Nr. 3 de masuratori tasometrice, Proiect Green Court Bucharest;

Octagon Contracting & Engineering SA [2013] Raport unic de monitorizare apa subterana, Proiect Green Court Bucharest;

SC TOPO LAND EUROPE SRL [2013], Documentatie nr. 6 privind urmarirea tasarilor la cladirile vecine si la constructiile noi, Proiect Green Court Bucharest;

NP 120-06: „Normativ privind cerintele de proiectare si de executie a excavatiilor adanci in zone urbane”;

SR EN 1997-1: 2004: „Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale”;

SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale. Anexa nationala;

NP 112-04: „Normativ pentru proiec­­tarea structurilor de fundare directa”;

Marcu A., Popa H., Marcu D., Coman M., Vasilescu A., Manole D. [2008] „Impactul reali­zarii constructiilor in excavatii adanci asupra cladirilor existente in vecinatate” – Revista Constructiilor Nr. 34 si 35 – 2008;

Popa H. [2010] „Deep excavations in urban areas – influence on the neighboring structures; measurements and calculation” Geotechnical Challenges in Megacities – International Geotechnical Conference, 7-10 iunie 2010, Moscova, Rusia.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 104 – iunie 2014, pag. 16

Autori:
ing. Alexandra ENE, ing. Dragos MARCU – SC Popp & Asociatii Inginerie Geotehnica SRL Bucuresti
conf. univ. dr. ing. Horatiu POPA – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Departamentul de Geotehnica si Fundatii



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/06/06/monitorizarea-unei-excavatii-adanci-sustinute-prin-pereti-ingropati-ancorati-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.