In momentul actual, populatia din Romania, la fel ca si cea din Estul Europei, locuieste, intr-o proportie de 25% pana la 45% in cladiri de locuinte colective, cu structura realizata din panouri mari prefabricate din beton armat, locuinte construite intre anii 1960 – 1989. Majoritatea acestor cladiri ridica probleme de conformare la cerintele de calitate, izolare termica, hidrofuga si economie de energie, protectie impotriva zgomotului iar unele, cu precadere cele dinainte de anii ‘70, la rezistenta, respectiv siguranta in exploatare. De asemenea, exista probleme majore, cum sunt cele ce tin de partitionarea spatiului interior si de estetica.
Pornind de la tipologiile reprezentative ale cladirilor si de la contextul in care acestea au aparut, lucrarea de fata prezinta metode de interventie pentru reabilitarea lor functionala. Interventiile structurale vizeaza reconfigurarea si recompartimentarea spatiului interior fiind realizate prin utilizarea solutiilor metalice de reabilitare.
Pe langa deficientele exterioare ale spatiului de locuit, referitoare la amplasament, accesibilitate, circulatie, dotari cu functiuni etc., principalele inconveniente ale blocurilor de locuit din panouri mari prefabricate sunt datorate spatiului locuibil neadecvat, interventiilor post-constructie neunitare, izolatiilor termice si hidro deficitare, ceea ce conduce, mai intotdeauna, la inconfortul locatarilor.
Modalitatile principale de modernizare a spatiilor de locuit pentru astfel de blocuri trebuie sa includa o actiune integrata de reabilitare structurala si termica, pentru a aduce aceste unitati locative la nivelele actuale de confort interior.
Reconfigurarea spatiilor locative avand scopul primordial de extindere se poate face prin:
- cuplarea apartamentelor pe orizontala;
- cuplarea apartamentelor pe verticala;
- mansardare.
Reconfigurarea spatiilor interioare prin goluri in diafragmele structurale trebuie facuta de o asemenea maniera incat sa nu fie afectata abilitatea structurii de a rezista incarcarilor orizontale si verticale. Aceasta se face prin analize structurale detaliate, care sa demonstreze faptul ca structura modificata poate prelua incarcarile calculate in conformitate cu normativele recente.
Studiile de caz au fost facute pe trei tipuri de blocuri din structura cu panouri mari prefabricate, considerate tipice pentru perioadele in care acestea au fost construite:
- blocul IPCT T744R, specific perioadei 1962 – 1975.
- blocul IPCT 770, specific perioadei 1975 – 1982.
- blocul IPCT 1340, specific perioadei 1982 – 1990.
In cadrul studiului preliminar de optimizare a spatiului de locuit au fost considerate, in total, cinci modalitati de interventie asupra structurilor de bloc, considerand ambele metode (cuplarea spatiilor, respectiv mansardare):
Modalitati de cuplare a spatiilor:
- Cuplarea apartamentelor pe orizontala. Structura analizata: bloc tip 744R;
- Cuplarea apartamentelor pe verticala. Structura analizata: bloc tip 744R.
Modalitati de mansardare:
- Solutie de mansardare pentru blocul 744 R, cu structura din elemente metalice profilate la cald (profile I si H);
- Solutie de mansardare pentru blocul 770, cu structura din elemente metalice formate la rece;
- Solutie de mansardare pentru blocul 1340, cu structura din elemente metalice tip teava.
Analizele structurale au fost realizate in mai multe etape, pentru urmarirea capacitatii portante structurale in diferite stadii:
- analize pe structurile originale: s-a urmarit comportarea structurii sub incarcarile normativelor actuale. Verificarile elementelor au fost efectuate cu ajutorul normativelor pentru beton sub incarcari gravitationale si seismice;
- analize pe structurile modificate: in acest caz au fost considerate structurile cu goluri (pentru cazul cuplarilor de apartamente) sau structurile mansardate sub actiunea incarcarilor gravitationale si seismice. Analizele au relevat locurile in care structurile au nevoie de eventuale intariri sau consolidari;
- analize pe structurile modificate si consolidate: acestea au fost necesare pentru confirmarea solutiilor de consolidare alese, precum si pentru asigurarea conlucrarii elementelor de consolidare cu elementele structurale.
Analiza structurilor originale
In toate cele trei cazuri (blocurile IPCT tip 744R, 770 si 1340), analizele structurale au demonstrat abilitatile structurilor de a prelua incarcari gravitationale si seismice.
Pentru verificari au fost folosite urmatoarele documente normative:
- CR 0-2005 „Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii“ SR EN 1991-1;
- CR 2-1-1.1-2005 „Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat“;
- CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor“;
- NP 082-04 „Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor;
- Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2006.
Structurile au fost modelate folosind programul de calcul „ETABS“ iar pentru modelare s-au utilizat elementele finite de tip placa. Grosimea diafragmelor modelate verticale si orizontale a fost egala cu grosimea din beton a stratului de rezistenta. Incarcarea seismica a fost considerata prin spectrul de raspuns elastic caracteristic municipiului Timisoara, cu ag = 0,20 g.
Verificarile structurale au vizat, primordial, elementele de panou supuse la eforturi maxime de incovoiere si efort axial (vezi exemplul din fig. 2), precum si pe cele in care vor urma sa fie efectuate goluri prin decupare.
Calculul diafragmelor a fost completat de urmatoarele verificari:
- verificarea sectiunii inimii la compresiune;
- calculul la forta taietoare;
- calculul armaturii orizontale din imbinari;
- verificarea coeficientului mecanic pentru armare.
Diafragmele orizontale de planseu au fost verificate la momente incovoietoare. Avand in vedere faptul ca una dintre solutiile de cuplare a apartamentelor se bazeaza pe decuparea planseului, pentru pozitionarea unei scari interioare, s-a analizat, cu predilectie, panoul respectiv (fig. 3).
Rezultatele au confirmat, in toate cele trei cazuri, faptul ca elementele structurale verifica cerintele normative actuale, fara consolidari suplimentare. In plus, ele prezinta rezerve semnificative de rezistenta.
Analiza structurilor modificate
Cuplarea apartamentelor pe orizontala
Solutia de cuplare a apartamentelor pe orizontala implica realizarea unor goluri in diafragmele verticale, in dreptul camerelor de zi. Prin urmare, rezulta, in final, doua apartamente pe nivel, cu o arie utila dubla fata de apartamentele individuale. Golurile sunt realizate cu o deschidere de 1.350 mm in peretii axului B (central). Solutia analizata corespunde practicarii golurilor la fiecare nivel, fiind cea mai dezavantajoasa pentru diafragma centrala.
Analiza structurala efectuata pe structura modificata a demonstrat ca eforturile structurale din diafragmele pe care nu s-a intervenit sunt similare cu valorile inregistrate in cazul structurii initiale; rezulta insa diferente majore in ceea ce priveste diafragma din axul 2, in care au fost practicate golurile de acces (din combinatia seismica) (fig. 5).
In acest caz, calculele pentru verificarea locala a sectiunii inimii panoului la compresiune, a armaturii transversale si orizontale, precum si verificarea coeficientului mecanic pentru armare, arata ca nu mai sunt respectate conditiile de verificare. Prin urmare, au fost necesare masuri de consolidare locala a golurilor din diafragme.
Solutia aleasa pentru consolidare consta in aplicarea unor elemente metalice de bordare (fig. 6) care formeaza un cadru metalic, ambele realizate din 2 profile sectiune „U“, bordand astfel golul. Profilele se leaga de elementele din beton, prin tije filetate care trec dintr-o parte in cealalta a diafragmei. Stalpii se considera prinsi articulat in placa inferioara de planseu.
Cuplarea apartamentelor pe verticala
Cuplarea apartamentelor pe verticala conduce la efectuarea unor goluri in plansee, care sa permita accesul pe verticala prin scari interioare. Golurile sunt efectuate cu o deschidere de 1.200 mm x 1.200 mm iar dispozitia lor este gandita pentru camera de zi. Golurile sunt realizate la planseul dintre etajul 1 si parter, respectiv intre etajul 2 si etajul 3 si sunt necesare pentru montarea scarilor interioare dintre cele doua nivele, ca in figura 7. In final vor rezulta module de 4 apartamente pe nivel – din doua in doua nivele – dar cu o arie utila dubla fata de apartamentele initiale.
Analiza structurala efectuata pe structura modificata a demonstrat ca eforturile din diafragmele verticale difera cu valori nesemnificative fata de structuria initiala, insa rezulta diferente majore in placa de planseu decupata (Panoul de planseu P42-21, vezi fig. 7) care nu respecta conditiile de rezistenta si sageata.
Pentru consolidarea golului de planseu este vizata cresterea procentului de armare: solutia se realizeaza prin dispunerea pe ambele fete ale placii a unor benzi din otel (fig. 8). Conexiunea cu placa din beton se face cu suruburi, cu rol de conectori rezistenti la forfecare. Pentru cazul placii de planseu decupate sunt dispuse, in fiecare directie a golului, de fiecare parte a acestuia, cate doua platbande 5 mm x 25 mm, extinse pe intreaga lungime a planseului si care, ulterior, sunt inglobate in straturile de pardoseala.
Modalitati de largire a spatiului locuit prin supraetajare (mansardare)
Mansardarea cu structura metalica din elemente metalice laminate
Solutia de mansardare cu profile metalice laminate a fost analizata ca supraetajare pentru blocul tip 744R si considera cadre transversale necontravantuite, respectiv contravantuite pe directie longitudinala (fig. 9). Contravantuirile in V inversat permit pastrarea a 5 travei libere, pentru instalarea golurilor de ferestre in camerele de zi, respectiv dormitor, in timp ce pentru traveile contravantuite este permisa instalarea unor goluri mai mici de fereastra, conforme cu cele de la etajele inferioare.
Riglele de cadru sunt realizate cu vute si sunt prinse incastrat pe stalpi. Pe directia transversala stabilitatea si rigiditatea structurii sunt asigurate de efectul de cadru. Cadrele de fronton nu sunt contravantuite. Pe directia longitudinala, stabilitatea si rigiditatea structurii sunt asigurate de contravatuirile verticale din planul peretilor longitudinali. Conlucrarea spatiala a structurii se obtine cu ajutorul sistemului de contravantuiri orizontale si a riglelor longitudinale din planul acoperisului.
Analiza structurala a fost efectuata in doua ipoteze distincte in care stalpii sunt articulati, respectiv incastrati pe structura din beton.
Analiza pentru structura metalica, efectuata pentru incarcarile caracteristice municipiului Timisoara, a condus la urmatoarele sectiuni ale elementelor metalice (otel structural S235): stalpi HEB 180, grinzi IPE 220 (cu vuta de 140 mm la imbinarea cu stalpul), contravantuiri in V inversat profil teava 80x80x4, stalpi de fronton HEB 100 si contravantuiri de acoperis: otel rotund f26. Aceste dimensiuni se pastreaza, practic, pentru ambele tipologii de prindere la baza: articulat / incastrat. Totusi, o proiectare cu stalpii articulati la baza conduce la flexibilizarea structurii (deplasari laterale mai mari, perioada de vibratie dubla) si la cresterea valorilor momentelor incovoietoare la imbinarea grinda-stalp cu 5%, respectiv la imbinarea de coama cu 25%. Cu toate acestea, prinderea de la baza stalpilor devine mai simpla, prin transmiterea facila a eforturilor axiale si de forfecare.
Analizele structurii din beton pentru fazele structurii initiale, respectiv mansardate, demonstreaza ca, pentru structurile mansardate, valorile momentelor incovoietoare sunt mai mari fata de cele inregistrate de structura simpla din beton. Totusi, aceste valori sunt inferioare valorilor momentelor capabile pentru efortul axial corespunzator. Prin urmare, se poate conclude ca structura din beton poate prelua incarcarile rezultate din mansardare. Trebuie mentionat, insa, ca intr-o prima faza a constructiei structura este descarcata de straturile caracteristice ultimului nivel (hidroizolatie, beton de panta etc.) iar incarcarile datorate structurii mansardate sunt de acelasi ordin de marime.
Pe de alta parte, analizele comparative paralele au demonstrat ca structura metalica nu este influentata de modul de proiectare: la sol sau la ultimul nivel al structurii din beton. Acest lucru rezulta din valorile eforturilor din elementele structurale, precum si din valoarea perioadei proprii de vibratie, care sunt aproape identice cu cele inregistrate la proiectarea mansardei peste structura existenta.
Mansardarea cu structura metalica din profile metalice formate la rece
Avantajul principal al solutiei de mansardare cu structura din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece este greutatea redusa, montajul si transportul simplu al elementelor structurale. Studiul de caz a fost efectuat pe blocul tip 770.
In faza initiala a fost verificata capacitatea structurii originale a blocului de a prelua incarcari determinate conform normativelor actuale. Rezultatele arata clar faptul ca blocul poseda rezerve importante de rezistenta, drept care s-a analizat, in faza urmatoare, cu structura mansardata. Si in acest caz, inainte de pozitionarea noii structuri, s-a considerat faptul ca au fost inlaturate straturile de hidroizolatie si ale betonului de panta. Structura mansardei este formata din cadre rezistente la moment (necontravantuite) pe directie transversala, respectiv contravantuite pe directie longitudinala (fig. 10). Stalpii mansardei sunt formati din doua profile C (tip Lindab), dispuse spate in spate, cu distanta de 80 mm intre ele si vor fi pozitionati deasupra intersectiilor peretilor exteriori. Grinzile transversale sunt realizate tot din profile C dispuse spate in spate, iar cele longitudinale din profile C introduse unul intr-altul. In plan longitudinal a fost adoptat sistemul cu contravantuiri in X din otel rotund. Intreaga structura va fi executata din otel S350GD+Z.
Analiza pentru structura metalica incastrata la baza, efectuata pentru incarcarile caracteristice municipiului Timisoara, a condus la urmatoarele sectiuni ale elementelor (otel S350GD+Z): stalpi 2C350x3, grinzi 2C300x3, grinzi longitudinale C100x1, contravantuiri de acoperis: otel rotund f16.
In cazul structurii metalice articulate la baza, sectiunile elementelor structurale raman nemodificate, acestea prezentand rezerve de rezistenta pentru preluarea momentelor incovoietoare sporite la partea superioara a stalpilor. Totusi, perioadele de vibratii sunt mai mari, pana la valori de 0,565 sec. pentru primul mod de vibratie, ceea ce conduce la o flexibilitate sporita in plan transversal. Cu toate acestea, deplasarile laterale sub actiunea seismica raman sub valorile acceptabile.
Din analizele comparative efectuate la nivelul structurii din beton rezulta ca efectul produs la baza structurii din beton de prinderea incastrata sau articulata a structurii metalice nu produce diferente semnificative intre cele doua cazuri. Singura problema este prinderea locala a elementelor metalice de structura din beton, care poate fi simplificata in cazul prinderii articulate. De asemenea, pentru structura din beton armat, se poate remarca faptul ca eforturile in elemente sunt mai reduse in varianta cu mansarda decat in cea fara, ceea ce conduce la concluzia ca structura mansardei este mai usoara decat sapa si diversele straturi de izolatie existente anterior pe terasa blocului.
Analizele efectuate pentru identificarea diferentelor de calcul pentru structura dimensionata la sol sau pe structura din beton au condus la concluzia ca diferentele de eforturi inregistrate la nivelul elementelor sunt nesemnificative, ceea ce sugereaza faptul ca blocul de locuinte din beton armat (structura rigida) copiaza, in mare masura, miscarea terenului. Prin urmare, o dimensionare la sol este identica cu dimensionarea structurii pe structura metalica.
Mansardarea cu structura metalica folosind stalpi din profil tip teava
Folosirea stalpilor tip teava, pentru halele cu un singur nivel, permite realizarea unor cadre necontravantuite pe ambele directii. Prin urmare, toate traveile vor ramane libere pentru pozitionarea golurilor de ferestre.
Studiul de caz a considerat blocul tip 1340, cu o structura neregulata in plan. Structura metalica urmareste aceasta dispozitie si, in consecinta, rezulta o structura translatata din axul 5. Structura este alcatuita din sapte cadre transversale fara contravantuiri. Dintre aceste cadre, trei au deschiderea de 10,20 m, doua de 10,80 m si doua de 13,80 m. Acoperisul este metalic, tip sarpanta, in doua ape, din grinzi cu inima plina (profile tip IPE) a carei panta in ambele directii este de 15%.
Analiza initiala de verificare a capacitatii portante a blocului sub incarcarile actuale (specifice municipiului Timisoara) demonstreaza ca, in faza initiala, blocul poseda rezerve importante de rezistenta. Faza a doua a proiectarii consta din dimensionarea structurii de rezistenta a mansardei si re-verificarea diafragmelor blocului din beton. Inainte de pozitionarea noii structuri s-a considerat ca structura existenta a fost descarcata de straturile de hidroizolatie si beton de panta.
Solutia de mansardare a fost studiata in doua ipoteze: incastrata, respectiv articulata la prinderea pe blocul din beton.
Dimensionarea elementelor de rezistenta, pentru cazul structurii prinse incastrat, conduce la stalpi cu sectiune tip teava patrata 200x200x8, grinzi transversale IPE 270 si grinzi longitudinale HEB 100 (S235). Toate elementele sunt din otel S235.
Similar cu cazurile precedente, si pentru acest tip de mansarda rezulta sectiuni identice ale stalpilor, in cazul prinderii articulate sau incastrate a stalpilor la baza. Totusi, datorita momentelor incovoietoare sporite, sectiunea grinzii creste de la IPE 270 la IPE 300 pentru cazul articulat. Singura diferenta notabila este la nivel de prindere a elementelor metalice de structura din beton, care poate fi simplificata la prinderea articulata. Datele analizelor efectuate pe structura din beton (structura originala, structura mansardata) atesta ca efectul global al mansardarii conduce la o diminuare a eforturilor pe diafragme, in principal datorita indepartarii straturilor de la ultimul nivel (sapa + izolatii).
Verificarea solutiilor de intarire a golurilor
Principalele probleme structurale, in cadrul studiului global preliminar, au fost la nivelul cadrelor nou formate care bordeaza golurile de acces din diafragmele existente. Mai precis, au fost identificate doua zone care prezinta interes pentru cercetari amanuntite (fig. 12.a): zona grinzilor nou formate in diafragme cu sectiune compusa otel-beton, deasupra golurilor de acces, care lucreaza in noua configuratie ca grinzi de cuplare la forte axiale si de forfecare mari; imbinarile de la baza cadrelor metalice, care conlucreaza cu peretii exteriori.
In momentul de fata, cercetarile pe cele doua zone cu eforturi sporite sunt in desfasurare in cadrul laboratorului CEMSIG al Universitatii Politehnica Timisoara. Intr-o prima faza au fost efectuate teste experimentale pe specimene de imbinare la baza stalpului, realizate la scara 1:1.
Tabelul 1 descrie cele patru specimene testate si variatiile parametrilor de imbinare: sectiunea elementelor metalice si modul de incarcare.
Figura 12.b prezinta exemplul de imbinare al nodului cu profile metalice tip U. Prin conectarea acestor profile cu elementul din beton (prin suruburi cu ancorare chimica) a fost creat un stalp cu sectiune compusa. Prinderea la baza este cu placa metalica, cu buloane ancorate in dala inferioara din beton.
Aceste teste, mai degraba cu caracter calitativ, menite sa confirme fezabilitatea solutiei tehnice, ofera totusi si unele informatii cantitative.
Figurile 13 si 14 prezinta rezultatele experimentale si modurile de cedare sub forma curbelor caracteristice forta – deplasare laterala.
Interpretarea rezultatelor experimentale conduce la urmatoarele concluzii:
- capacitatea de deformare a nodurilor (60-80 mm) este mult superioara cerintei de deformabilitate a blocului din beton sub actiunea seismica la starea limita ultima;
- prin integrarea elementelor metalice in structura initiala din beton, ductilitatea imbinarilor (pana la 40 mrad) este considerabila, ceea ce poate conduce la o redistribuire a eforturilor, in cazul unor miscari seismice puternice;
- pentru prinderea la baza a elementelor metalice este recomandata prinderea placii de baza prin tije bulonate de ambele parti ale dalei din beton;
- pentru o conlucrare buna a elementelor metalice cu cele din beton trebuie controlata tehnologia de ancorare a elementelor metalice in cele existente din beton.
Concluzii
Analizele structurale efectuate pe blocuri de locuinte tip IPC 744R, 770, respectiv 1340, realizate din panouri mari prefabricate, au condus la urmatoarele concluzii:
- toate tipologiile analizate poseda rezerve importante de rezistenta, chiar in cazul incarcarilor sporite calculate conform normativelor moderne, inclusiv cele seismice;
- structurile permit reconfigurarea spatiilor interioare, prin cuplarea apartamentelor pe verticala sau orizontala, cu realizarea de goluri in diafragmele verticale, respectiv orizontale, insa de o maniera controlata;
- in cazul cuplarii apartamentelor pe orizontala sau verticala este nevoie de consolidarea golului de acces nou format. Studiile experimentale efectuate in cadrul laboratorului CEMSIG au demonstrat ca solutiile metalice de consolidare a golurilor raspund criteriilor de rezistenta si poseda ductilitate suficienta pentru acomodarea unor deformatii laterale importante;
- mansardarea structurilor din beton este posibila cu structuri metalice usoare. In prealabil este necesara indepartarea straturilor de hidroizolatie si beton de panta de la nivelul acoperisului initial;
- calculul structurii metalice de mansardare se poate face la sol sau pe structura din beton. Este recomandabil ca structura sa se prinda articulat pe structura din beton, datorita detaliilor de prindere mai simple.
Testele experimentale reprezinta primul pas in validarea solutiilor de reabilitare functionala a blocurilor de locuit. Studiile se afla in desfasurare si ele vor fi continuate prin:
- investigarea experimentala a grinzilor de cuplare nou formate deasupra golurilor de acces;
- analize structurale globale care sa integreze comportamentul real al elementelor de cadru nou formate, inclusiv a imbinarilor de la baza elementelor verticale (capacitate de rezistenta si rigiditate);
- analize structurale care sa permita stabilirea restrictiilor pentru intreruperea continuitatii diafragmelor si/sau planseelor, in relatie cu zonele seismice unde ar fi amplasate cladirile.
Bibliografie
[1] Botici A. A., Ungureanu V., Ciutina A., Botici A. & DubinA D., „Sustainable retrofitting solutions for precast concrete residential buildings“, Life-Cycle and Sustainability of Civil Infrastructure Systems – Strauss, Frangopol & Bergmeister (Eds), 2013, Taylor & Francis Group, London, ISBN 978-0-415-62126-7;
[2] BOTICI, A. A., UNGUREANU, V., CIUTINA, A., BOTICI, A., DUBINA, D., Architectural and structural retrofitting solutions for large precast concrete residential buildings. Proc. of iNDiS 2012 – Planning, Design, Construction and Renewal in the Civil Engineering. Novi Sad, Serbia, 28-30.11.2012, pp. 530-539;
[3] Eracobuilt Inspire – Integrated Strategies and Policy Instruments for Retrofitting: http://www.tepenergy.ethz.ch;
[4] Botici A. A., Ungureanu V., Botici A., DubinA D. (2011), „Interventii structurale pentru reabilitarea functionala a blocurilor de locuinte din panouri mari prefabricate“. Revista AICPS Review 3/2011, pp. 53-67;
[5] P100-1 (2006). Cod de proiectare seismica P100: Partea I, P100-1/2006: Prevederi de proiectare pentru cladiri.
Cercetarile prezentate mai sus au fost efectuate in cadrul proiectului ERA-NET ERACOBUILD Nr. 3-002/2011 Strategii si politici pentru reabilitarea termica a cladirilor in vederea reducerii consumului primar de energie si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera – InSPIRe“.
*** Lucrare inclusa in vol. „Tendinte actuale in ingineria structurilor metalice. Lucrarile celei de-a XIII-a Conferinte Nationale de Constructii Metalice, Bucuresti, 21 – 22 noiembrie, 2013“.
Autori:
drd. arh. ALEXANDRU A. BOTICI,
conf. dr. ing. ADRIAN CIUTINA,
prof. dr. ing. VIOREL UNGUREANU,
prof. dr. ing. DAN DUBINA – Universitatea Politehnica Timisoara, Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructiilor
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 110 – decembrie 2014, pag. 60
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns