«

»

Reabilitarea monumentului istoric „Cetatea Neamt“ (II)

Share

cetatea_neamt_II_foto3Antreprenor: Iasicon SA, Iasi
Beneficiar: Consiliul Judetean Neamt in parteneriat cu Primaria orasului Targu Neamt
Proiectant general: Edilproiect SA, Piatra Neamt
Proiectant de specialitate: Institutul National al Monumentelor Istorice 

In numarul din luna noiembrie a.c. al Revistei Constructiilor am inceput prezentarea reabilitarii monumentului istoric Cetatea Neamt, cu un istoric al aparitiei si evolutiei constructive a acestui important reper istoric si in acelasi timp, turistic.

Continuam cu date concrete privind cuprinsul proiectului si al lucrarilor executate pentru reabilitarea edificiului. Scopul proiectului urmarea cresterea atractivitatii din punct de vedere turistic al unui asemenea monument istoric de interes national, monument situat in arealul Targu Neamt.

 

Situatia existenta

Starea in care se afla monumentul istoric era considerata neconforma cu standardele europene nece­sare pentru includerea sa intr-un circuit turistic national si chiar interna­tional. De asemenea, toate caile de acces erau intr-o stare deplo­rabila, stare intarita si de lipsa parcarilor amenajate, a gru­purilor sani­tare, a alimentarii cu apa si canalizarii. Peste toate acestea, in ultimii ani s-a construit, in santul de aparare al cetatii, o cladire (casa paznicului precum si diverse spatii de depo­zitare). Cladirea la care ne referim se impunea a fi mutata si restudiata, intrucat era in contradictie flagranta cu etapele istorice in care s-a dezvoltat Cetatea.

S-a propus, in acest sens:

  • Modernizarea drumului de acces, pornind cu str. Stefan cel Mare, str. 1 Decembrie si Aleea Cetatii.
  • Restaurarea intregului ansamblu arhitectonic.
  • Iluminarea cailor de acces si a monumentului.
  • Construirea de noi cladiri, care sa satisfaca cerintele functionale impuse.
  • Amenajarea parcarilor pentru autoturisme si autocare.
  • Alimentarea cu apa si cana­lizare.

 

Suprafata terenului si amplasamentul

Terenul este in proprietatea Consiliului Local Targu Neamt si are suprafata de 19.920,00 mp. In ceea ce priveste caracteristicile geofizice, conform Studiului Geotehnic executat pe amplasament, terenul de fundare este alcatuit din argila prafoasa, galben-cafenie si pietris cu bolo­vanis si nisip argilos, care poate prelua o presiune conventionala de baza de 200 KPa. Terenul este stabil, nefiind expus la alunecari sau inundatii. S-a recomandat, prin proiect, ca adancimea de fundare sa fie de 1,20 m de la cota terenului natural.

Terenul din zona are gradul VII de intensitate seismica (grade MSK) iar zona seismica de calcul este E (ks = 0,12 TC = 0,7).

 

Descrierea investitiei

Obiectul numarul 1 al investi­tiei este FORTUL MUSATIN, care a cuprins lucrari de constructii – reabi­litare, consolidare. S-a inceput cu lucrarile de degajare si cunoastere propriu-zisa a CETATII NEAMT, lucrari care au debutat in anul 1939, prin grija Comisiunii Monumentelor Istorice (sub conducerea cercetatorilor ieseni I. Minea, N. Grigoras si Gh. Cojoc), continuand in 1940 si 1942 (sub conducerea lui D. Constantinescu), fiind apoi intrerupte din cauza razboiului.

Cu ocazia deschiderii primului santier national de arheologie medi­evala de la Suceava (in 1951), s-au pornit, in paralel, lucrari de degajare si cercetare in anii 1953 si 1954. Ultimele cercetari din timpul lucrarilor de restaurare, dar de interes strict local, se gasesc intr-un raport al DMI din 1970 (cercetator fiind Gh. I. Cantacuzino).

La 32 de ani de la lucrarile de restaurare, administratorul Cetatii – Complexul Muzeal judetean Neamt – cu toate eforturile depuse, nu a reusit sa intervina pentru remedieri si reparatii substantiale la acest obiectiv turistic.

S-au constatat urmatoarele degra­dari si distrugeri partiale pe fatade:

  • La baza Fortului, mai ales pe fatada de est si sud, pe inaltimi de cca. 1,50 m – 2,00 m, degradari ale mortarului dintre pietre (macerarea lui) si caderea unor bolovani, cau­zate de zapada si umezeala, de fenomenul de inghet – dezghet, favo­rizat, posibil, si de respingerea unor mortare avand in compozitie mai mult ciment.

La coltul de sud-vest, din cauza scurgerii necontrolate a apelor pe panta de vest, dar si a infiltratiilor prin turn, distrugerile zidariei s-au transmis si in zona fundatiilor, necesitand interventii de plombe sub nivelul actual al terenului (conform concluziilor studiului geotehnic).

  • Pe registrul de zidarie aflat pana la cota de cca. +10,00 m, corespunzator etapei de constructie Petru Musat (sec. XIV), executat cu foarte multa piatra de gresie verzuie de Pipirig (si, probabil, provenita si din stanca de baza a Cetatii), erau mari zone de degradare si exfoliere a pietrei originare (peste care nu s-a intervenit la restaurare), registru la care s-au produs cele mai multe des­prinderi de material si care puneau in pericol circulatia de langa zid.

Fenomenul avea drept cauza si faptul ca, in momentul restaurarii, zona nu se semnala cu grad ridicat de pericol, interventia oprindu-se doar la o rostuire puternica a materialului originar.

  • Ultimul registru, superior, care include suprainaltarea zidariei Fortului de la sfarsitul secolului al XV-lea, dar si zidaria de protectie si completare a zidului, executata cu ocazia restaurarii, se afla intr-o situatie mult mai buna, dar si aici, in zona crenelurilor si golurilor, ca si pe intreg paramentul, s-au adus remedieri la rostuirea pietrelor, pentru a preveni infiltrarea apei si degradarea mortarului de legatura.

La cladirile din incinta interioara a Fortului situatia era oarecum ase­manatoare:

  • Distrugerea, aproape in totalitate, a arcelor si nasterilor de bolti din caramida la toate nivelurile, din cauza fenomenului de inghet.
  • Degradari ale mortarului (mace­rare) si caderea unor bolovani din parament, la incaperile de la parter, din cauza persistentei zapezii, a apei de ploaie si umezelii, precum si a fenomenului de inghet – dezghet.
  • La cele doua zone cu terase, hidroizolatia era deteriorata, permitand infiltrarea apei peste boltile de dedesubt.

La registrele superioare de zidarie, pardoselile erau asemanatoare cu cele de la fatade – zonele la care nu s-a intervenit la retur din `68 – `72 fiind mai degradate decat cele superioare, la care s-a lucrat si care se aflau intr-o stare mult mai buna.

In interiorul incintei, tinand seama de numarul mare de martori ai vechi­lor bolti, plansee, ziduri, scari, s-a procedat la recuperarea volumetrica a mai multor incaperi (prin refacerea zidurilor, planseelor si boltilor dupa urme). Astfel, la corpul de Est s-a refacut prelungirea spre Nord a arcaturii (multe dintre bazele pilelor fiind inca in stare de ruina) a carei parte superioara serveste drept cale de acces la incaperile de la etaj, intre care si paraclisul. S-au pastrat scarile moderne de la restaurarea anterioara.

La corpul de Est s-a reintregit, partial, un al treilea cat, la care se accede printr-o scarita existenta in grosimea Turnului de Nord-Est, care isi recapata planseele din grinzi si dulapi de stejar, ale caror urme erau evidente.

Turnul de Sud-Est are acces din ultima incapere a etajului dinspre sud si isi pastreaza podetul metalic existent. Tot la turnul de Sud-Est s-a refacut bolta de peste ultimul nivel, pentru ca, astfel, turnul interior sa fie protejat de intemperii.

Toate incaperile (parter si etaje) dintre cele doua turnuri au fost acoperite cu bolti de ½ caramizi, apoi  cu un planseu din profile meta­lice tip I, peste care s-a montat o dala metalica de 5 mm, s-a turnat o sapa armata si s-a montat o pardoseala din dulapi de stejar. La ultimul nivel s-a realizat o hidro­izolatie si o pardoseala din dale de piatra pe mortar de poza.

La turnurile de colt s-au montat plansee din lemn si doar peste ulti­mul nivel s-a executat o hidroizolatie si o pardoseala din dale de piatra.

La corpul de Vest, la fel ca si la cel de Est, s-au refacut planseele la cele doua turnuri din grinzi si dulapi de stejar pe urmele existente, iar incaperile dintre ele au fost boltite cu caramida (una dintre ele cu frumoase bolti cu penetratii), profile si dala metalica, sapa armata si pardoseala din dulapi de stejar.

Ultimul nivel a fost, de asemenea, prevazut cu hidroizolatie si i s-au montat pardoseli din dale de piatra.

In curtea interioara s-au executat lucrari de sistematizare verticala, pentru a imbunatati scurgerea ape­lor pluviale, si lucrari de reparatii la aleile din piatra.

La interiorul incintei s-au executat, de asemenea, lucrari de desfa­ceri, curatiri si plombari care au fost propuse si la fatadele exterioare.

 

Al doilea obiect al proiectului si lucrarilor de reabilitare l-a repre­zentat INCINTA NORD – STEFAN CEL MARE, unde s-au executat lucrari de constructii pentru suprainaltare.

Lucrari anterioare, starea de conservare

Intre categoriile de interventii de la restaurarea din perioada 1968-1972, conduse de arh. Stefan Bals, se afla si refacerea bastioanelor si curtinelor incintei exterioare, aparti­nand sfarsitului sec. XV (perioada Stefan cel Mare), lucrari care au fost reabilitate, relativ recent, intre anii 1992-1999 si care, astazi, nu au prezentat probleme deosebite, nece­sitand numai intretinere curenta.

S-a inlocuit balustrada metalica existenta pe toata lungimea incintei, cu suprainaltarea zidului incintei pana la h = 1 m, pe alocuri fiind inglobate in zidarie si cateva dintre gurile de tragere cu ancadramente din piatra existente.

Pentru o mai buna scurgere a apelor din incinta s-au realizat lucrari de sistematizare verticala si alei pietruite. Totodata, s-a curatat de mur­darie si muschi suprafata de la baza zidului pe o inaltime de cca. 2 m.

 

Obiectul numarul 3 al reabi­li­tarii Cetatii Neamt este PODUL ACCES care a avut in vedere lucrari de constructii prin reabilitarea podinilor podului de acces si ale platformelor din lemn de peste „cursele de soareci”.

Lucrarile anterioare de reconstituire a Podului de acces, piesa de baza in cadrul proiectului de restaurare, au cuprins descoperirea si degajarea „celor 11 pile si refacerea lor in vechile dimensiuni si inaltimi”, din piatra bruta, precum si a podului propriu-zis.

Restaurarea s-a realizat in con­ditiile asigurarii unei puternice structuri din beton armat, formata din centuri la pile si grinzi turnate pe cuzineti, peste care s-a prevazut dublarea cu grinzi si podina din stejar, balustrada metalica din montanti metalici si balustrada din dulapi de stejar.

Podinile au fost extinse si peste fostele capcane („cursele de soareci”) din dreptul intrarilor – in incinta exterioara si interioara -, pentru o intregire moderna a imaginii caii de acces.

Fixarea podinilor de grinzi s-a facut cu buloane metalice, cu capete batute (forjate) si prinse in piulite de structura de baza.

Constatari asupra starii de conservare

In cei 32 de ani de la restaurare cca. 15% din podini au fost treptat, inlocuite, din cauza imbatranirii si uzurii materialului (care a provocat jocuri mari ale pieselor de lemn), dar si din cauza putrezirii lui, grinzile principale si podinile suportand, din plin, intemperiile. Un rol important in accentuarea degradarilor l-a avut si faptul ca elementele din lemn nu au fost impregnate si cu substante antifungice. A fost, asadar, necesara inlo­cuirea tuturor pieselor din lemn – grinzi, podini, balustrada si elemente de parapet, impreuna cu dublarea ultimelor elemente.

Tinand seama de starea buloa­nelor din metal, care cu greu permitea desfacerea piulitelor originale, s-a prevazut inlocuirea lor in proportie cu 100%.

Pentru demontarea – remontarea podinilor din lemn a fost necesara proiectarea unor platforme de lucru care s-au amplasat pe tronsoane, de o parte si de alta a podului, fiind asigurate prin prindere de structura podului (balustrade si pile).

Autor:
arh.  Iulian Diaconescu 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 110 – decembrie 2014, pag. 26



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/12/01/reabilitarea-monumentului-istoric-cetatea-neamt-ii/

1 comentariu

  1. Cititorul a spus:

    Foarte bun articolul, speram sa iasa bine .

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.