«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (IV): Amenajarea raului Arges

Share

(Continuare din numarul anterior)

 

Asa cum v-am obisnuit in ultimele numere ale publicatiei, continuam serialul privind lucrarile hidro­tehnice prin care S.C. Hidroconstructia S.A. a contribuit la edificarea sistemului hidroenergetic national, prin prezentarea, in episodul de fata, a amenajarii raului Arges.

 

Raul Arges formeaza, impreuna cu afluentii sai, unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din sudul tarii, avand o suprafata de cca 12.500 km2. Intreaga amenajare complexa a bazinului raului Arges este rezultatul multor etape de conceptie si proiectare, in functie de investitori si prioritatile economice care au prevalat in perioade diferite.

Etapa initiala, intre anii 1960 – 1966, pe Argesul superior, intre Cumpana si Oiesti. Alimentat de pe versantul sudic al muntilor Fagaras, Argesul a traversat depresiunea Lovistei, dupa care, in defileul Vidraru, s-a gasit un loc perfect de amplasare, pentru construirea barajului Vidraru. In aceasta acumulare sunt colectate si debitele raurilor vestice alaturate, raurile Valsan si Doamnei, dar si debitele raului vecin estic Topolog.

Etapa a doua, intre anii 1965 – 1978. Beneficiind de capul amonte de cascada al acumularii Vidraru, s-a realizat, in aval de Oiesti, o salba de 14 centrale hidroelectrice de joasa cadere cu sau fara acumulari. Aceasta etapa este defalcata in doua sectoare, respectiv intre Oiesti si Valea Iasului (1965 – 1969), amenajata preponderent hidroenergetic si intre Curtea de Arges si Pitesti (1969 – 1978), conceputa astfel incat prioritatea in exploatare sa fie asigurarea alimentarii cu apa potabila si industriala a consumatorilor din zona si echilibrarea debitelor tranzitate catre Bucuresti.

Etapa a treia, in care s-a impus proiectarea si executia unei noi acumulari la Golesti, a fost pusa in functiune in anul 1983, ca stoc de rezerva pentru suplimentarea, atunci cand este seceta, a debitelor de apa potabila si industriala tranzitata spre aval. La aceasta amenajare, productia de energie electrica este in subsidiar, fapt confirmat si de finantatorul lucrarilor, Comitetul de Stat al Apelor si proiectantul ICPGA.

Etapa a patra. Ca urmare a realizarii in Bucuresti a sistemului de regularizare si canalizare a raului Dambovita, a aparut necesitatea asigurarii posibilitatii de siguranta si suplimentare a debitului regularizat a acestui rau. In acest sens s-a proiectat si realizat pe raul Arges barajul de priza de la Zavoiul Orbului, de unde, printr-un canal de legatura si tranzitare in bieful aval, este asigurat consumatorilor din Capitala un debit de max. 44 m3/s, iar un debit de 19,6 m3/s poate fi distribuit in irigatii.

Ultima etapa de amenajare a raului Arges s-a consumat dupa 1993, atunci cand s-a proiectat si realizat acumularea Ogrezeni, din care un debit de pana la 26 m3/s va putea fi dirijat catre statia de tratare Crivina, pentru suplimentarea alimentarii cu apa potabila a municipiului Bucuresti.

Intreaga amenajare a raului Arges dispune de o putere instalata de 417 MW si produce, in anul hidrologic mediu, o energie in cantitate de 807,4 GWh/an. In acelasi timp, regularizarea Argesului asigura alimentarea cu apa potabila si industriala pentru toti consumatorii riverani si, in mod special, ca sursa principala pentru municipiul Bucuresti.

 

 

Barajul Vidraru si CHE Vidraru (Corbeni)

hidro feb 2015 foto 1

Barajul Vidraru este amplasat in cheile Argesului, fiind realizat din beton si beton armat, de tip arcuit cu dubla curbura, cu urmatoarele caracteristici geometrice: inaltimea construita – 166,60 m; lungimea la coronament – 305,00 m; grosimea la baza – 25,00 m; grosimea la coronament – 6,00 m; volumul barajului – 480.000 m3 beton; volumul acumularii – 450 mil m3.

Barajul este dotat cu 3 campuri deversoare de suprafata si 2 goliri de fund cu Ø=4,20 si 5,20 m si lungimea de cca. 230 m, echipate cu o vana plana la capatul amonte si  o vana de tip Johnson la capatul aval. In fundatia barajului a fost executat un voal de etansare prin injectii si drenaje forate din galerii.

La data realizarii acestei amenajari, barajul Vidraru se afla, din punct de vedere al caracteristicilor, pe locul 5 in Europa si 9 pe plan mondial. Astazi, ierarhia s-a modificat doar pe plan mondial, locul 27.

Aductiunea principala: Amplasata pe malul drept al defileului, are o lungime de 2.130 m si o sectiune finita cu Ø=5,15 m. Capatul aval al galeriei este racordat la un put vertical blindat cu Ø=4,10 m si 185 m inaltime si un castel de echilibru cu Ø=7,20 m (121,5 m) si  Ø=11,00 m (camera superioara 26 m). Aductiunea traverseaza suprateran Valea lui Stan, printr-o conducta metalica de 105 m, blindata.

Centrala hidroelectrica subterana: Amplasata sub Cetatuia, la 104 m adancime fata de talvegul raului Arges, centrala hidroelectrica Corbeni este constituita din caverna salii masinilor de 67,80 m lungime, 16,70 latime si 31,70 m inaltime, continuata de caverna transformatorilor de inalta tensiune. Echipata cu patru grupuri de turbine Francis (56,5 MW putere unitara) si sapte transformatoare monofazice de 40 MVA, centrala are o putere instalata de 220 MW si produce 400 GWh/an. Accesul principal, destinat personalului si introducerii echipamentelor, se reali­zeaza printr-un put cu Ø=7,20 m si 104 m adancime, continuat cu o galerie orizontala de 132 m lungime.

Galeria de fuga: Lunga de 11.162 m, cu Ø=5,15 m, dirijeaza debitele turbinate in regim hidraulic de curgere libera. Din cauza presiunilor importante produse de rocile sedimentare si de infiltratiile de ape sau gaze, s-a adoptat, pentru prima data in tara, metoda de excavare la sectiune plina cu ancore betonate, cintre metalice de sustinere, plasa si torcret, renuntandu-se la metoda austriaca, practicata pana atunci.

Aductiuni secundare: Pe langa captarea principala a raului Arges, in lac se aduna debitele aduse de patru galerii care colecteaza apele celor unsprezece captari secundare (trei baraje si opt captari la firul apei). In afara celor doua aductiuni secundare est si vest in lac se aduna si apele paraielor Stan si Limpedea prin doua galerii de 913 m si 270 m. Lungimea totala a aductiunilor secundare este de 29.552 m. Lungimea totala a tuturor galeriilor sapate in cadrul acestei amenajari depaseste 43 km.

Autor:
ing. Mihai Cojocar

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 111 – ianuarie-februarie 2015, pag. 8

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2015/02/06/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-iv-amenajarea-raului-arges/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.