«

»

Interpretarea rezultatelor obtinute prin penetrare dinamica

Share

cazacu - comparatii parametri fig 1Pentru realizarea unor parcuri de centrale eoliene, destinate producerii energiei electrice, parcuri situate in Dobrogea, s-au efectuat studii geotehnice in conformitate cu prevederile din Normativul NP 074/2002 – „Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare“.

In acest articol prezentam o serie de comparatii intre valorile parametrilor mecanici, obtinute prin efectuarea incercarilor pe probe prelevate din stuturi si valorile obtinute din interpretarea rezultatelor penetrarilor dinamice supergrele (DPSH).

Penetrarile dinamice au fost realizate cu Utilajul GEO – EASY 10 iar interpretarea rezultatelor s-a efectuat cu programul GeoStru, software profesional pentru inginerie geotehnica, geologica, hidrologie si incercari in teren. 

GEOLOGIA ZONEI

Amplasamentul studiat apartine unitatii structurale Dobrogea, masivul central-dobrogean.

Geologia terenului este urmatoarea:

  • la suprafata, un strat de pamant vegetal cu grosimi cuprinse intre 0,50 m si 1,20 m;
  • urmeaza un strat de loess galben, umed, plastic vartos spre tare;
  • succesiunea litologica continua cu o alternanta de straturi alcatuite din praf argilos, argila prafoasa, uneori loess, umede, plastic vartoase spre tare;
  • urmeaza un complex format din argile cafenii, roscate si verzi, umed, tare;
  • forajele si penetrarile au fost oprite in stratul de sist verde, intalnit la adancimi care variaza intre 2,00 m si 30 m.

Din cauza aparitiei stratului de sist verde la cote diferite, straturile enumerate mai sus au grosime variabila sau pot sa nu fie prezente in toate forajele executate pe amplasament.

CARACTERISTICILE PENETROMETRULUI SI CORELATIILE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI

Penetrarile dinamice au fost efec­tuate cu instalatia SCPT TG 63-200 PAGANI, care are greutatea berbecului egala cu 73 kg, inaltimea de cadere a berbecului este de 0,75 m, diametrul conului de 51,00 mm, unghiul varfului de con este de 900, lungimea prajinilor egala cu 1 m, numarul de lovituri pentru patrunderea conului pe adancimea de 30 cm – fN(30), coeficient corelational 1,15.

Corelatiile geotehnice utilizate pentru determinarea parametrilor geotehnici, la interpretarea rezulta­telor penetrarilor dinamice efectuate in terenuri coezive, sunt prezentate in continuare.

Coeziunea nedrenata a fost deter­minata cu urmatoarele relatii: Terzaghi – Peck (1948); Benassi & Vannelli – corelatiile au fost determinate pentru penetrometre SUNDA; Sanglerat – argile prafoase-nisipoase putin coezive; Terzaghi – Peck, corelatia este valabila pentru argile nisipoase-prafoase NC cu Nspt<8, argile prafoase cu o plasticitate medie, argile marnoase fisurate; (U.S.D.M.S.M.) U.S. Design Manual Soil Mechanics – coeziunea a fost determinata pentru argile prafoase si argile cu o plasticitate mica si medie; Schmertmann, relatiile sunt valabile pentru argile si nisipuri argiloase cu Nc = 20 si Qc/Nspt = 2; Fletcher, relatia este valabila pentru argile de plasticitate medie-scazuta; Houston – argila de plasticitate medie-ridicata; Shioi – Fukuni 1982, valabila pentru terenuri putin coezive si plasticitate mica, argila de plasticitate medie-ridicata Begemann.

Modul Edometric (Mo) Stroud si Butler au stabilit relatiile pentru paman­turile cu plasticitate medie si mica (Ip < 20) si pentru pamanturile argi­loase de plasticitate medie – crescuta; Trofimenkov, Mitchell si Gardner, Modul pentru pamanturile argiloase si prafuri argiloase; Buismann – Sanglerat, valabi­la pentru argile compacte (Nspt < 30) medii si moi (Nspt < 4) si argile nisipoase (Nspt = 6-12).

PARAMETRII GEOTEHNICI AI PAMANTURILOR

Pentru pamanturile supuse analizei, valorile minime si maxime ale parametrilor geotehnici obtinuti in laborator sunt prezentate in tabelele 1 si 2. Astfel, in Tabelul 1 sunt prezentati parametrii fizici ai pamanturilor iar in Tabelul 2, parametrii mecanici.

REZULTATELE OBTINUTE DIN INTERPRETAREA PENETRARILOR

Valorile obtinute din interpretarea rezultatelor penetrarilor dinamice ale coeziunii si ale modulului edometric de deformatie pentru stratele geologice din amplasamentul studiat au fost reprezentate grafic in Figurile 1-6.

Astfel, au fost utilizate notatiile:

  • pentru coeziune: Seria l – Terzaghi – Peck, seria 2 – Sanglerat, seria 3 – Terzaghi – Peck (1948), seria 4 – U.S.D.M.S.M, seria 5 – Schmertmann 1975, seria 6 – Benassi & Vannelli (Sunda), seria 7 – Fletcher, Argilla di Chicago, seria 8 – Houston, seria 9 – Shioi – Fukui, seria 10 – Begemann, seria 11- De Beer;
  • pentru modulul edometric de deformatie: seria 1 – Stroud & Butler (1975), seria 2 – Trofimenkov (1974), Mitchell & Gardner, iar seria 3 – Buisman – Sanglerat.

Cu linie rosie sunt delimitate domeniile valorilor obtinute in laborator pentru pamanturile analizate.

CONCLUZII

Este cunoscut faptul ca valoarea rezistentei dinamice pe con este influentata de natura si caracteristicile fizico-mecanice ale terenului, de adancimea de cercetare, de prezenta apei subterane, de succesiunea stratelor, de caracteristicile utilajului, de viteza de penetrare, de prezenta concretiilor calcaroase sau de pre­zenta fragmentelor de diferite dimensiuni ale rocii ce alcatuieste stratul de baza, care apar in imediata apropiere a acestuia.

Analizand rezultatele prezentate in graficele de mai sus se constata ca valorile obtinute prin prelucrarea datelor penetrarilor dinamice pentru coeziune, care se incadreaza in domeniul rezultatelor obtinute prin incercari de laborator sunt: seria l – Terzaghi – Peck, seria 3 – Terzaghi – Peck (1948), seria 4 – U.S.D.M.S.M si seria 9 – Shioi – Fukui.

Rezultatele obtinute folosind relatiile de corelatie ale celorlalti autori indica valori foarte mari ale coeziunii, valori care depasesc limi­tele obtinute pentru aceleasi tipuri de pamanturi in laborator.

De asemenea se observa ca, cu cat procentajul de argila din compo­zitia pamanturilor este mai mare, cu atat rezultatele obtinute prin interpretarea penetrarilor dinamice sunt mai apropiate de cele obtinute in laborator.

Analizand graficele in care sunt prezentate valorile modulului edometric de deformatie, se poate observa ca valorile obtinute cu rela­tiile de corelatie – seria 2 Trofimenkov (1974), Mitchell & Gardner si seria 3 – Buisman – Sanglerat sunt foarte apropiate de valorile obtinute prin incercari de laborator, iar va­loarea obtinuta cu Seria l – Stroud & Butler (1975) este foarte apropiata de valorile obtinute prin incercari de laborator pentru modulul edometric de deformatie pe probe inundate.

Daca in cazul pamanturilor nisi­poase, penetrarea dinamica poate furniza valori ale parametrilor mecanici ai pamanturilor apropiate de realitate, in cazul pamanturilor argiloase aceste valori ridica mari semne de intrebare mai ales in ceea ce priveste coeziunea pamanturilor.

In concluzie, testele de penetrare se pot folosi la completarea studiilor geotehnice dar nu pot inlocui efectuarea forajelor geotehnice si determinarea parametrilor geotehnici in laborator.

Testele de penetrare trebuie efectuate in paralel cu forajele geo­tehnice si incercarile de laborator clasice pentru a putea, in acest mod, calibra diagramele de penetrare si relatiile de corelatie si a le „mula“ pe terenul din amplasamentul studiat.

BIBLIOGRAFIE

  1. G. B. Cazacu, Teza de doctorat;
  2. C. Ciurea, Teza de doctorat;
  3. Coduri, normative si Standarde romanesti in vigoare;
  4. Studii geotehnice.

Autori:
dr. ing. Gabriela Brandusa Cazacu,
dr. ing. Cornel Ciurea,
dr. ing. Gabriela DrAghici – Universitatea Ovidius Constanta 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 109 – noiembrie 2014, pag. 22



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/11/01/interpretarea-rezultatelor-obtinute-prin-penetrare-dinamica/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.