«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (II)

Share

Episodul de fata este o continuare a articolului precedent in care v-am introdus in inceputurile principalelor amenajari hidroenergetice din Romania. Veti face cunostinta, cu aceasta ocazie, cu istoria firmei Hidroconstructia, de la “nastere” pana in zilele noastre, istorie care se identifica cu evolutia va­lo­rificarii potentialului hidroenergetic al Romaniei, prin amenajarea complexa a principalelor rauri interioare si a fluviului Dunarea.

In acest sens, ne propunem o succinta prezentare a lucrarilor de top executate de HidroconstRuctia, precum si a pozitiei acestora in amenajarea complexa a bazinului hidrografic din care fac parte, prezentare ce va continua intr-o succesiune de episoade viitoare.

La 15 noiembrie 1950 se da publicitatii Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1182 cu privire la construirea centralei hidroelectrice de la Bicaz. Cu Ordinul Ministrului Energiei Electrice, Gheorghe Gaston Marin, nr. 596 din 30 noiembrie 1950, Intreprinderea de Stat „Uzina Electrica Bistrita – Stejar” (infiintata cu cateva luni mai inainte) se transforma in Intreprinderea de Constructii “Centrala Hidroelectrica V. I. Lenin”, cu sediul in Bicaz, avand ca obiect de activitate executia hidrocentralei cu acelasi nume de pe raul Bistrita. Evolutia acestei intreprinderi este istoria firmei Hidroconstructia. Pe 2 august 1951 are loc inaugurarea oficiala a santierului.

Dupa zece ani, epopeea Bicazului se incheie cu punerea in functiune a barajului Izvorul Muntelui, cunoscut mai mult sub numele popular de barajul Bicaz, si a centralei hidroelectrice Stejaru, care astazi poarta numele profesorului Dimitrie Leonida, initiatorul si promotorul cel mai perseverent al realizarii acestui proiect. A fost primul proiect economic gigantic de pe teritoriul Romaniei.

In baza programului asumat de electrificare a Romaniei, la sfarsitul anilor ’50 si in cei care urmeaza se aproba construirea altor cateva obiective hidroenergetice:

• Barajul Negovanu (jud. Sibiu) si suplimentarea puterii centralei hidroelectrice Sadu V (pusa in functiune in 1955). Este primul baraj arcuit din beton, realizat de Hidroconstructia;

• Un numar de 12 hidrocentrale pe raul Bistrita (jud. Neamt si Bacau), in aval de cea pusa in functiune la Bicaz, pana la confluenta Bistritei cu Siretul de la Bacau;

• Barajul din beton arcuit cu dubla curbura Vidraru (jud. Arges), de pe raul Arges, in tandem cu hidrocentrala subterana de la Corbeni. La data realizarii acestei amenajari, intr-o ierarhie mondiala din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, barajul Vidraru se afla pe locul 5 pe plan european si 9 pe plan mondial. Astazi, ierarhia s-a modificat doar pe plan mondial, acolo unde barajul ocupa locul 27;

• Barajul si lacul de acumulare Secu (jud. Caras-Severin), de pe raul Barzava, pentru alimentarea cu apa a municipiului Resita si a industriei metalurgice din localitate. Este primul baraj din beton cu contraforti ciuperca din Romania, realizat de Hidroconstructia;

• Barajul arcuit din beton si lacul de acumulare a apei de pe raul Cerna, de la Cincis (jud. Hunedoara), pentru alimentarea cu apa a Combinatului Siderurgic si a municipiului Hunedoara;

• Barajul si lacul de acumulare Balan (jud. Harghita), pe cursul superior al raului Olt, pentru satisfacerea cerin­telor de apa potabila si industriala de la noua aglomerare miniera, respectiv exploatarea zacamantului de minereu de cupru din dealurile care inconjurau satul Balan. Barajul „Mesteacanul” Balan, realizat cu o dotare precara, este primul baraj din anrocamente construit de Hidroconstructia.

Executia acestor obiective este incredintata intreprinderii de la Bicaz care, prin H.C.M. nr. 837/29.06.1960, devine „Intreprinderea de Constructii Hidroenergetice” (I.C.H.). Evolutia persoanei juridice I.C.H. – Bicaz, in conditiile dezvoltarii investitiilor hidroenergetice, a fost urmatoarea:

• Prin H.C.M. nr. 200/24.03.1961, I.C.H. Bicaz este transferata in Bucuresti, avand ca obiect de activitate executia lucrarilor hidroenergetice din intreaga tara.

• Prin Decretul nr. 162/1.04.1973, ca urmare a unor masuri organizatorice, intreprinderea se transforma in „Trustul de Constructii Hidroenergetice” (T.C.H.), cu acelasi obiect de activitate.

• Decretul nr. 92/1984 a stabilit alte masuri de reorganizare a activitatii de constructii la nivelul intregii economii nationale iar incepand cu data de 1.04.1984, trustul se transforma in “Trustul Antrepriza Generala de Constructii Hidroenergetice” (T.A.G.C.H.) Bucuresti.

• Prin Hotararea Guvernului nr. 1104 din 16.10.1990, T.A.G.C.H. se transforma in Societatea Comerciala  Hidroconstructia, societate pe actiuni cu capital de stat. In anul 1995 majoritatea salariatilor societatii s-au constituit in Asociatia HIDROCON si, conform legislatiei in vigoare la acea data, au hotarat achi­zitionarea pachetului integral de actiuni de la Fondul Proprietatii de Stat si de la Fondul Proprietatii Particulare, devenind societate cu capital privat.

 

Amenajarea raului Bistrita (jud. Neamt si Bacau)

hidroconstructia nov foto 1

Raul Bistrita este primul rau din Romania care a fost amenajat integral pe cursul mijlociu si inferior. Amenajarea a fost realizata in patru etape, astfel:

1. In perioada 1950-1962, un mare baraj la Izvorul Muntelui si o centrala principala, centrala „Dimitrie Leonida” de la Stejaru, in zona unde este concentrata cea mai mare parte de debit si de cadere a raului. Pana la amplasamentul barajului Bicaz, Bistrita are un bazin de receptie de 4.070 km2, de unde aduna un debit mediu de 50,7 m3/s, si unul maxim de 1.080 m3/s. Tinandu-se cont de faptul ca, pe cei 125 km de curs mijlociu si inferior, exista o cadere de 372 m si un potential mediu de 1.200 kW/km, s-a ajuns la concluzia ca sectorul dispunea de multiple oportunitati, care se pot exploata prin producerea de energie electrica, regularizarea debitelor, prevenirea inundatiilor, irigatii, alimentari cu apa etc.

2. A doua etapa de valorificare a conditiilor oferite de cursul raului Bistrita s-a realizat in perioada 1959 – 1966, avand in lacul Izvorul Muntelui un cap de cascada. Astfel, s-a conceput si executat, in aval de Stejaru, o salba de 12 centrale de joasa cadere si putere medie, echipate cu turbine Kaplan, fabricate pentru prima data in tara. Din punct de vedere tehnic, in aceasta schema de amenajare se disting trei sectoare caracteristice: Sectorul Pangarati – Piatra Neamt, Sectorul Piatra Neamt – Buhusi, Sectorul Racova – Bacau.

3. Intre anii 1977 si 1980 s-a realizat etapa a treia, respectiv devierea unui debit de 4,10 m3/s din raul Bicaz in lacul Izvorul Muntelui, pentru care s-a realizat acumularea Tasca si o aductiune intre cele doua acumulari.

4. Etapa a patra, inceputa in 1989, cuprinde amenajarea raului Bistrita in amonte de acumularea Izvorul Muntelui, pe sectorul Borca – Poiana Teiului, cu o lungime de 19,5 km, in 2 trepte, care vor totaliza o putere instalata de 30,50 MW si o productie de energie electrica de 125 GWh/an. Dintre acestea, este pusa  in functiune amenajarea Topoliceni – Poiana Teiului, iar organizarea de santier si lucrarile deja executate de la Paraul Pintei – Galu se afla in conservare.

Intreaga amenajare a raului Bistrita dispune de o putere instalata de 484,5 MW, producand, in anul hidrologic mediu, o energie in cantitate de 1.376 GWh/an.

Amenajarea hidroelectrica de la Izvorul Muntelui – Stejaru este principalul nod hidroenergetic din intreaga schema de amenajare a raului Bistrita si prima lucrare hidroenergetica mare realizata in Romania dupa cel de al doilea razboi mondial.

Construirea Barajului Izvorul Muntelui a constituit o adevarata scoala de formare a specialistilor in domeniul constructiilor hidrotehnice, atat la nivelul personalului tehnic, cat si al personalului muncitor din toate specializarile. Specialistii formati la aceasta “scoala” s-au raspandit apoi in toata tara, participand la realizarea amenajarilor hidro­­energetice de pe principalele rauri ale Romaniei.

Vom continua descrierea Barajului Izvorul Muntelui in episodul urmator.

(Va urma)

Autor:
ing. Mihai Cojocar

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 109 – noiembrie 2014, pag. 6



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/11/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.