Menu
Categories
Performantele tehnico-economice ale structurilor metalice realizate din profile formate la rece in comparatie cu structurile laminate
01/10/2014 Arhitectura / Proiectare / Consultanta
Share

nagy - performante fig 13Contextul economic in care se afla piata constructiilor din tara noastra impune necesitatea unor constructii usoare si eficiente, realizate cu cost minim si intr-un timp cat mai scurt. Pornind de la acest concept de baza, s-au configurat cateva structuri de referinta, in vederea analizei performantelor tehnice si economice.

Principalul obiectiv al lucrarii pe care o prezentam este evidentierea rezultatelor studiului tehnico-economic realizat pe structuri metalice tipizate in cadre de tip parter, cu deschideri mici si mijlocii. Rezultatele obtinute pot servi ca baza de plecare pentru proiectanti, precum si pentru investitorii care intentioneaza sa realizeze constructii metalice cu structuri parter, avantajoase din punct de vedere economic.

Lucrarea analizeaza constructiile tipizate, alese prin prisma a trei solutii structurale diferite: structuri in cadre metalice cu grinzi si stalpi din profile laminate, structuri in cadre metalice cu grinzi si stalpi din profile formate la rece cu sectiune de tip C si structuri in cadre metalice cu grinzi cu zabrele din bare cu pereti subtiri, de asemenea de tip C, si stalpi din profile rectangulare. Solutiile de principiu sunt prezentate in figurile 1, 2 si 3.

 

Ipoteze si obiective urmarite

Configuratiile geometrice includ sase modele analizate, structurate in functie de deschidere si inaltime, cele patru travei fiind considerate constante, fiecare de 4,5 m. Datorita faptului ca elementele structurale, realizate din profile formate la rece, functioneaza eficient pentru deschi­deri limitate la maximum 12 m, in conditiile de incarcare din zapada din Romania, pentru analiza s-au stabilit deschiderile de 8 m, 10 m si 12 m. Inaltimile uzuale luate in considerare sunt de 4 m, respectiv 5 m.

Evaluarea incarcarilor climatice si seismice s-a facut pentru zona Bucuresti, conform standardelor existente de zapada [1], vant [2] si seism [3]. Structurile sunt alcatuite din cadre transversale articulate la baza si rigidizate pe directie longitudinala cu rigle si cu un sistem de contravantuiri situate atat in planul acoperisului, cat si in planul pere­tilor. Spre deosebire de cadrele intermediare, cadrele de fronton sunt prevazute cu cate un stalp intermediar, conform figurilor 1, 2, 3.

Structurile metalice usoare repre­zinta un sector aparte in domeniul constructiilor, iar calitatea de a fi sustenabile si reutilizabile le situ­eaza in topul intereselor investitorilor si proiectantilor. Astfel, prin analizele efectuate s-a urmarit optimizarea atat din punct de vedere structural, cat si economic. Ca urmare, s-au monitorizat urmatoarele indicatoare cheie: consumul de otel pe mp, pretul pe mp si durata de montaj a structurii.

 

Analiza comparativa de stabilitate globala si de flambaj

Analizele efectuate pentru confi­guratiile structurale propuse au pornit de la premisa ca elementele structurale componente pot fi debitate relativ usor, iar preasamblarea nu necesita un volum mare de manopera. Un caz aparte il repre­zinta grinzile cu zabrele, care pre­zinta unele dezavantaje din punct de vedere constructiv, detaliate in cele ce urmeaza.

Au fost efectuate analize de stabilitate globala si de flambaj pentru cele trei tipuri de structuri propuse: cadre parter din profile formate la rece de tip C, cadre parter realizate cu profile laminate si cadre parter utilizand o combinatie de stalpi din tevi rectangulare si grinzi cu zabrele din bare cu pereti subtiri de tip C. Dupa cum a fost mentionat anterior, in toate cele trei situatii cadrele au reazeme articulate la baza.

Structurile au fost analizate utilizand programul Consteel 7.0, conform Eurocod 3: Partea 1-1 [4], Partea 1-3 [5], si Partea 1-5 [6], considerand conditii de incarcare identice.

S-a evidentiat, drept combinatie dominanta, cea in care intervin incarcarile permanente, zapada si vantul pe directie transversala. In vederea simplificarii compararii rezultatelor din analiza structurilor s-au neglijat celelalte combinatii de incarcari. Au fost efectuate si analize la incarcari seismice, dar structurile fiind usoare, actiunea seismica, in general, nu a rezultat ca incarcare dominanta, care sa intervina la dimensionarea cadrului transversal. Rezultatele comparative monitori­zate au fost facute pentru verificarile din stare limita ultima.

Primul tip de solutie analizata este alcatuita din grinzi si stalpi rea­lizati din profile C dispuse spate in spate, din otel de clasa S 350. Structura principala a fost conceputa pe baza solutiilor testate anterior [7] cu subansamble formate din grinzi, stalpi si elemente de cuplare imbunatatite pentru noduri. Grinzile si stalpii au fost modelati in Consteel cu profile standard C, iar imbinarile de streasina si de coama au fost simulate cu table sudate. Elemen­tele de cuplare au fost considerate cu o lungime de 0,5 m fata de punctul de intersectie, atat pe stalp, cat si pe grinda, satisfacand, astfel, conditia ca pentru toate tipurile de structuri analizate configurarea nodu­lui sa se realizeze pe o lungime egala cu minimum 75% din inaltimea profilului cuplat. S-au pastrat, astfel, configuratii similare de noduri, ajustand doar detaliile dupa inalti­mea profilelor C rezultate.

Pentru deschiderile de 8 m si 10 m, atat la inaltimea de 4 m, cat si la inaltimea de 5 m, sistemul conceput fara contrafise sau tiranti pe directie transversala functioneaza fara reti­neri, obtinandu-se un factor de ampli­ficare a incarcarii de minimum 2,6, si un grad de utilizare de maximum 101,7% (cazul D = 10 m, H = 5 m).

In cazul deschiderii de 12 m, daca utilizam o solutie cu deschidere libera fara tiranti sau contrafise, se obtine un factor de amplificare a incarcarii de 2,23, respectiv o utilizare maxima de 121,1%. Daca se ajusteaza cadrul prin introducerea de tiranti, se ajunge la valorile de 2,44 pentru factorul de amplificare a incarcarii si utilizare de 104,1%.

Se poate observa ca sistemul format din bare cu pereti subtiri din profile C spate in spate functioneaza pentru deschideri de 8 m si 10 m fara ingrosari la colturi. Pentru 12 m se situeaza la limita adaugand elemente suplimentare de rigidizare de tip tiranti (fig. 11, 12).

Exista si posibilitatea utilizarii unor contrafise la colturi (fig. 13), aceasta solutie nefiind studiata in prezentul articol. De aceea, pentru o comparatie concludenta a celor trei tipuri de sisteme structurale, in cerce­tarea efectuata nu s-a optat pentru deschideri ce depasesc 12 m.

Al doilea tip de structura este alcatuit din grinzi si stalpi realizati din profile laminate, otel de clasa S 355. Sectiunile utilizate sunt tip IPE pentru elementele principale de fronton si pentru grinzile cadrelor intermediare, iar restul stalpilor (cadre intermediare) sunt de tip HEA. Mo­delele statice analizate sunt alcatuite din cadre articulate la baza, consi­de­rand nodurile rigide. Solutia optima, din punct de vedere al executiei, ar fi cea in care nodurile cadrelor sa fie realizate fara vute. Pentru aceasta configuratie, in cazul D = 10 m, H = 5 m, se obtine un factor de amplificare a incarcarii minim de 2,91. Gradul maxim de utilizare pentru combinatia de incarcari analizata este 87,8%.

Adaugarea de vute permite o utilizare mai judicioasa a sectiunilor, dar problema care intervine in acest caz este dificultatea sporita a manoperei si, implicit, durata mai mare de fabricatie. De aceea, atat in situatia profilelor formate la rece, cat si in cazul laminatelor s-a omis dispunerea vutei sau a contrafiselor.

A treia modalitate de configuratie structurala, dupa cum a fost precizat anterior, este cea in care se utilizeaza stalpi din tevi rectangulare si grinzi cu zabrele realizate din profile C. Factorul critic minim de amplificare este acr = 2,85 in cazul deschiderii de 10 m, cu inaltime de 5 m, obtinut pentru cedarea primelor diagonale comprimate. Gradul de utilizare este sub 100% pentru toate deschiderile analizate, in conditiile de incarcare similare celor anterioare.

 

Aspecte privind executia si montajul structurilor analizate

Obiectivul urmarit prin aplicare de solutii tipizate este obtinerea unui produs standardizat, care sa permita un nivel ridicat de automatizare a procesului de fabricatie si montaj si montajul rapid pe santier.

Un aspect important, in acest caz, conform studiilor anterioare [8] este relatia intre gradul de standardizare, nivelul de calificare al fortei de munca, nivelul de automatizare al procesului de realizare a produsului si volumul de produse similare. Relatia intre cei patru factori mentionati se poate defini conform graficului din figura 14.

Din punct de vedere al montajului, pentru a ajunge la un maxim de eficienta, sunt necesare modele structurale bine gandite, cat mai simple, cu elemente repetitive montate prin bulonare, fara a necesita prelucrari suplimentare pe santier. Astfel, toate structurile analizate pot fi montate intr-o singura zi, utilizand forta de munca cu calificare scazuta, ce impune nivel inalt de standardizare si nivel ridicat de automatizare a productiei, dar si un volum ridicat de produse similare. Astfel, pe diagrama din figura 14, pozitionarea produsului se poate plasa in zona punctului 2.

In cazul sistemului de hale parter conceput cu profile formate la rece, respectiv sectiuni C spate in spate, elementele principale de rezistenta sunt formate din grinzi, stalpi, noduri de streasina si noduri de coama. Conform mentiunilor anterioare, stalpii si grinzile vor fi construite din profile C, solidarizate spate in spate cu suruburi prin intermediul unor placi de rigidizare, iar nodurile vor fi alcatuite din table sudate si corniere. Astfel, avand elementele asamblate se poate gandi si un sistem de elemente premontate pentru a usura procesul de montaj de pe santier: nodurile de streasina, respectiv de coama vor fi atasate elementelor tip grinda. Elementele secundare ale structurii contin riglele longitudinale de legatura si sistemul de contravantuiri din planul peretilor si din planul acoperisului. In aceasta maniera, montajul pe santier presupune premontarea cadrului la sol (pozitio­narea stalpilor, atasarea grinzilor impreuna cu nodurile), ridicarea pe pozitie si montarea elementelor de rigidizare: rigle longitudinale si contravantuiri.

Daca facem referire la solutia cu profile laminate, conceptul de baza este similar, doar ca se vor folosi stalpi si grinzi din europrofile de tip HEA si IPE. In acest caz intervine problema prelucrarii si asamblarii elementelor prin operatiuni mai complexe (debitare, sudura, sablare, vopsire in fabrica).

Renuntarea la vute presupune dimensionarea elementelor in functie de zona cea mai solicitata, mizand pe elemente cu sectiune constanta. Desi acest aspect duce la o crestere a consumului de materiale, rezulta o simplificare din punct de vedere al fabricatiei.

Prin comparatie cu cele doua sisteme prezentate anterior, solutia structurala care utilizeaza cadre alcatuite din stalpi din tevi rectangulare si grinzi cu zabrele din profile C este probabil cea mai ineconomica din cauza manoperei care implica executia subansamblelor de ferma, dar poate deveni performanta prin utilizarea tehnologiilor de productie cu nivel de automatizare ridicat (debi­tare si pregaurire automata).

 

Performantele tehnico-economice ale celor trei solutii

Rezultatele analizelor conduc la o serie de factori interdependenti care evidentiaza avantajele si dezavantajele configuratiilor structurale propuse. Daca se face o evaluare in functie de cantitatea de otel raportata la m2, se poate observa din grafic (fig. 15) ca primele doua solutii, cu profile formate la rece si cu profile laminate, sunt avantajoase pentru deschideri de 8 m, 10 m. In schimb, solutia cu grinzi cu zabrele si stalpi rectangulari se pastreaza in topul celor trei solutii, din punct de vedere al consumului de material utilizat, raportat la suprafata pe m2.

Un alt factor important de men­tionat ar fi robustetea structurii, fiind definit ca rezerva de rezistenta a structurii. Considerand ca se aplica aceeasi incarcare pe diferite tipuri de structuri, se poate evidentia cu usurinta eficienta configuratiei structurale utilizate. Astfel, se poate observa ca se pot obtine rapoarte de pana la 30 de ori incarcarea aplicata, raportat la greutatea cadrului, chiar si cele mai mici valori inregistrate depasind valoarea de 10 ori (fig. 16). Raportul incarcarea/greutatea unui cadru intermediar este maxim in cazul grinzilor cu zabrele, urmat de solutiile care utilizeaza bare cu pereti subtiri, solutia cu cadre laminate avand cele mai slabe performante.

 

Concluzii

Conform rezultatelor obtinute se poate observa ca toate cele trei configuratii structurale prezentate sunt posibil de aplicat, cu avantajele si dezavantajele ce decurg in fiecare solutie in parte. Configuratiile structurale analizate au simplificat, in mod intentionat, innadirile suban­samblelor, cu scopul de a evita ma­nopera suplimentara. Se poate constata ca utilizarea tirantilor de legatura, a contrafiselor in nodul de streasina sau formarea de vute, conduc la o capacitate sporita a cadrului transversal la incarcarile analizate, dar, pe de alta parte, au impact asupra manoperei si a timpului de executie. Cu o pregatire adecvata in procesul de fabricatie, toate configuratiile analizate pot fi montate intr-o singura zi.

Odata cu performantele structurale, trebuie luate in calcul si economiile realizate cu materia prima (Tabelul 1). Astfel, daca luam ca punct de referinta configuratiile structurale cu profile C formate la rece, laminatele aduc un supliment de 5-18% de kg/m2 otel, pe cand combinatia de grinzi cu zabrele si stalpi rectangulari utilizeaza cu 2-6% mai multe kg/m2 pentru deschideri mai mici de 12 m, dovedindu-se a fi foarte eficiente in cazul deschiderilor de 12 m (reducere de pana la 17%).

Un alt factor luat in considerare in cadrul studiului este manopera si montajul, in termeni de tehnologie de lucru si timpi de executie. Deoarece toate cele trei solutii utilizeaza prinderi simple bulonate, fara suduri pe santier, sistemele func­tioneaza cel mai eficient pentru solutiile cu profile formate la rece si cu profile laminate; solutia cu profile formate la rece are o flexibilitate sporita, permitand adaptarea formei la geometriile dorite, fara a pierde din eficienta tipizarii pe seama tehnologiei de fabricatie automatizate, ceea ce este mai greu de rea­lizat in cazul solutiilor cu profile laminate. Solutia structurala care utilizeaza cadre alcatuite din stalpi din tevi rectangulare si grinzi cu zabrele din profile C poate repre­zenta o alternativa performanta, prin utilizarea tehnologiilor de productie cu nivel de automatizare ridicat (debitare si pregaurire automata).

Articolul prezinta solutiile de principiu aplicate si cifre de referinta, cu ajutorul carora poate fi estimat cu usurinta consumul de otel pe m2, urmarindu-se performanta solutiilor in termeni de pret pe m2 si durata de montaj.

 

Bibliografie
[1] CR 1-1-3/2012 „Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor“;
[2] CR 1-1-4/2012 „Cod de pro­iectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor“;
[3] P100-1/2006 „Cod de proiec­tare seismica“;
[4] SR EN 1993-1-1: „Proiecta­rea structurilor de otel. Reguli gene­rale pentru cladiri“;
[5] SR EN 1993-1-3: „Proiectarea structurilor de otel. Reguli generale – Reguli suplimentare pentru elemente structurale si table formate la rece“;
[6] SR EN 1993-1-5: „Proiectarea structurilor de otel. Elemente structurale din placi plane solicitate in planul lor“;
[7]   Zs. NAGY, „Studiul solutiilor constructive si performantelor structurale ale halelor usoare cu structura realizata din profile de otel formate la rece“, Teza de doctorat, Universitatea „Politehnica“ din Timisoara, 2006;
[8] M. Cristutiu, A. Dogariu, Zs. Nagy, „Performante tehnico-economice ale tipizarii in domeniul halelor cu structura metalica“. 

Autori:
conf. dr. ing. Zsolt NAGY – Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii
mrd. ing. Anca JURCUT – University of Toronto, Canada
mrd. ing. Andra POP – Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii
mrd. ing. Ilinca MOIS – Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 108 – octombrie 2014, pag. 48



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share
Lasă un răspuns
**** *